3,106 matches
-
cea mare.* La 25 iulie se pune piatra fundamentală a Circului. În București se înființează o Societate ecuestră al cărei scop era să con struiască un circ de zid în dosul Episcopiei, adică pe locul unde s-a înălțat clădirea Ateneului Român. Comitetul acestei societăți era compus din: generalul Florescu, președinte, iar membri: senatorul N.D. Racoviță, procurorul de la Casație N. Filitis, locotenentul colonel Eraclie Arion și inginerul Alfred Berlon. Terenul a fost cumpărat de la comună, s-au emis acțiuni pentru 100
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de cai, cazinouri, local pentru baluri etc. Dar au lipsit fondurile. Din lipsă de bani nu s-au putut clădi decât fundațiile care au fost în cele din urmă lăsate în părăsire mai mulți ani în șir. Mai târziu, Societatea Ateneului a cumpărat terenul și pe temeliile zidite pentru circ s-a înălțat Palatul Ateneului de azi. Iubirea pentru Franța a inspirat unui comitet de tineri facerea unei medalii care să fie trimisă lui Thiers numit și „liberatorul teritoriului“11. O
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bani nu s-au putut clădi decât fundațiile care au fost în cele din urmă lăsate în părăsire mai mulți ani în șir. Mai târziu, Societatea Ateneului a cumpărat terenul și pe temeliile zidite pentru circ s-a înălțat Palatul Ateneului de azi. Iubirea pentru Franța a inspirat unui comitet de tineri facerea unei medalii care să fie trimisă lui Thiers numit și „liberatorul teritoriului“11. O adresă semnată de peste 2 000 tineri bucureșteni fu trimisă marelui francez dimpreună cu medalia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucovina, parte integrantă a Moldovei. Bonifaciu Florescu, om de litere de curând sosit de la Paris, anunță că va ține o conferință la Circul Suhr de pe Piața Constantin-Vodă. Anunțul apăru în ziarele opoziției astfel: „Refuzându mi-se de către consiliul permanent sala Ateneului pentru a ține conferința despre Grigore-Vodă Ghica și răpirea Bucovinei, anunț publicului că voi face această conferință la Circ, sâmbătă 26 aprilie la 11 ore antimeridiane. Bonifaciu Florescu“27 În același timp partidul liberal lucra printre studenți. Din grupul acestor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dobândit încredințarea că mâine va putea ține neapărat conferința sa.29 anul 1875 251 27. Am confruntat „anunțul“ cu ROM., an. XIX, 26 aprilie 1875, p. 365. Conferința fusese programată inițial pentru ziua de vineri 25 aprilie 1875, în sala Ateneului. 28. Am confruntat textul „invitării“ cu numărul din Românul citat mai sus (din 26 aprilie). 29. Bonifaciu Florescu era omul zilei pentru o vorbă de duh ce spusese. Ieșind de la prefectul poliției, Enăchiță Văcărescu, care-l amenințase, a scris un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Primar, G. Manu“39 258 bucureștii de altădată 37. Datele notate de Bacalbașa sunt exacte, cu singura deosebire că secțiunea a III-a a Colegiului al III-lea își avea sediul - potrivit comunicării oficiale de la începutul lunii aprilie - în localul Ateneului „de pe lângă antreul [ = intrarea] grădinii Cișmigiu“ („Zilele și localurile în cari se vor face în București alegerile de deputați și alegerile delegaților Colegiului IV“, TEL., an. V, 11 aprilie 1875, p. 3). 38. A primăriei. 39. Apelul a fost reprodus de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avut loc sâmbătă 21 februarie/4 martie 1876 în sala restaurată și inaugurată în decembrie 1875 a Teatrului Național condus acum de Alexandru Odobescu. Drama Două orfeline de d’Ennery, era tradusă de Mihail Pascaly. La 26 februarie, în sala Ateneului se da concertul marei cântărețe italiene Carlotta Patti.17 În Cameră, după retragerea opoziției liberale, s-a format o altă opoziție, în cap cu D. Ghica, V. Boerescu, Ceaur Aslan, G. Cantacuzino etc., care numără vreo 40 aderenți.18 Ziarului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
roșu. Pe vremuri s-au făcut multe zeflemele asupra acestor inovațiuni care, de altfel, nu s-au putut împământeni. Acțiunea pentru alegeri începe. Partidul roșu se organizează cu scopul de a dobândi majoritatea absolută. În București se ține în sala Ateneului - vechiul Ateneu, pe locul actualului Teatru Liric - o întrunire publică în care se alege comitetul electoral cetățenesc (?) compus din 23 membri, și anume: Anastasiu Mihai, Stancu Becheanu, Brătianu D., Buescu Pană, Bosie Constantin, Ciocârlan C., Costinescu Emil, Crătunescu N., Fleva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vremuri s-au făcut multe zeflemele asupra acestor inovațiuni care, de altfel, nu s-au putut împământeni. Acțiunea pentru alegeri