4,177 matches
-
rareori în înțelesul său terifiant-exhatologic, ci mai ales ca teritoriu al revelațiilor ultime, de dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un vânt roz ca o scoică șlefuită de aurore Îmi spală sângele cald Lumină clară. (Întâia apariție) Poemul întreg își desfășoară vastele panorame în acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul înstrăinării rămâne doar o amintire dureroasă („Am fost pretutindeni omul Străin, / Care ascultă, fără să ia parte, tocmelile
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
bijuteriile somnului”... În Brățara nopților: „Jurnalele, afișele, câte curcubeie”, „Trezește-n vitrinele cărnei păpușile cu resort al mușchilor”; la fel, „peștii fosforescenți ca afișe luminoase”, în Plante și animale sau, în Petre Schlemihl: “în vitrina câmpului strălucesc laolaltă / Toate brățările aurorei și ale apusului” etc. * Apare cu totul firească, într-o atare perspectivă, marea frecvență a toposurilor spectaculare. Ipostaza de spectator a eului se exprimă plenar în toată poezia lui Voronca, încât se poate spune că printre modelele spațiale cele mai
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
teatrale sunt selectate din „amintirile” lui I. L. Caragiale. Literatura originală e prezentă în fiecare număr: versuri de Alfred Moșoiu (Scrisoare), D. Teleor (Sonet), Oreste (Și dintr-un zâmbet...), N. Rusu-Ardeleanu (Dorința), Ion Dragoslav (Primăvara) și Marcel Romanescu (sonetele Sărutul și Aurorei), epigrame ale directorului revistei, care își ascunde identitatea și sub iscăliturile Mio, Miz, Mihail I. Miozin. Fără semnătură apar traducerile Plăcerile vederii, după Les Peintures modernes de John Ruskin, un fragment din farsa lui Molière Gelozia lui Barbouillé și altul
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
măslinului (1974) mitizată este epoca de aur a poeților, având ca simbol măslinul. Versul izvorăște din neliniște, din suferință, din așteptarea cântecului, fiind totodată o luptă cu timpul: „Împotriva Absenței / și a Uitării cumplite / fiecare poem al meu / este o auroră / pururi din cenușa mea înălțându-se” (În umbra Paradisului). În Cartea runelor (Adaos la Parnasul dacic) (1976) se păstrează caracterul imnic, hieratismul, mistica, dar se îngustează sfera de referință la poeții români. Astfel, Eminescu „de tânăr a învățat limba Melancoliei
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
vedere al construcției tehnice. Rima și ritmul sunt elemente dătătoare de armonie, poetul fiind preocupat de obținerea unor proporții cumpănite, care să dea senzația de calm și stabilitate: „Ascult cum pașii-n cer mi-i rătăcești / Și cum dezlegi grăbite aurore / Purtând pe mări întunecate prore. / Cad frunze noi din pomii pământești, / Un drum se-ngroapă, altul se desprinde, / Mă uit cum alte orizonturi crești, / Ca-ntr-un amurg uitarea mă cuprinde, / Ridic un braț, dar nicăieri nu ești” (Poem). Pe
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
care redacția i-a primit întotdeauna cu o deosebită înțelegere. Între ei se află Tudor Arghezi cu poemul în proză Senar și cu Versuri, Mihail Sadoveanu cu poezia Amurg, Ion Minulescu, autor al unui sonet, Gr. Pișculescu (Gala Galaction) cu Auroră mistică și Gabriel Donna, D. Karnabatt, Iuliu Dragomirescu. În 1903 li se alătură G. Bacovia cu trei poezii. Sadoveanu colaborează și cu povestiri (Dușman, Bine crescută, O frază nemerită), trimise de la Iași, și tot cu o scriere în proză, În
VIEAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
este o ilustrare literară a acestui deziderat practic. Fascicula mai conține versuri de Alexandru Macedonski (Sonnet lointain... - Sonetul din zori), Mircea Demetriade (Către drapel), Cincinat Pavelescu (Celor rămași), Iuliu I. Roșca (Oștenilor români), Alexandru I. Șonțu (Omagiile mele), Constantin Cantilli (Auroră și apus), Virgiliu N. Cișman, o proză de Petru Vulcan (Turbanul și împărăteasa, poveste din campania de la 1877), o anecdotă de Nicolae Țincu (Țiganul și marea), articole de Carol Scrob (Rolul poeziei în război) și de Smara, o tălmăcire de
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
se deschideau porțile unei strălucite cariere didactice și intelectuale, cu prețul evident al celibatului, refuză această șansă și preferă modesta parohie a Făgetului, unde se va căsători și va avea doi copii. Într-o poezie „publicată” În timpul studiilor, În paginile Aurorei (revista manuscrisă a elevilor blăjeni), el mărturisește: Căce m-am dat spre popie, Lumea tot mi-i dragă mie ș...ț Însăși firea poruncește: „Însoară-te, te-nmulțește”; Și Scriptura Încă spune Doi cu doi să se-mpreune. Pauleti XE "Pauleti
