2,645 matches
-
și Brigada 4 Călărași) în rezerva armatei. La rândul lor, diviziile de infanterie și-au organizat forțele pe șase „grupuri de acoperire”, denumite după numele trecătorii în care acționau. Forțele inamice aflate în fața Armatei de Nord erau Divizia 61 Lanstrum austro-ungară (17 batalioane de infanterie, 3 escadroane de cavalerie și 9 baterii de artilerie) dispusă în fața grupurilor de acoperire ale Divizie 14 Infanterie, Brigada 19 Landstrum (6 batalioane de infanterie și 2 baterii de artilerie) dispusă în fața grupurilor de acoperire ale
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
baterii de artilerie) dispusă în fața grupurilor de acoperire ale Divizie 14 Infanterie, Brigada 19 Landstrum (6 batalioane de infanterie și 2 baterii de artilerie) dispusă în fața grupurilor de acoperire ale Divizie 7 Infanterie și 1 batalion din Divizia 71 Infanterie austro-ungară, în valea Oituzului. Raportul de forțe era unul net favorabil părții române: În prima etapă a ofensivei au acționat grupurile de acoperire, misiunea lor principală fiind de a asigura deschiderea trecătorilor din Carpații Orientali și crearea condițiilor favorabile pentru afluirea
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
Oltului. Divizia a atins la 2 septembrie 1916 aliniamentul Bixad - Sfântu Gheorghe - Moacșa. Obiectivul principal al Armatei de Nord în această etapă l-a constituit ocuparea depresiunile din estul Transilvaniei. Ca urmare a dislocării pe frontul românesc de noi unități austro-ungare, raportul de forțe între forțele române și austro-ungare s-a micșorat, în special la artilerie și mitraliere. După o scurtă pauză operativă necesară introducerii în dispozitivul de luptă a unităților nou sosite pe front, Armata de Nord a reluat acțiunile
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
aliniamentul Bixad - Sfântu Gheorghe - Moacșa. Obiectivul principal al Armatei de Nord în această etapă l-a constituit ocuparea depresiunile din estul Transilvaniei. Ca urmare a dislocării pe frontul românesc de noi unități austro-ungare, raportul de forțe între forțele române și austro-ungare s-a micșorat, în special la artilerie și mitraliere. După o scurtă pauză operativă necesară introducerii în dispozitivul de luptă a unităților nou sosite pe front, Armata de Nord a reluat acțiunile ofensive, la 3 septembrie 1916. Divizia 14 Infanterie
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului
Bătălia de la Sibiu (1916) () [Corola-website/Science/333750_a_335079]
-
Bătălia de la Łódź a avut loc între 11 noiembrie și 6 decembrie 1914, lângă orașul Łódź din Polonia. Ea s-a dat între germană și armatele ruse , și , în condiții grele de iarnă. În septembrie 1914, rușii învinseseră ofensiva austro-ungară din Galiția în lăsând cetatea austriacă Przemyśl sub asediul armatei a VIII-a ruse. învinsese prima tentativă germană de capturare a Varșoviei în . Comandamentul rusesc era divizat pe tema felului în care se pot capitaliza aceste succese recente. Marele duce
Bătălia de la Łódź (1914) () [Corola-website/Science/333826_a_335155]
-
, denumită și bătălia de la Lemberg, a fost o mare bătălie între Rusia și Austro-Ungaria din primele faze ale Primului Război Mondial, desfășurată în 1914. Armatele austro-ungare au suferit înfrângeri grele și au fost gonite din Galiția, în timp ce rușii au capturat Lembergul și, timp de aproape nouă luni, au ocupat Galiția de Est. Când perspectiva războiului cu Rusia a devenit iminentă la începutul lunii august, șeful statului
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
suferit înfrângeri grele și au fost gonite din Galiția, în timp ce rușii au capturat Lembergul și, timp de aproape nouă luni, au ocupat Galiția de Est. Când perspectiva războiului cu Rusia a devenit iminentă la începutul lunii august, șeful statului major austro-ungar, , a hotărât să lanseze o ofensivă în Polonia rusească cu armatele sale nordice (I și a IV-a). Cum armata rusă avea în scurt timp să mobilizeze forțe mult superioare numeric celor ale Puterilor Centrale în est (mai ales față de