începe. Partidul roșu se organizează cu scopul de a dobândi majoritatea absolută. În București se ține în sala Ateneului - vechiul Ateneu, pe locul actualului Teatru Liric - o întrunire publică în care se alege comitetul electoral cetățenesc (?) compus din 23 membri, și anume: Anastasiu Mihai, Stancu Becheanu, Brătianu D., Buescu Pană, Bosie Constantin, Ciocârlan C., Costinescu Emil, Crătunescu N., Fleva N., Hernia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Regală a fost deschisă pe proprietatea Cornescului. Dar fiindcă ambele proprietăți erau megieșe, mi-a fost greu, după trecere de 50 de ani, să precizez unde sfârșea una și începea cealaltă. Un cititor îmi scrie că în actualul squar al Ateneului nu a fost propriu-zis o episcopie, ci numai un început de biserică, unde era Metohul episcopiei de Râmnicul Vâlcea. Desigur că a fost așa, dar când am venit eu în București biserica dispăruse. (Id., ibid., nr. 11567, 18 decembrie 1921
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
131, 132, 146, 151, 192, 230, 364, 418 Academia Română: 24, 41, 101, 174, 364 d’Angliterre (hotelul): v. Englitera Alcazar (grădina): 135, 398, 417 anticariatul: Alcalay 114; Zwiebel 150 Arsenalul armatei: 376 Asociația Generală a Lucrătorilor din Ro mânia: 125 Ateneul Român: 10, 31, 104, 121, 122, 174, 188, 198, 218, 225, 251, 258, 285, 300, 398 Automobil-club: 121 Azilul Elena Doamna: 212, 270 Baia Centrală: 243 Baltador (Paltator) Lambru (cofetăria): 118, 131 Banca: Agricolă 118, 123; Crisovelloni 123; Derussi 126
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I: 121 Gagel (grădina): 126, 143 Gara Târgoviștei (Gara de Nord): 344, 348, 358, 393 Georgescu (grădina-restaurant): 417 Giafer (grădina): 139 Giovanni (cofetăria): 131 Grand Hotel Union (restaurant, café): 125, 130, 134 Grădina Botanică: 228 grădina (de promenadă): Academiei (Uni versității) 124; Ateneului (scuarul) 121; Cișmigiu 113, 117, 142, 150, 170, 188, 224, 234, 258, 337, 405; Episcopiei 121, 299; Tei 140; Universității (Aca demiei) 124; bisericii Zlătari 124 grădina lui Cornescu: 125 grădina (-restaurant; - cu spectacole de va rietăți): Alcazar 135, 398
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
județul Ilfov): 258, 339, 344 346, 348, 349 Opera italiană: 108, 137, 138, 145, 156, 160, 234 Opera română: 150 Ospelul comunal: v. Primăria Oteteleșanu (terasa; cafeneaua; hotelul): 115, 156, 157, 298, Osvald (birtul; berăria): 54 Palatul: ziarului Adevărul 114; Ateneului, v. Ateneul Român; Băncii Agricole 123; Băncii Națiunii 120, 146, 397; Bursei (Camerei de Comerț și Industrie) 123, 126; Gh. Gr. Cantacuzino 117, 123; Ca sei Autonome a Monopolurilor (C.A.M.) 122; Crețulescu 120; Daciei 148; Funcționarilor Publici 117; Guvernului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
258, 339, 344 346, 348, 349 Opera italiană: 108, 137, 138, 145, 156, 160, 234 Opera română: 150 Ospelul comunal: v. Primăria Oteteleșanu (terasa; cafeneaua; hotelul): 115, 156, 157, 298, Osvald (birtul; berăria): 54 Palatul: ziarului Adevărul 114; Ateneului, v. Ateneul Român; Băncii Agricole 123; Băncii Națiunii 120, 146, 397; Bursei (Camerei de Comerț și Industrie) 123, 126; Gh. Gr. Cantacuzino 117, 123; Ca sei Autonome a Monopolurilor (C.A.M.) 122; Crețulescu 120; Daciei 148; Funcționarilor Publici 117; Guvernului României, Imobiliara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sentimentul adversității perpetue. Așa-numita mea cronică e un mozaic de „constatări provinciale”. Despre Capitală pomenesc rar, o dată sau de două ori, după vizite în ea, în rest ca ecouri. Centrul majorității însemnărilor e Bacăul și, din el, redacția revistei „Ateneu”, care, în anii la care mă refer, nu era numai „loc de muncă”, ci și o piață de vorbe, inimaginabilă pentru cei de azi. Din cauza „tehnologiei” (computere, faxuri, telefoane mobile), noile redacții, alcătuite din tineri care lucrează part-time, mînați încolo
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
obligații profesionale, nu mai au „atmosferă redacțională”, sînt „reci” și zile întregi pustii. Vizitatorii trec rar și nici unul nu vine pentru „colocvii”. Odinioară însă, și cînd a beneficiat de un spațiu larg, și cînd a fost înghesuită în cîteva cămăruțe, „Ateneu”-l a constituit un atractiv punct de întîlnire, un carrefour pentru idei și zvonuri, un han pentru historiettes și decameroane. Se discuta cu șart, uneori cu cîte o butelie de vin alăturea. Abia spre sfîrșitul deceniului al nouălea, „climatul” (atît
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
