4,609 matches
-
interesul public la care statul este obligat să vegheze. Curtea Constituțională constată, de asemenea, ca dispozițiile criticate nu instituie nici o discriminare față de persoanele fizice, deoarece ele sunt aplicabile tuturor agenților economici, indiferent că sunt persoane fizice sau persoane juridice. În argumentarea susținerilor sale autorul excepției invocă prevederile Ordonanței Guvernului nr. 39/1996, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 88/1997. Curtea Constituțională constată însă că acestea cuprind reglementări diferite de cele care fac obiectul excepției de neconstituționalitate, si anume reglementări privind
DECIZIE nr. 1 din 18 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi alin. 2 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 131/1996 şi modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 88/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127360_a_128689]
-
care, astfel cum consideră autorii sesizării, depasindu-se domeniul reglementărilor îngăduite legii, se stabilește, "preordinat și indiferent de criteriile de drept și de fapt, o ordine de preferință legală a valabilitații și a forței probante a titlurilor de proprietate". În argumentarea caracterului inacceptabil al unui asemenea mod de reglementare se arată că, nefiind de domeniul legii, "este de competența exclusivă a justiției de a stabili ordinea, valabilitatea și forță probanta a titlurilor de proprietate în concurs, pe criterii de valabilitate legală
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]
-
acest drept începe să devină obligatoriu și fără a-l condiționă în raport cu calitatea de învinuit sau de inculpat. Autorii excepției apreciază că dreptul la apărare trebuie să funcționeze "în tot parcursul procesului și nu din momentul începerii urmăririi penale". În argumentarea excepției se mai invocă și prevederile art. 14 pct. 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, referitoare la dreptul oricărei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni de a fi informată despre natura și motivele acuzației, pentru a-și
DECIZIE nr. 141 din 5 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 şi ale art. 171 alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126115_a_127444]
-
pentru filiera vocaționala; d) o probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul și specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: ... (i) fizică, chimie, biologie sau informatică; (îi) geografie, filosofie, logica și argumentare, economie, psihologie și, după caz, sociologie. ------------ Alin. (4) al art. 26 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 73 din 30 iunie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 448 din 1 iulie 2010
LEGE nr. 84 din 24 iulie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) Legea învăţământului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126264_a_127593]
-
În caz de controversă în legătură cu competența tribunalului, tribunalul examinează primul această chestiune și comunică, cît mai repede posibil, despre hotărîrea luată. (d) Procedurile vor fi efectuate în scris și fiecare parte va avea dreptul să prezinte dovezi scrise în sprijinul argumentărilor sale de fapt și de drept. În orice caz, dacă tribunalul consideră oportun, pot fi prezentate argumente și mărturii orale. (e) Procedura va începe cu prezentarea memoriului părții reclamante cuprinzînd argumentele sale, relatarea faptelor susținute de dovezi și principiile juridice
DECRET nr. 199 din 24 aprilie 1990 pentru aderarea României la Acordul privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii prin sateliti "INTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121063_a_122392]
-
și al moștenirii, domeniu care, într-adevăr, este rezervat legii organice, astfel cum prevede art. 72 alin. (3) lit. k) din Constituție. Iar anticiparea unui ipotetic conținut al viitoarelor reglementări cuprinse în ordonanțe, anticipare pe care se bazează, de fapt, argumentarea obiecției de neconstituționalitate, reprezintă un procedeu care, în mod evident, nu poate fi folosit în cadrul controlului de constituționalitate a unei legi de abilitare. De altfel, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 2 din 5 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
și că, prin urmare, ratificarea Cartei nu s-ar putea realiza pe calea ordonanței, întrucât ar presupune, în prealabil, revizuirea Constituției, susținere care reprezintă esență motivării obiecției de neconstituționalitate formulate de grupul de deputați, Curtea Constituțională observa că în această argumentare nu sunt avute în vedere unele prevederi exprese ale Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare și care sunt esențiale pentru clarificarea implicațiilor ratificării Cartei asupra legislației interne. Astfel, în legătură cu susținerea autorilor sesizării că ratificarea Cartei ar aduce atingere conceptului
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
pe următoarele considerente: I. Prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 au fost încălcate prevederile art. 114 alin. (4) din Constituție, care impun că un astfel de act normativ să fie emis numai în cazuri excepționale. În argumentarea acestei susțineri se evocă practică jurisdicționala în materie a Curții Constituționale, si anume Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, potrivit căreia cazul excepțional de care
