3,711 matches
-
de unicitatea lui, dar și Phoebus 3, datorită purității sale fără cusur; În momentul În care transformările Zeului ajung la un sfârșit În procesul de creare a lumii - mă refer la apariția curenților de aer, a apei, a pământului, a aștrilor, la ivirea plantelor și a ființelor vii -, Înțelepții desemnează prin cuvinte voalate schimbarea care s-a produs, denumind-o «smulgere» șdiaspasmosț și «dezmembrare» șdiamelismosț și numindu-l pe Zeu În această etapă a procesului Dionysos, Zagreus, Nyktelios și Isodaites. Mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
acest prilej, Sarapion Începu să evoce acele versuri În care Sibylla Își cânta propria-i soartă, proclamând că nici moartă nu-și va abandona darul profeției. Ființa ei, după cum pretindea, se va Îndrepta spre Lună și, luând seama la fazele astrului, se va identifica cu așa-zisa „față” a Lunii, care poate fi văzută. (D) Respirația ei, amestecată cu aerul terestru, va rătăci neîncetat În lume și, de aici, vor izvorî voci și prevestiri 5. Cât privește corpul ei, reîntors, va
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
puterii sale și al suflului său. S-ar putea să se fiinspirat și din versul lui Homer: „Soarele s-a ridicat părăsind splendoarea lacului”2 sau, eventual, fiindcă știa că egiptenii iau ca simbol al originii și al răsăritului unui astru un nou-născut, așezat pe un lotus 3. Eu am Început să râd. (B) Ce te determină,i-am spus, să amesteci În cazul de față teze ale stoicismului, strecurând În vorbele tale, fără să ai aerul că o faci dinadins
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mai proiecteze umbrele la solstițiul de vară; totodată, să se producă dispariția la orizont a stelelor fixe dintre care unele, eventual, (B) se vor ciocni Între ele și vor dispărea. Dar cei În cauză vor Întoarce vorba, pretinzând că celelalte astre nu vor fi stânjenite În drumul lor. Cu toate acestea, nu vor fi În stare să explice de ce tocmai acest astru șSoareleț, el singur, ar Începe să-și iuțească mersul. O asemenea premisă Înseamnă că o mulțime de alte fenomene
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
B) se vor ciocni Între ele și vor dispărea. Dar cei În cauză vor Întoarce vorba, pretinzând că celelalte astre nu vor fi stânjenite În drumul lor. Cu toate acestea, nu vor fi În stare să explice de ce tocmai acest astru șSoareleț, el singur, ar Începe să-și iuțească mersul. O asemenea premisă Înseamnă că o mulțime de alte fenomene vor fi date peste cap, Îndeosebi cele care privesc Luna; prin urmare, nu este nicicum nevoie de măsuri de ulei pentru
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
același fel, natura demonilor participă la capacitatea de suferință a muritorilor, dar și la forța divinității. Natura a pus sub ochii noștri imagini șeikonesț perceptibile, dar și simbolice. Să vă dau un exemplu. Zeii sunt figurați prin Soare și prin astre, muritorii prin meteoriți, comete, stele căzătoare, În conformitate cu acea comparație făcută de Euripide atunci când spune: «Odinioară Înfloritor, acum ca un astru căzut din cer, iată că s-a stins, dându-și sufletul»1. (E) Cât despre asemănarea unei ființe mixte cu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ochii noștri imagini șeikonesț perceptibile, dar și simbolice. Să vă dau un exemplu. Zeii sunt figurați prin Soare și prin astre, muritorii prin meteoriți, comete, stele căzătoare, În conformitate cu acea comparație făcută de Euripide atunci când spune: «Odinioară Înfloritor, acum ca un astru căzut din cer, iată că s-a stins, dându-și sufletul»1. (E) Cât despre asemănarea unei ființe mixte cu demonii, explicația ne este furnizată de observațiile asupra Lunii al cărei comportament se potrivește cu al lor, deoarece ea se
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ființe mixte cu demonii, explicația ne este furnizată de observațiile asupra Lunii al cărei comportament se potrivește cu al lor, deoarece ea se Înfățișează ochilor când În descreștere, când În creștere. Aceste faze Îi determină pe unii s-o numească «astrul terestru», pe alții «pământ olimpic» sau «domeniul Zeiței totodată subterane și cerești Hecate»2. De asemenea, să presupunem că s-ar retrage și ar dispărea aerul care se află Între Pământ și Lună. În acest caz, dintr-o dată s-ar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
