2,820 matches
-
zile cu o importantă forță politică, iar prin Comitetul Executiv a susținut interesele locuitorilor români și va acționa cu hotărâre pentru Unirea Banatului cu România. Va avea o contribuție majoră la impulsionarea procesului de instaurare a conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
conducerii politico-administrative în localitățile bănățene. Într-un comunicat adresat populației arată că s-a atașat Consiliului Național Român Central de la Arad și va recunoaște numai dispozițiile acestuia. Era o declarație fermă prin care respingea ideea autonomiei Banatului sub forma Republicii Bănățene și totodată o exprimare limpede a voinței de Unire cu România. La mijlocul lunii noiembrie situația din Timișoara se complică și mai mult. În baza unei Convenții Militare semnate la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
a orientat spre afirmarea Timișoarei în plan cultural și spiritual. În 18 ianuarie 1922, din inițiativa Primăriei orașului, elita intelectuală pune bazele Comitetului Artistic Regional, care va milita pentru afirmarea valorilor culturale ale Banatului. O contribuție majoră are Sfatul Parlamentarilor Bănățeni, constituit cu scopul să susțină construirea Catedralei Ortodoxe Române în Timișoara; înființarea Asociației Culturale a Banatului, înființarea Universității de Vest, a Academiei de Agricultură, reconstituirea Mitropoliei Banatului, etc. Stăruințele, mereu repetate, ale locuitorilor orașului s-au materializat în valoroase și
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă , sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin și Freidorf se păstrează trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor. Ultimul curent arhitectural care influențează orașul este cel românesc, introdus odată cu trecerea Timișoarei sub administrație românească. Cel mai bun exemplu este Catedrala Mitropolitană realizată în arhitectură tradițională
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Timișoara se regăsește și Parcul Poporului, cel mai vechi din oraș, datând din 1852. Pentru activitățile interactive ale copiilor există spații special amenajate tematic în Parcul Copiilor, inaugurat în 2012 după renovarea completă. La Pădurea Verde, în zona Muzeului Satului Bănățean se găsește Grădina Zoologică, care în prezent adăpostește peste 150 de animale din 29 de specii diferite,dintre care: Municipiul Timișoara deține cea mai dezvoltată rețea de dotări în domeniul educației și învățământului din județul Timiș. Învățământul școlar se desfășoară
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
1833. Între 1872 și 1918 apare ziarul de limbă maghiară “Delmagyarorszag” și cotidianul “Temesvari hirlap” (1903-1939). Minoritatea sârbă a ieșit pentru prima dată pe piața presei locale în 1829 cu “Banatski almanah”. Primele ziare în limba română apărute în perimetrul bănățean au fost tipărite la Viena și apoi la Pesta, așa cum s-a întâmplat cu “Luminatorul” condus de Vincențiu Babeș. Alte ziare și reviste care s-au impus în spiritualitatea epocii au fost “Gazeta poporului”, “Control” etc. Dintre toate ziarele ce
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
la 18 kilometri de Timișoara. Municipiul Timișoara este înfrățit cu: Bucătăria bănațeană a fost puternic influențată de-a lungul timpului de cea austro-ungară, dar, intr-o oarecare masură, si de bucătăria maghiară, italiană, spaniolă si franceză. Multe dintre bucatele tradiționale bănățene s-au păstrat însă și își găsesc și astăzi locul pe mesele românilor. Gastronomie specifică: Reportaje Reportaje despre cartiere Hărți
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
migrans"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), furtunar ("Puffinus yelkouan"), chiră mică ("Sterna albifrons"), pescăriță mare ("Sterna caspia"), chiră de mare ("Sterna sandvicensis"), lup de mare ("Stercorarius parasiticus"), ferestrașul mare ("Mergus merganser"), rață cu ciuf ("Netta rufina"), pietrar bănățean ("Oenanthe hispanica"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar sur ("Oenanthe oenanthe"), ciuf-pitic ("Otus scops"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice fluierătoare ("Phylloscopus trochilus"), presură de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), cojoaică de grădină ("Certhia
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
să amintim că Pavel Binder care,în lucrarea sa intitulată"Lista localităților din Banat de la sfărșitul sec.XVIII-lea”,în ”Studii de istorie a Banatului”,va publica o conscripție a Marseiului din Bologna,în care sunt înscrise 390 de localități bănățene în perioada 1690-1700,printre care și Belobreșca. I.D.Suciu și Radu Constantinescu reproduc un manuscris în care în anul 1660 satul se numea "Biller".