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
grupului. Acest fenomen a fost denumit de S. Moscovici "influență minoritară" și a devenit ulterior o temă favorită a psihologiei sociale europene (Moscovici, Markova, 2006). Influența minoritară este mai amplă în unele țări în care sînt valorizate dialogul social și argumentarea și mai redusă în alte țări, în care se ajunge mai greu la un acord, existînd o cultură a unanimității puternic înrădăcinate. Semnificativ este cazul Franței și al României, care întrețin o neobișnuită sincronizare comportamentală, unde există o cultură a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke, 1996). Fiind concepte mai complexe, ele pot solicita mai multă atenție, deoarece sînt mai greu decriptate în interacțiuni comune. De exemplu, tiparele de gîndire inductive sau deductive pot avea un impact profund asupra argumentării și asupra stilurilor de comunicare mobilizate de către actorii sociali, dar și asupra modului în care este "văzută și înțeleasă" lumea. Dupa G. Maletzke (1996) tiparele de gîndire anglo-saxone sînt predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
predominant inductive, iar cele latino-americane și ruse sînt predominant deductive. în timp ce gîndirea inductivă urmărește să articuleze concepte teoretice pornind de la cazurile individuale, gîndirea deductivă își propune să interpreteze cazuri individuale, în funcție de conceptele teoretice generale dobîndite anterior. De asemenea, stilurile de argumentare vor fi diferite în cele două abordări. în același timp, modul de gîndire în logica aristotelică tradițională, care este logica explicativă dominantă a cvasitotalității culturilor occidentale, poate deveni opacă și inoperantă pentru persoanele care provin dintr-o cultură care pune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de ani de reconstrucție democratică, cercetările asupra dinamicii relațiilor de gen tind să fie marginalizate sau chiar ignorate, în bună parte și din cauză că problematica de gen este încă marcată de multe stereotipuri și, drept urmare, insuficient sau ineficient analizată și contextualizată. Argumentarea teoretică a tematicii care stă la baza proiectului editorial se raportează, așadar, la perspectiva de gen, ca demers transversal/intersecțional și pluridisciplinar, care pornește de la premisa că raporturile sociale dintre sexe constituie o dimensiune centrală a oricărei societăți, iar problematica
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
propus autorilor/autoarelor în vederea redactării textelor proprii are o structură non-directivă, având rolul de a explicita cele trei dimensiuni ale temei volumului și de a imprima o anumită unitate și coerență proiectului editorial. Autorii au avut deplină libertate în formularea argumentării și în configurarea textului propriu, nefiind obligați să răspundă punctual la fiecare dintre întrebările și subtemele avansate. Relevantă rămâne racordarea la tematica volumului, precum și autenticitatea relatării autorilor/autoarelor. De asemenea, autorii au fost invitați să vină cu perspective critice în raport cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la Konstanz sau la Dresda în Germania, m-a frapat în mod deosebit faptul că tinerii sunt încurajați să caute mereu să rezolve o situație dată într-un alt fel, sesiunea de întrebări din cadrul seminariilor fiind un adevărat maraton a argumentării inteligente și a retoricii pline de profunzime. Acest lucru era practic inexistent în perioada studiilor mele, profesorii fiind preocupați mai degrabă să ne ofere cât mai multe răspunsuri, decât să ne creeze întrebări... Apoi, modul demn, corect și cinstit de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
doua variantă. De asemenea, merită menționat și faptul că autorii oferă deja o analiză și o interpretare a propriului parcurs de viață fie din perspectiva unor teorii la care fac referire în mod explicit, fie implicit, prinlimbajul folosit și stilul argumentării/problematizării ce transmite perspectiva specialistuluicare activează într-un anumit domeniu profesional (psihologie, sociologie, studii de gen, științe politice, filologie, jurnalism). Ca și alte demersuri editoriale similare, povestirile vieții reunite în acest volum pot fi privite, de către cercetătorii interesați, ca materie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la Konstanz sau la Dresda în Germania, m-a frapat în mod deosebit faptul că tinerii sunt încurajați să caute mereu să rezolve o situație dată într-un alt fel, sesiunea de întrebări din cadrul seminariilor fiind un adevărat maraton a argumentării inteligente și a retoricii pline de profunzime. Acest lucru era practic inexistent în perioada studiilor mele, profesorii fiind preocupați mai degrabă să ne ofere cât mai multe răspunsuri, decât să ne creeze întrebări... Un alt aspect interesant a fost legat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
țară socialistă, competiția pentru status era uriașă, mult mai mare decât oriunde în Occidentul capitalist, boala care s-a permanentizat în societatea românească cred că din acea perioadă (Andrei Țăranu). * * * Egalitatea de gen, la care facem referire pe traseul acestei argumentări, este important să o vedem dincolo de egalitarism sau nivelare și uniformizare a nevoilor și intereselor de gen. Egalitatea sau echilibrul de gen spre care tindem nu se reduce la formula "egalitatea femeilor cu bărbații", sistem în care masculinitatea reprezintă norma