coboare de pe cer. După cum se spune, (417) În puterea acestor magiciene s-au Încrezut femeile de pe vremea Aglonikei, fiica lui Hegetor, savantă În știința astronomiei. De fiecare dată când avea loc o eclipsă de Lună, ea se prefăcea că atrage astrul În jos prin vrăjitoriile ei3. În ceea ce ne privește, să nu plecăm urechea la spusele celor care pretind că există oracole lipsite de orice inspirație divină sau că ceremoniile cultului sau cele de inițiere Îi lasă pe zei nepăsători. Pe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că are calități În comun cu alte lumi; are doar anumite Însușiri care o disting, În virtutea diferenței față de alte lumi aparținând aceluiași gen și aceleiași specii. Dacă admitem că nimic nu este unic În natură, nici om, nici cal, nici astru, nici zeu, nici daimon - de ce n-ar putea exista mai multe lumi, și nu una singură? Cel care ar pretinde așa ceva, că nu există decât un singur pământ și o singură mare, În mod evident ar trece cu vederea existența
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Dacă totuși, să zicem, apare vreo emanație din altă lume care pătrunde În una străină, (B) Într-un astfel de caz este neîndoielnic vorba despre un amestec favorabil al tuturor părților omogene care posedă afinități, În felul În care razele astrelor se suprapun. Este de crezut că lumile Înseși se confundă și se bucură de această contemplare mutuală și binevoitoare. În acest mod, ele Înlesnesc zeilor binevoitori, care se află destul de numeroși În fiecare dintre ele, să se apropie și să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vid nesfârșit sau șdupă cum au gândit uniiț departe de a se lua În seamă numai pe sine Însuși și nimic altceva, Îmbrățișează cu privirea activitatea atât de variată a zeilor și a oamenilor, precum șimișcările și revoluțiile periodice ale astrelor. Asemenea deplasări nu displac zeilor, ci, dimpotrivă, le fac mare plăcere, dacă este să judecăm după ciclul deplasării corpurilor cerești. Așa, prin urmare, dacă spațiul infinit, lipsit de gândire și de rațiune, nu admite nicăieri prezența divinității și consideră (E
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Apollo și Soarele sunt una și aceeași divinitate. Iar cei care cunoșteau și știau să aprecieze înțeleptul principiu al analogiei asemuiau relația dintre corp și suflet, dintre ochi și inteligență, dintre lumină și adevăr cu aceea care există (E)Între astrul Soarelui și Apollo. Ei Încercau să demonstreze că astrul solar este o creație și un efect pe care Zeul cel «fără-de-moarte» Îl produce neîncetat. În domeniul simțurilor Soarele deșteaptă, trezește și stimulează simțul vederii, după cum În suflete Apollo este cel
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cei care cunoșteau și știau să aprecieze înțeleptul principiu al analogiei asemuiau relația dintre corp și suflet, dintre ochi și inteligență, dintre lumină și adevăr cu aceea care există (E)Între astrul Soarelui și Apollo. Ei Încercau să demonstreze că astrul solar este o creație și un efect pe care Zeul cel «fără-de-moarte» Îl produce neîncetat. În domeniul simțurilor Soarele deșteaptă, trezește și stimulează simțul vederii, după cum În suflete Apollo este cel care deșteaptă capacitatea profetică. 43. Cu toate acestea, cei
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
paradă a unei exegeze originale unui public interesat. Personajul feminin chaucerian are o structură duală, este ambivalentă în tot ceea ce întreprinde, ea divide, diferențiază, scoate în evidență conflictele atunci când este posibil.359 Destinul ei este pus sub semnul a două astre: Mercur, simbolizând înțelepciunea, știința, rațiunea, acțiunea, tot ceea ce ține oarecum de aspectul viril, și Venus, conotând carnalul, atitudinea pasivă, feminitatea inefabilă, enigmatică. Viciile feminine erau frecvent incriminate în literatura medievală: dorința necontrolată, voluptatea, luxuria, vanitatea, locvacitatea, nesupunerea. „Diferența consta în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
comparația cu elemente ale spațiului celest nu face decât să i amplifice însușirile deosebite: „Văzui atunci printre acele/ Preaminunate demoazele/ Pe una neasemuită;/ și am credință nendoită/ Că precum soarele de vară/ Mai viu și mai frumos dogoară/ Decât oricare astru-n noapte -/ Lună sau stele, cele șapte -/ și ea pe cele mai semețe/ Le întrecea în frumusețe,/ Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și, În consecință, asupra existenței noastre, trebuie să admitem că, pe măsură ce această experiență se repetă, crește și posibilitatea de a-i Înțelege mesajul și de a-i resimți efectul. Văzută de pe Pământ, mișcarea planetelor nu este regulată: În anumite momente, astrele dau impresia că merg Înapoi și că formează o buclă Înainte de a-și relua mersul Înainte. Acest fenomen, care se datorează diferenței dintre viteza planetei respective și viteza Pământului În mișcarea lor În jurul Soarelui, se numește retrogradare. În efemeride, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