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
hotărât să lanseze o ofensivă în Polonia rusească cu armatele sale nordice (I și a IV-a). Cum armata rusă avea în scurt timp să mobilizeze forțe mult superioare numeric celor ale Puterilor Centrale în est (mai ales față de cele austro-ungare, care erau prima țintă a Rusiei), von Hötzendorf a considerat că singura sa șansă este o victorie rapidă. El sperase și că Germania se va alătura ofensivei sale în Polonia, dar speranțele sale au fost deșarte, întrucât Germania a desfășurat
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
rapidă. El sperase și că Germania se va alătura ofensivei sale în Polonia, dar speranțele sale au fost deșarte, întrucât Germania a desfășurat în Prusia Orientală o armată mică, cu ordine exclusiv defensive. Astfel, armatele I și a IV-a austro-ungară au început să înainteze în Polonia fără susținere germană clară. La început, ele s-au confruntat, respectiv, cu armatele rusești a IV-a și a V-a. Între timp, , comandantul rus al Frontului de Sud-Vest, se aștepta la o ofensivă
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
au început să înainteze în Polonia fără susținere germană clară. La început, ele s-au confruntat, respectiv, cu armatele rusești a IV-a și a V-a. Între timp, , comandantul rus al Frontului de Sud-Vest, se aștepta la o ofensivă austro-ungară dinspre Lemberg către est. Aceasta urma să fie înâmpinată de o ofensivă rusească în Galiția de Est, cu armatele ruse a III-a și a VIII-a. Armata I austro-ungară condusă de înainta spre nord către Lublin. Dankl a lovit
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
rus al Frontului de Sud-Vest, se aștepta la o ofensivă austro-ungară dinspre Lemberg către est. Aceasta urma să fie înâmpinată de o ofensivă rusească în Galiția de Est, cu armatele ruse a III-a și a VIII-a. Armata I austro-ungară condusă de înainta spre nord către Lublin. Dankl a lovit și a forțat retragerea Armatei a IV-a rusești a baronului Salza în ceea ce avea să fie denumită . Armata lui Dankl a luat 6.000 de prizonieri. La dreapta lui
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
lungul frontului nordic, Armata a III-a austriacă și Grupul de Armate Kovess au înaintat concomitent împotriva flancului stâng al lui Ivanov. De-a lungul frontului sudic, Ivanov avea condusă de și sub comanda capabilului . Brusilov și Ruzski au produs austro-ungarilor înfrângeri atât de grele, încât deși calitatea proastă a drumurilor i-a obligat pe ruși să se oprească două zile, austriecii nu au reușit să se regrupeze pentru a opri înaintarea rusească. Acest atac a devenit cunoscut sub numele de
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
sud, într-o ciocnire denumită . Armata a II-a Austriacă a fost rapid rechemată din Serbia dar era prea târziu, întregul front austriac prăbușindu-se în Galiția, rușii ocupând Lembergul. Când austriecii s-au retras, numeroși soldați slavi din armata austro-ungară s-au predat și s-au oferit chiar să lupte de partea rușilor. În total, rușii au luat circa 130.000 de prizonieri până la scăderea luptelor la 11 septembrie, producând în total 324.000 de morți și răniți. Rușii au
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
oameni, inclusiv 40.000 de prizonieri. Rușii împinseseră frontul cu 160 de kilometri până la poalele Carpaților, au înconjurat complet cetatea austriacă de la Przemyśl și au declanșat asediul acesteia, care a durat peste o sută de zile. Bătălia a schilodit armata austro-ungară, a distrus o porțiune mare din corpul de ofițeri bine pregătiți și a slăbit Austria. Deși și rușii au fost zdrobiți în bătălia de la Tannenberg, victoria de la Lemberg a făcut ca aceasta să nu aibă un efect devastator asupra opiniei
Bătălia Galiției () [Corola-website/Science/333827_a_335156]
-
