8,644 matches
-
apercepție. Prin acest termen el a vrut să explice claritatea și limpezimea imaginilor ca fiind diferită de imaginile confuze și întunecate. Spre deosebire însă de metodologia leibnizeană inițială, el subliniază că între imaginile percepute și apercepție se află o procesualitate asociativă graduală. La Wundt, claritatea sau întunecimea imaginii nu este decisă de altceva decât de un indicator subiectiv, de direcția atenției. Apercepția se află în centrul cercului atenției, locul unde vederea este cea mai clară, centru în care totul se află
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
extinsă și asupra studierii activității de gândire. Totul se producea contrar vetoului dat de Wundt în acest sens. La început atenția a fost îndreptată doar spre studiul unor parametri ca timpul de reacție (TR), și a unor experiențe de învățare asociative. Ulterior, însă, rezultatele au devenit relevante pentru inițierea unor studii efectuate pe subiecți de diferite vârste, cu moduri corespunzătoare de gândire diferite. În laboratorul lui Külpe din Würzburg, s-a decis asupra începerii studiului experimental al proceselor psihice superioare. S-
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
că indiferent dacă subiectul reacționează gândit verbal sau simplu motor, prin apăsarea unui buton, actele sunt de aceeași natură. În felul acesta conștiința își întinde câmpul nonsenzorial de acoperire și asupra voinței, ca unul structural diferit de cel propriu proceselor asociative. Pe această cale de studiere a raportului gândire-voință, de organizare direcționată a activității, Ach introduce conceptul de tendință determinantă ca reprezentând un determinant diferit de cei luați în considerare la studiul proceselor asociative. La Würzburg inițiativele s-au înmulțit considerabil
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
unul structural diferit de cel propriu proceselor asociative. Pe această cale de studiere a raportului gândire-voință, de organizare direcționată a activității, Ach introduce conceptul de tendință determinantă ca reprezentând un determinant diferit de cei luați în considerare la studiul proceselor asociative. La Würzburg inițiativele s-au înmulțit considerabil. Un alt cercetător, Karl Bühler (1879-1963), pe aceeași linie investigativă, fără să mai ia în considerare tehnica cronoscopului, procedează în felul următor: dintre multiplele sarcini de gândire matematice și logice de efectuat la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reacțiilor verbale a reprezentat un moment distinct și necesar în fundamentarea experimentală a psihologiei. Cuvântul era deja cunoscut încă din Antichitate ca fiind reprezentativ pentru modul uman de comportare. Hobbes și Harley i-au descris apoi implicarea în constituirea lanțurilor asociative. Nevoia de fundamentare experimentală a științei psihologiei a făcut ca problema rolului cuvântului în reflectare să fie formulată diferit. Acest nou început a fost deschis de Francis Galton (1822-1911) care (tot în 1879 !) face publice rezultatele studiilor sale experimentale. Acestea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întâmplător procedeul metodologic propus a fost larg îmbrățișat la acea vreme de Wundt, deși după părerea lui funcțiile psihice superioare nu se pretează studiului experimental. Or, Galton tocmai acest lucru l-a propus și l-a urmărit, să studieze procesele asociative mentale, demers în care intra și procesul de gândire. Pentru studiul experimental al reactivității verbale, în laboratorul lui Wundt s-a folosit cu mult succes cronoscopul lui Hipp. Acesta a permis să se simplifice cuantificarea rezultatelor. Aparatul se cupla automat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Aparatul se cupla automat la auzirea cuvântului excitant și era decuplat de subiect printr-o apăsare pe o manetă de îndată ce acesta își putea reprezenta ceva în legătură cu respectivul cuvânt auzit. Diferențele de interval cuantificate au fost considerate relevante pentru însemnătatea proceselor asociative constituite și mai puțin pentru particularitățile individuale ale subiectului. Ceea ce mai mulți cercetători au experimentat pe această linie Wundt a generalizat în laboratorul său, concluzia sa fiind că există trei tipologii asociative: cea a vorbăreților, a celor cu reactivitate asociativă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cuantificate au fost considerate relevante pentru însemnătatea proceselor asociative constituite și mai puțin pentru particularitățile individuale ale subiectului. Ceea ce mai mulți cercetători au experimentat pe această linie Wundt a generalizat în laboratorul său, concluzia sa fiind că există trei tipologii asociative: cea a vorbăreților, a celor cu reactivitate asociativă realizată în raport cu logica internă și alții în raport cu logica externă a cuvintelor prezentate. Rezultatele experimentale dobândite pe această linie investigativă erau cu atât mai provocatoare cu cât opinia lui Wundt că procesele psihice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asociative constituite și mai puțin pentru particularitățile individuale ale subiectului. Ceea ce mai mulți cercetători au experimentat pe această linie Wundt a generalizat în laboratorul său, concluzia sa fiind că există trei tipologii asociative: cea a vorbăreților, a celor cu reactivitate asociativă realizată în raport cu logica internă și alții în raport cu logica externă a cuvintelor prezentate. Rezultatele experimentale dobândite pe această linie investigativă erau cu atât mai provocatoare cu cât opinia lui Wundt că procesele psihice superioare nu pot fi abordate pe cale experimentală continua