binelea vreodată în prezența sa. Ca pregătire, era un romanist integral, cu pilonul de bază în franceză, însă tip oral, cu puține antecedente scripturale, obligat abia în ultimul deceniu să redacteze cursuri, ba să treacă și un doctorat. Redactor la „Ateneu”, am avut rareori de-a face cu textele lui: nu priveau „sectorul” meu. Deși nu era în relații cordiale cu cei din redacție, l-am susținut în repetate rînduri, iar anul trecut i-am trimis, însoțindu-le de o scrisoare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu se știe), pe insula de piatră. N-a ajuns însă decît bunicul! Mi-a scris profesorul Al. Dima că, prin intermediul unui oltean de-al său, a aflat de scurtul meu articol omagial pe care i l-am dedicat în „Ateneu” din decembrie. Trimițîndu-i un exemplar din revistă, ieri i-am răspuns, adăugînd și cîteva considerații mai intime. Iată textul: „Am încercat, alături de prietenii dv., să comentez o dată memorabilă din agenda personală și, dacă mi-e permisă afirmația, din calendarul culturii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cultură, care, prin felul în care au hotărît s-o închei, a putut să creeze impresia de insucces personal, nu sînt tentat să mai încerc nimic în domeniul artistico-administrativ. De ce să stau cu gheața lîngă inimă, cîtă vreme șederea la „Ateneu” e încă suportabilă? și-apoi nici nu mai sînt, fizicește, în forma de altădată. Totuși, două zile am fost agitat, l-am întrebat pe „nenea Jean” ce să fac, pe Sporici (cel scos de la direcție) care-i programul, am tras
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
abordări familiare le suporta pînă de curînd. N-a bruscat încă pe nimeni, dar îl apucă sughițul cînd se întîlnește cu Jămneală și acesta îl ia cu „Ce mai faci, Gigi?” La fel, cînd dă cu ochii de Mitu. De la „Ateneu”, sînt singurul care nu i-a spus niciodată așa, ci „Jorj”, „coane Jorj”. Între noi e un spațiu, o rezervă pe care nici el, nici eu n-am încercat să le depășim. Asta îmi permite să-l observ mai bine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pahar cu apă rece aruncat în față: „Astea ar fi bine să le ții pentru tine, sau, eventual, să ni le spui la cafenea”. Am rămas siderat. Eu înțeleg că B. îi e dator lui Manolescu și vrea ca, în „Ateneu”, să nu i se facă nici o observație, dar nu accept încălcarea dreptului celui ce comentează de a scrie ceea ce crede că trebuie scris. Sp., care are o trestie în loc de coloană vertebrală, va accepta. Adaug aci (după două săptămîni) că a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și eu ca Octavian Voicu) pentru istoria literară: „I.C.S.A.P. /Restaurant/Parc/Bacău/Parcul Libertății/Aleea Parcului 12/Telefon 1 25 42/ Notă de plată nr 13651/ Data: 20 XII 1979/ Ospătar: Hordilă Ioan/Masă servită cu ocazia aniversării Revistei «Ateneu» 15 ani de la înființare (pentru) un număr de 62 persoane, în valoare de lei 1500 (una mie cinci sute lei)”. Ca organizator, pot să adaug că a fost o petrecere reușită. *N-o să găsesc nicăieri, probabil, consemnate asemenea scene din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zece ani Editura „Cartea Românească”, iar în martie acest an a fost ales deputat în Marea Adunare Națională. L-am cunoscut cu ocazia „întîlnirii cu cititorii” din Bacău, de la 17 noiembrie 1970, pe care a pus-o la cale revista „Ateneu”. A vorbit atunci în sala teatrului, surprinzător de fluent, apoi și-a petrecut seara în casa lui Radu Cârneci. Acolo, cicălit de nevastă-sa - o zootehnistă sau „ceva pe-acolo” -, care-l admonesta și-l alinta cu nesuferitul „Marinică”, Maestrul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
directorului o listă cu cărți ce urmează a fi retrase din rețea: Yoga - izvor de sănătate, Relaxarea de Arcadie Percek etc. Au fost oprite de la difuzare și cărți abia tipărite. Teama își face loc în redacțiile editurilor și revistelor. În „Ateneu”, interviul lui Gheorghe Grigurcu cu Mircea Iorgulescu a fost „excerptat” pînă la desfigurare. Cînd mi-am arătat dezacordul, Constantin V. Toma, a ținut-o pe-a lui: „Eu vin de la o ședință unde problemele s-au pus altfel decît le
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jucați pe degete”, într-un moment sau altul al vieții lor, obstrucționați de personaje asemănătoare, cu „explicații” absurde, deviați de la rosturi sau (în cazul celor slabi de fire) intimidați, manipulați. Povestea e simplă. În perspectiva revenirii la periodicitatea lunară, revista „Ateneu” trebuia să aibă, din nou, propriul ei redactor-șef. Comitetul de Cultură a formulat trei propuneri: Constantin Călin, Vasile Sporici (Vlad Sorianu) și George Genoiu, pe care le-a înaintat la Partid. A ieșit al treilea, susținut de secretarul cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]