Centrale. Din rezerva "Armatei a II-a" "Brigada a 2-a Călărași" a fost dirijată spre Onești, iar "Divizia 1 Cavalerie" - îndreptată inițial spre nordul Moldovei unde ar fi urmat să participe la constituirea armatei de manevră destinată atacării Armatei Austro-Ungare ce înainta în Bucovina, a fost întoarsă din drum de lângă Bacău, astfel că după al 4-lea marș de noapte, în dimineața de 11 august a fost și ea la Onești. Alături de acestea, alte unități din rezerva Marelui Cartier General
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
unei rupturi locale în frontul "Diviziei a 6-a Infanterie" din 16 august în zona dealului Sticlăriei, "Brigada a 2-a Călărași" s-a repliat spre dealul Bâtca Carelor (NNE de Măgura Cașin). Pe data de 19 august "Armata 1 Austro-Ungară" a reluat prin surprindere atacul în zona vârfului Coșna - apărat de "Divizia 1 Cavalerie". Datorită superiorității de forțe a reușit ocuparea vârfului, dezorganizarea și slăbirea trupelor românești, dar cavaleriștii au rezistat totuși repliați pe panta estică la vest de Nicorești
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]
-
cetatea Przemyśl a fost obligată să capituleze în fața rușilor. Per total, ofensiva germano-austro-ungară din 1915 nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele majore. Germania a pus capăt operațiunilor în care germanii au funcționat ca forță independentă, de susținere a campaniilor austro-ungare din sud. Din acest moment, Germania și Austro-Ungaria au început să funcționeze sub o comandă comună pe Frontul de Est.
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]
-
reviste de specialitate din Austro-Ungaria, România și Germania. A editat de asemenea numeroase manuale și monografii. s-a născut într-o familie de evrei maghiarofoni, la Pinticul Românesc, în vecinătatea orașului Dej, în Transilvania, care pe vremea aceea aparținea Imperiului Austro-Ungar. A fost mai târziu botezat în religia creștină luterană. Părinții săi, Iacob (de profesie avocat) și Bertha Blatt, fratele și două surori ale sale, au murit la Auschwitz, unde au fost deportați în timpul Holocaustului evreilor transilvăneni. În 1913 Blatt absolvit
Nicolae Blatt () [Corola-website/Science/333860_a_335189]
-
și două surori ale sale, au murit la Auschwitz, unde au fost deportați în timpul Holocaustului evreilor transilvăneni. În 1913 Blatt absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Cluj. În timpul Primului Război Mondial, din 1914 până în 1918, a fost medic militar în armata austro-ungară. În anii următori a absolvit cursurile de specializare în oftalmologie la Cluj și la Budapesta, și în următorii 5 ani a urmat programe de perfecționare cu oftalmologii J. Meller la Viena, E. Kruckmann la Berlin, Alfred Vogt la Zürich, Jules
Nicolae Blatt () [Corola-website/Science/333860_a_335189]
-
de contrainformații al Austro-Ungariei. După anul 1918, a devenit ofițer în Armata Română. Alexandru a fost nepotul baronului Iordachi (1795-1861) și al treilea fiu al baronului Alexandru Wassilko de Serecki (1827-1893) - mareșal al Ducatului Bucovinei (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar) și de asemenea membru pe viață al Camerei Superioare de la Viena. Amam sa a fost Ecaterina de Flondor (1843-1920). După ce a parcurs primii ani de școală învățând în privat, a absolvit studiile secundare la K.k. I. Staatsgymnasium Czernowitz din
Alexandru Wassilko de Serecki (ofițer) () [Corola-website/Science/333034_a_334363]
-
de la Brest-Litovsk cu Rusia (3 martie 1918) și al Păcii de la Buftea-București cu Regatul României (7 mai 1918). Czernin a studiat dreptul la Universitatea Germană din Praga. În anul 1897 a intrat în serviciul diplomatic, pe un post la Legația austro-ungară de la Paris. În anul 1905 a publicat studiul "Oesterreichisches Wahlrecht und Parlament", despre sistemul electoral austriac, studiu care a atras atenția arhiducelui Franz Ferdinand, interesat de o reformă a imperiului. În perioada următoare a intrat în cercul de apropiați ai
Ottokar Czernin () [Corola-website/Science/333064_a_334393]