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Văcărescu" , Asachi XE "Asachi" sau Heliade XE "Heliade" ), vor Îndrepta literatura românească din Ardeal pe făgașul noului curent literar, În acord cu mentalitățile romantice afine spiritului general-european al vremii. Noua direcție se va materializa (mai Întâi În paginile revistei manuscrise Aurora, de la Blaj, apoi În cele mult mai generoase ale Foii pentru minte, inimă și literatură sau chiar prin inițiative nevalorificate publicistic) pe trei compartimente principale: traduceri, producții originale și culegeri de folclor. În ansamblul acestor preocupări, tentația literaturii populare s-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
morții, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucrești, 1996. Ariès, Philippe; Duby, Georges (coord.), Istoria vieții private, vol. VII-VIII: „De la Revoluția Franceză la Primul Război Mondial”, Editura Meridiane, București, 1997. Arvinte, Vasile, Român, românesc, România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Aurora Naiman, Ediții Tauchnitz În Biblioteca Academiei R.S. România. Colecția de autori britanici și americani, În „Biblioteca și cercetarea”, vol. 11, Biblioteca Centrală Universitară, Cluj-Napoca, 1987. Babeți, Adriana; Ungureanu, Cornel (coord.), Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii, Editura Polirom, Iași, 1997. Barbu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
socială, Universitatea Babel-Bolyai, Cluj-Napoca, 1977; Ana Tucicov-Bogdan (coord.) Psihologia socială În România, Editura Academiei, București, 1984; alte repere bibliografice, la Pantelimon Golu, Orientări..., ed. cit., pp. 181-223. Pentru tendințe mai recente În studiile de alteritate din spațiul psihologiei sociale, vezi Aurora Perju-Liiceanu, „A VIII-a Adunare Generală a Asociației europene de psihologie socială experimentală, Budapesta, 19-23 iunie 1990”, În Revista de psihologie, 37, 1991, nr. 1-2, pp. 93-95; ibidem, Septimiu Chelcea, Imaginea de sine a românilor, pp. 25-30. Peter Kelvin, The
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În presa românească din Transilvania”, În volumul Stat. Societate. Națiune, Cluj-Napoca, 1982, pp. 352-359; Mircea Popa XE "Popa" , „Imagini și aspecte americane În mentalul românesc de până la primul război mondial”, Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, 1986, 31, fasc. 2, pp. 41-52; Aurora Naiman, „Ediții Tauchnitz În Biblioteca Academiei R.S. România. Colecția de autori britanici și americani”, Biblioteca și cercetarea, Cluj-Napoca, 1987, vol. 11, pp. 308-317; Paul Cernovodeanu, „George Washington’s Image in the Romanian Historiography and Journalism, Revue Roumaine d’Histoire, 1988
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințele, stilul lor de viață diferă de cel al adulților, iar această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii. (coord. Aurora Liiceanu, Viața mea: un ”joc” serios) În elaborarea argumentării, vei avea în vedere: prezentarea conținutului adecvat temei (0,5 p.); respectarea structurii textului argumentativ (ipoteză, două argumente dezvoltate, concluzie) (3 p.); utilizarea conectorilor specifici (0,5 p.). BAREM DE NOTARE
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vânt solar - emiterea unui flux de particule invizibile, protoni și electroni, cu viteze de deplasare de 500 Km/s, ce ajung în patru zile la planeta noastră. În momentul în care particulele sunt captate de polul nordic sau sudic, apar aurorele polare (în N aurora boreală sau luminile nordice, în S - aurora australă sau luminile sudice) Activitatea solară În timpul erupției solare o cantitate enormă de energie care se află în cromosferă și coroană este eliberată dintr-o dată. Materia este proiectată în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
flux de particule invizibile, protoni și electroni, cu viteze de deplasare de 500 Km/s, ce ajung în patru zile la planeta noastră. În momentul în care particulele sunt captate de polul nordic sau sudic, apar aurorele polare (în N aurora boreală sau luminile nordice, în S - aurora australă sau luminile sudice) Activitatea solară În timpul erupției solare o cantitate enormă de energie care se află în cromosferă și coroană este eliberată dintr-o dată. Materia este proiectată în coroană și particule de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cu viteze de deplasare de 500 Km/s, ce ajung în patru zile la planeta noastră. În momentul în care particulele sunt captate de polul nordic sau sudic, apar aurorele polare (în N aurora boreală sau luminile nordice, în S - aurora australă sau luminile sudice) Activitatea solară În timpul erupției solare o cantitate enormă de energie care se află în cromosferă și coroană este eliberată dintr-o dată. Materia este proiectată în coroană și particule de atomi accelerate până la viteze foarte mari sunt
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