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
istoriografic al apariției acestei teme de cercetare și a genului din care ea face parte - istoria corpului -, precum și la utilitatea ei metodologică În raport cu abordările mai convenționale ale trecutului. 2. Voi analiza, apoi, reprezentarea și semnificațiile metaforei corpului În cadrul sistemului de argumentare specific reflecției politice (mai exact: teologicopolitice) medievale, pornind de la câteva texte din secolele XIII-XIV, 3. pentru a Încheia cu câteva sumare considerații despre ocurențele metaforei corporale În limbajul politic din epocile mai apropiate de noi. Spațiul de referință pentru partea
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
unității constitutive a Bisericii (corpus Ecclesiae), prin Îngemănarea dintre spiritual și temporal, bineînțeles sub egida primului. În tratatul lui Jean din Paris, ideea interdependenței și a sprijinului mutual al organelor lasă locul imaginii diferențierii lor funcționale, pusă În serviciul unei argumentări prin care autorul urmărește să demonstreze necesitatea de a distinge Între atribuțiile temporalului și ale spiritualului, dar fără a pune În discuție unitatea „organică” dintre ele. În Defensor pacis, Însă, demonstrația acestei distincții Împrumută forma radicală unei răsturnări a ierarhiei
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
a corecta și clarifica imediat eventualele erori sau neînțelegeri ale elevului în raport cu un conținut specific; formularea răspunsurilor urmărind logica și dinamica unui discurs oral, ceea ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalitații elevulu i, a capacităț ii sale de argumentare; tipul de interacțiune directă creată între evaluator și evaluat (profesor și elev), de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor de către elev, încurajând și manifestări care permit evaluarea comportamentului afectiv atitudinal. Este necesar să fie avute în vedere și
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
elevului pe care investigația le pune în valoare se numără: creativitatea și in ițiativa; cooperarea și participarea la lucrul în echipă; preluarea inițiativei în cadrul grupului; constanta și concentrarea atenției; perseverența; flexib ilitatea gândirii și deschiderea către noi idei; capacitatea de argumentare, de gândire logică. Investigația ca instrument de evaluare, devine element de bază în sprijin irea demersului învățare prin descoperire. Cum însă predarea-învățareaevaluarea sunt interdependente în contextul strategiilor educaționale moderne, investigația reprezintă prin valențele sale formative o metodă care deservește toate
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
de abordare a temei, măsura în care au fost valorizate competențele și abilitățile de ordin teoretic și practic. 3 ELABORAREA Ș I STRUCTURAREA PROIECTULUI vizează competențele demonstrate de elevi în elaborarea proiectulu i (acuratețea și rigurozitatea demersului științific, logica și argumentarea ideilor, coerența internă, corectitudinea ipotezelor și concluziilor. 4 CALITATEA MATERIALULUI UTILIZAT se raportează corect la relevanța conținutului științific, la semnificația și acuratețea datelor colectate precum și la opțiunea motivată pentru o anumită strategie. 5 CREATIVITATEA vizează gradul de noutate pe care
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
și notarea elevilor cu ajutorul calcu latorului prezintă anumite avantaje, dintre care: posibilitatea de verificare a întregii clase de elevi la aceeși temă; respectarea sistemului p ropriu de muncă; posibilitatea de autoverificare după fiecare răspuns dat. Dintre dezavantaje se menționează: imposibilitatea argumentării și aprofundării răspunsului ales sau formulat; imposibilitate nuanțării răspunsurilor; alegerea uneori la întâmplare a răspunsului corect. Inserate cu discernământ în contextul lecțiilor clasice, diferitele forme de evaluare computerizată pot concura la organizarea mai rațională a act ivității școlare. Efectele acestora
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
2p) - există tendința de apropiere, pentru a nu mai exista decalaj între calitatea oferită de producător și cea solicitată de beneficiar (6p ). Pentru enumerarea ipostazelor se acordă câte 2p. Pentru răspuns incorect sau lipsă, se acordă 0p. Pentru precizarea și argumentarea tendinței existente între cele două ipostaze se acordă 6p. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet, se acordă 3p. Pentru răspuns incorect sau lipsă, se acordă 0p. 5. (8p) a - F; b - A; c - F; d - A. Pentru fiecare răspuns corect
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
prezintă cu o cultură europeană, În privința etnogenezei nu s-au stabilit date certe; continuă o pluralitate de ipoteze. Ipoteza cumană nu este convingătoare deși este susținută de istorici de seamă. Circulația unui număr Însemnat de cuvinte cumane nu reprezintă o argumentare suficientă. Ipoteza bulgară admite că găgăuzii sunt bulgari turciți dar această opinie se infirmă Întrucât cele două popoare nu se aseamănă antropologic iar istoric nu se confirmă prin faptul că turcii nu au impus niciodată unui alt popor să se
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]