spun ceva... Previziunea astrologică este o știință foarte interesantă și utilă. Dar nu trebuie să lăsați niciodată această știință să vă domine. Trebuie să vă serviți de ea și nu s-o serviți. Fiindcă, nu-i așa?... Înțeleptul Își domină Astrele! INDEX Cu litere Îngroșate este indicată pagina la care se află tema, iar cu caractere italice, numărul paginii la care se află mărturiile personalităților și martorilor. Personalitățile: Charles al Angliei Jacques Brel Monique Brossard le Grand George W. Bush Bertrand
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o‐ nălțăm până la astre Ca s‐ o știe mâini și pruncii. Astăzi este ziua Muncii. George Nedelea La 10 iulie 1946, Păreri devine Păreri Tutoven e. Iată frontispiciul: 123 Păreri Tutovene Păreri Tutovene își dobândește titulatura la 10 iulie 1946, fiind continuarea a ceea ce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
i‐i Steaua. * Afișe cu litere mari anunțau la Bârlad: „joi 25 martie 1893 apare ziarul săptămânal „Steaua"; scrie și Paloda din 28 martie și detalia: „Steaua" a apărut, într-adevăr, e bine venită 173 și salutată ca pe un astru menit a lumina pe bugetofagii locului", numai că pentru că apărea „în săptămâna patimilor și reprezentând opoziția, pentru că cei „trei crăișori ai săi, unul era conservator de baștină" și „avea drept scop să se mențină în funcția de revizor școlar, gras
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se deschide cu rânduri adresate de cadrele didactice și elevii școlii poetului, prozatorului, omuli de cultură și știință prof.univ. C.D. Zeletin, la aniversarea a 70 de ani de viață rodnică, “nașul” de botez al școlii lor. Urmează diferite materiale închinate astrului poeziei românești - Mihai Eminescu (Diana Manole, elevă în clasa a VIII-a B), Omagiu lui Jules Verne - 2005 (semnat Ritta Mintiade), alte lucrări de referință scrise mai ales de elevi. Numărul din iunie 2007 pune în pagini versuri din poemul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
DE PRES| CVINTET TE-RA; doctor Dumitru V. Marin. Din suflet această carte, născută-n limpezimea orelor târzii, ca o VERTEBR| A TIMPULUI, peste viitorime. Cu mult respect și dăruire scriitoricească, aceeași, Marina Costea, ce se dorește a fi un ASTRU al poeziei românești." - 10.09.2007 25. Alexandru Ionescu însemnări în verde - gri - "Doamnei și dlui dr. Dumitru Marin cu statornică prețuire. Din ziua fermecătoarei serbări a cărții și mai ales a prieteniei" - 18.09.2007 26. Val Andreescu - Florete
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Efectuarea unei călătorii, acceptarea unei invitații în societate, a face o baie, toate acestea începeau să depindă de răspunsul unui astrolog, care găsea totdeauna un popor dispus să creadă în înțelepciunea sa. Lui i se adresau pentru a cunoaște poziția aștrilor în momentul nașterilor, deoarece de o atare informație părea să fie determinat întreg cursul vieții, succesul sau insuccesul, sănătatea ori infirmitatea, dar și mai mult o viață lungă sau o moarte prematură. Aceasta din urmă provoca o anumită tensiune în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
răspuns încurajator din partea astrologilor nu elibera omul antic de preocupări și de neliniști, iar dobândirea unei anumite certitudini asupra evoluției vieții proprii ducea spre un fatalism obscur, exprimat prin inscripțiile funerare ale vremii. Cunoașterea aparentă a unui răspuns datorat influenței aștrilor bloca tendința omului antic de a se mai ruga divinităților și provoca în adepții astrologiei un dispreț față de credința în religiile antice. O cale de ieșire din obligația hotărâtă a destinului marcat de astrologie avea să-i fie oferită omului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
astrologiei un dispreț față de credința în religiile antice. O cale de ieșire din obligația hotărâtă a destinului marcat de astrologie avea să-i fie oferită omului antic de magie care, prin intermediul unor practici misterioase, se angaja să supună atât puterea aștrilor cât și pe cea a puterilor bune sau rele din univers. Și această formă de superstiție sosise din Orient spre Occident atingând, în magia egipteană din perioada elenistică, o înspăimântătoare formă de rătăcire religioasă josnică. Cărțile magice ale antichității și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]