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rezultatele cercetărilor sale, a contribuit în mod decisiv tocmai la acest lucru. Contribuția metodologică remarcabilă a lui Ebbingaus poartă în sine o slăbiciune reală, criticabilă și deopotrivă scuzabilă din perspectiva psihologiei experimentale de astăzi. Astfel, în timp ce abordarea experimentală a problemelor asociative a fost făcută de Wundt și alți cercetători pe loturi cât mai numeroase de subiecți de experiență, în cazul lui Ebbinghaus a fost vorba doar de un singur subiect, doar de propria sa persoană. Deși, așa cum în istorie s-a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cuvinte. Dintre continuatorii cercetărilor experimentale ale lui Ebbingaus a fost germanul G. E. Müller (1850-1934), conducătorul laboratorului de psihologie din Göttingen. De astă dată, în cel de al doilea laborator ca mărime după cel a lui Wundt, studiul acelorași probleme asociative a fost reluat. Aici însă slăbiciunea metodologică a lui Ebbinghaus, de a se fi folosit doar o singură persoană ca subiect de experiență, a fost înlăturată, pentru ca fenomenul asociativ să fie abordat pe loturi numeroase de subiecți. 3. Caracteristici speciale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
laborator ca mărime după cel a lui Wundt, studiul acelorași probleme asociative a fost reluat. Aici însă slăbiciunea metodologică a lui Ebbinghaus, de a se fi folosit doar o singură persoană ca subiect de experiență, a fost înlăturată, pentru ca fenomenul asociativ să fie abordat pe loturi numeroase de subiecți. 3. Caracteristici speciale ale psihologiei americane la începutul secolului al XX-lea Apariția și dezvoltarea psihologiei a cunoscut unele particularități proprii pe teritoriul SUA, devenită la începutul secolului al XX-lea una
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu noua însemnătate a situației dată de problema ivită. Conceptul cel nou este cel de insight (intuiție), care va genera pe mai departe nenumărate discuții și dispute. În acord cu vechile teorii, "atomii" senzoriali, de întrepătrundere dintre elementele reflectate, considerați (asociativ) ca stând la baza reflectării, ascultau de legi de funcționare asemănătoare cu cele care acționează în fizică și fiziologie. Köhler propune însă aici o soluție diferită, potrivit căreia între-pătrunderea dintre aceste elemente reflectate se face în acord cu alte legi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ce corespundea unei fenomenalități bruște, independente de natura căreia acesta îi aparține. Valorificarea studiilor sale experimentale, Thorndike a făcut-o chiar cu ocazia publicării tezei sale de doctorat, realizată în 1898, cu titlul Inteligența animală. Un studiu experimental al proceselor asociative la animale. În această lucrare el folosește o terminologie proprie psihologiei tradiționale, precum "inteligență", "asociație", dar cu un nou înțeles. Desigur, despre domeniul psihologic al inteligenței a vorbit deja la vremea sa și Hobbes, considerând că ar fi de natură
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la animale. În această lucrare el folosește o terminologie proprie psihologiei tradiționale, precum "inteligență", "asociație", dar cu un nou înțeles. Desigur, despre domeniul psihologic al inteligenței a vorbit deja la vremea sa și Hobbes, considerând că ar fi de natură asociativă. De asemenea, tot anterior, Spencer i-a relevat universalitatea de manifestare, pusă în serviciul adaptării reușite la mediu. Dar pentru prima dată, prin Thorndike abordarea și valorificarea experimentală a inteligenței se fac fără a se apela la termenii de conștiință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
algebrist ieșean Ion Creangă, împreună cu care a elaborat și remarcabilă monografie ALGEBRE (Editură Tehnică, 1973). În cele 33 articole publicate (majoritatea în Buletinul Institutului Politehnic Iași), Profesorul Ion Enescu a studiat o largă varietate de algebre : clase de algebre reale asociative și neasociative, comutative, de ordin finit ; algebre asociative, comutative cu unitate. de ordin cinci, cu scalari reali, algebre de ordin finit peste un corp necomutativ. Unele dintre aceste structuri algebrice și-au găsit aplicații în mecanică și chimie: patru lucrări
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și remarcabilă monografie ALGEBRE (Editură Tehnică, 1973). În cele 33 articole publicate (majoritatea în Buletinul Institutului Politehnic Iași), Profesorul Ion Enescu a studiat o largă varietate de algebre : clase de algebre reale asociative și neasociative, comutative, de ordin finit ; algebre asociative, comutative cu unitate. de ordin cinci, cu scalari reali, algebre de ordin finit peste un corp necomutativ. Unele dintre aceste structuri algebrice și-au găsit aplicații în mecanică și chimie: patru lucrări realizate în colaborare cu Prof. Alfred Braier abordau