spațiul interplanetar. Aceste fenomene sunt însoțite de o emisie de raze X, de unde radio și, în cazul erupțiilor mai puternice, de lumină vizibilă. Când ajung în apropierea Pământului și intră în atmosferă, în special deasupra regiunii polului nord, particulele creează aurorele polare. De asemenea, ele perturbă propagarea undelor radio în jurul globului, uneori ele duc și la defectarea rețelelor de distribuire a electricității. Cu timpul, pe măsură ce instrumentele astronomice s-au perfecționat, oamenii au putut observa mai amănunțit toate perturbațiile Soarelui: petele solare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
negru? Suprafețele albe reflectă mai multă lumină decât o absorb spre deosebire de cele negre ce absorb mai multă lumină decât o reflectă; * În timpul unei erupții solare, astrul aruncă mari cantități de gaz (aglomerări strălucitoare), ce ating Terra după 4 zile, provocând aurorele boreale sau perturbări magnetice? Simultan, se aruncă o ploaie de particule accelerate la 200.000 Km/h ce bombardează Pământul în câteva ore. 4.7 Planetele Sistemului Solar Principalele corpuri din Sistemul Solar sunt planetele. De la cea mai apropiată de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
aici zboară avioanele cu reacție, în partea de jos a acestei pături; mezosfera - cuprinsă între 50-80 Km, ionosfera (termosfera) - are o grosime de 450Km, aici undele radio sunt reflectate de acest strat, și tot aici este locul în care apar aurorele polare; exosfera este stratul cel mai de sus al atmosferei, nu conține decât particule extrem de rare de hidrogen, merge de la 500 Km până la 100.000 de km deasupra Pământului cu temperaturi foarte joase. Concluzie: încălzirea atmosferei are loc indirect, prin intermediul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
și de producerea unui flux intens de particule atomice, încărcate electric: vântul solar. Cele care au mai multă energie ajung până la Pământ în câteva ore și se strâng în jurul planetei noastre. Pătrunzând în atmosferă, ele produc raze mișcătoare frumos colorate, aurorele polare. În emisfera nordică acestea sunt numite și aurorele boreale; în emisfera sudică sunt numite aurorele australe. Ele au aspectul unor perdele mari, roșiatice sau verzui, care unduiesc pe cer. Se pare că variațiile activității solare influențează clima de pe Pământ
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
încărcate electric: vântul solar. Cele care au mai multă energie ajung până la Pământ în câteva ore și se strâng în jurul planetei noastre. Pătrunzând în atmosferă, ele produc raze mișcătoare frumos colorate, aurorele polare. În emisfera nordică acestea sunt numite și aurorele boreale; în emisfera sudică sunt numite aurorele australe. Ele au aspectul unor perdele mari, roșiatice sau verzui, care unduiesc pe cer. Se pare că variațiile activității solare influențează clima de pe Pământ. Astfel, din 1645 până în 1715, nu s-a observat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
mai multă energie ajung până la Pământ în câteva ore și se strâng în jurul planetei noastre. Pătrunzând în atmosferă, ele produc raze mișcătoare frumos colorate, aurorele polare. În emisfera nordică acestea sunt numite și aurorele boreale; în emisfera sudică sunt numite aurorele australe. Ele au aspectul unor perdele mari, roșiatice sau verzui, care unduiesc pe cer. Se pare că variațiile activității solare influențează clima de pe Pământ. Astfel, din 1645 până în 1715, nu s-a observat nici o pată pe Soare, iar această perioadă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Concursuri pentru ilustrarea unei bucați literare sau muzicale, pentru interpretarea unei piese muzicale cu subiect din literatură, sunt câteva mijloace care ne stau la îndemânî în realizarea actului de educație estetică pentru care suntem investiți. Dana Barbu Bibliotecar, Școala specială “Aurora”, Vaslui Maria Leonte Școala Pușcași, Vaslui 149 Întoarcerea la copilărie Pornind pe firul unei ape ce poartă numele de Simila, după un drum șerpuit cam de un ceas, un ceas și jumătate, simți dintr-odată în nări un aer curat
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
CRISTINA STOIAN CHIMIA COORDINATIVĂ LUCRĂRI PRACTICE Editura PIM, Iași, 2013 Referenți științifici: Conf. univ. dr. Aurora Hîrtopianu Conf. univ. dr. Gheorghe Zgherea Tehnoredactare computerizată: Lect. univ. dr. ing. Cristina Stoian Editura PIM Editură acreditată CNCSIS - 66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.715 www
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
datorită apariției unor noi rase fiziologice. În România, soiurile de grâu Ponca și Harrach considerate ca rezistente inițial la rugina galbenă, au fost în scurt timp eliminate datorită apariției unei noi rase de rugină galbenă rasa 54. De asemenea, soiurile Aurora și Kaukaz care la introducerea lor în cultură (1970-1973) erau rezistente la rugina brună și făinare, au fost mai târziu eliminate, datorită apariției unei noi rase de rugină brună rasa 77-73. Rasele fiziologice noi care apar, sunt prezente inițial ca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]