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Octav Onicescu, Dan Barbilian. În prima jumătate a volumului, autorii studiază structurile algebrice fundamentale, însoțite de mai multe exmple care ilustrează conceptele teoretice dar sugerează și diverse posibilități de aplicare ale acestora. A doua parte a volumului este consacrată algebrelor asociative de dimensiune finita peste corpul real, determinării algebrelor cu diviziune, dar și determinării - până la isomorfism - a tuturor tipurilor de algebre cu proprietăți și ordin date ; o astfel de problemă este pe cât de dificilă, pe atât de importantă în aplicații. Ultimul
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Asupra algebrelor semisimple necomutative de ordin finit. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul XVI (XX), Fasc. 3-4, 1970, 25-27. 19. Ion Enescu: Algèbres réversives. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul XVI (XX), Fasc. 3-4. 1970, 47-49. 20. Ion Enescu: Algebre asociative, necomutative, cu scalari reali, al căror centru este o algebra polinomiala. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul XVII (XXI), Fasc. 1-2, Secția I - MATEMATICĂ, MECANICĂ TEORETICĂ, FIZICĂ, 1971, 47-49. 21. Ion Enescu: Asupra unei clase de algebre reale de ordin
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
MECANICĂ TEORETICĂ, FIZICĂ, 1977, 39-42. 29. Ion Enescu: Asupra unei clase de algebre neasociative. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul XXIII (XXVII), Fasc. 1-2. Secția I - MATEMATICĂ, MECANICĂ TEORETICĂ, FIZICĂ, 1977, 13-15. 30. Ion Enescu: Asupra unei clase de algebre asociative de ordin cinci, cu scalari reali. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul XXVI (XXX), Fasc. 1-2. Secția I - MATEMATICĂ, MECANICĂ TEORETICĂ, FIZICĂ, 1980, 13-16. 31. Ion Enescu: Sur une algèbre réelle nonassociative. Buletinul Inst. Politehnic din Iași, Tomul XXVII (XXXI
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
lui Jacques Martin în perspective diferite, pe care contextul imediat nu face decît să le justifice. Avem aici de-a face cu un discurs fără surprize, în care se dezvoltă ceea ce este deja exprimat, în mod implicit, în desemnare. Anafora asociativă Caz particular al anaforei lexicale infidele, anafora asociativă se bazează pe o relație de la întreg la parte: Garmisch este un mic orășel bavarez care se întinde în vale, la poalele primelor vîrfuri alpine. Fațadele sînt decorate cu picturi baroce, clopotele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
contextul imediat nu face decît să le justifice. Avem aici de-a face cu un discurs fără surprize, în care se dezvoltă ceea ce este deja exprimat, în mod implicit, în desemnare. Anafora asociativă Caz particular al anaforei lexicale infidele, anafora asociativă se bazează pe o relație de la întreg la parte: Garmisch este un mic orășel bavarez care se întinde în vale, la poalele primelor vîrfuri alpine. Fațadele sînt decorate cu picturi baroce, clopotele bisericilor au proeminențe fals bizantine, bătrînii poartă bărbi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pene. Le Parisien, 21 februarie 1997 Elementul remarcabil în acest tip de anaforă este reluarea cu ajutorul articolului hotărît, cu toate că termenul anaforizat ("un mic orășel bavarez") nu desemnează același lucru cu termenii anaforizanți ("fațadele", "clopotele bisericilor", "bătrînii"). În acest caz, anafora asociativă poate funcționa numai dacă se presupune despre co-enunțiator că stăpînește stereotipul "micului orășel bavarez", care posedă drept componente fațadele caselor, bisericile, clopotele, bătrînii etc. Astfel de stereotipuri amestecă strîns competența lexicală și enciclopedică: orice casă are o fațadă, dar numai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
125, 206, 278, 282 ambreior 29, 129, 135, 221 anaforă vs cataforă 237, 239, 240 aranjare în pagină 98 articol hotărît (determinant) 221, 233, 234, 266 articol nehotărît (determinant) 54, 221, 231 asertor 206, 207 aserțiune 23, 28, 166, 208, asociativă (anaforă) 253 asumare 64, 165 autonimică (modalizare) 188, 191 autonimie 191 C cadru scenic 103 captare 205 caracter 118 care citează vs citat (discurs) 167 cataforă vs anaforă 230, 240, 243 cataforizant/cataforizat 242 categorie (nume de) 255-257, 260 cititor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de asociere sau relații de semnificații, fiind vorba de generalizare semantică, efecte care au fost obținute și prin generalizarea clasică și instrumentală (66; p.550). Se disting trei tipuri de relații: apartenența la aceeași categorie logică, similitudine conotativă și legături asociative. Ele se suprapun în parte, cum s-a mai văzut deja și nu este ușor să se distingă rolul pe care-l joacă fiecare din ele. Tipurile de relație semantică responsabile de efectul de generalizare atât în condiționarea clasică cât
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]