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
călușari, pe la început de secol, un joc de sorginte romană, iar după formația de dansuri condusă de Zărie Cocie, cea care a făcut turnee la Budapesta și Chișinău, a jucat în fața președintelui Bulgariei. O impresie deosebită a făcut prezentarea brâului bănățean, la faza națională, la București, în 1976-1977, în fața unor specialiști de marcă, Emilia Comișel, Tita Sever, Puiu Vasilescu și alții. Echipa de dansuri condusă de profesorul Nicolae Cocie, a avut și un moment de vârf în anul 1963, când a
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
în 1976-1977, în fața unor specialiști de marcă, Emilia Comișel, Tita Sever, Puiu Vasilescu și alții. Echipa de dansuri condusă de profesorul Nicolae Cocie, a avut și un moment de vârf în anul 1963, când a contribuit la turnarea filmului „Suită bănățeană”. Lucrările au mers din bine în mai bine, până în 1967, când a primit titlul de laureat la un festival internațional al formațiilor de dansuri populare din țările balcanice și din zona Mării Adriatice și în general la toate competițiile organizate
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
parte din districtul "Vârșețului" și era reședința cercului cu același nume, în care erau înglobate 32 de localități inclusiv (Reșița, Dognecea, Bocșa), aici aflându-se un suboficiu administrativ, o biserică și o mânăstire romano-catolică. Populația localității este denumită de românii bănățeni "cârșoveni", "carașoveni", "cotcoreți" și "cocoși" iar sârbii din Banat le zic "Krašovani", "Karašovani", "Krašovanje". Ocupațiile carșovenilor au fost condiționate, în trecut și azi, de poziția geografică și de evoluția economică a acestei părți a Banatului. Ocupațiile de bază ale Carașovenilor
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
capăt al localității (vest) întinzindu-se un câmp fertil. În Evul Mediu, Ilidia a fost centrul politico-administrativ al unui district românesc. ("Istoria districtelor românești din Banatul timișan" de Vicențiu Grozescu) Aici s-a nascut Traian Jurchela, cunoscut cântăreț de muzică populară bănățeana. De asemenea tot în localitatea Ilidia își are originea și cunoscutul cântăreț și compozitor Marius Țeicu. Aceleiași familii îi aparține și folcloristul Simion Țeicu, acesta din urmă implicîndu-se foarte mult în recunoașterea satului Ilidia că zona cu un puternic izvor
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
inchisă.În jurul anilor 1937 Murgu Ion Țepeneu înființează prima fermă apicola profesionistă în localitate. Tradiția este continuată și întărită din perioada 1953, când un alt stupar, Maran Petru, înființează o nouă stupina. Cei doi colaborează și reușesc să afirme apicultură bănățeana la nivel de țară atât prin producții cât și prin diversitate, Țepeneu fiind, se pare, unul din apicultorii care au dus la descoperirea apilarnilului.Cei doi introduc stupii moderni Dadant și Langstrongt cu o productivitate ridicată ,executați după standard, nepermițând
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
din regiunea „Středočeský kraj”. Ei au ridicat o biserică catolică în 1879 și una evanghelică în 1887. Între timp cea evanghelică a fost preluată de comunitatea baptistă. Istoria recentă a satului urmează o traiectorie urmată de majoritatea satelor de cehi bănățeni: după căderea regimului Ceaușescu, o bună parte dintre locuitori au emigrat, mare parte în Cehia. Dacă în 1991 aici locuiau 800 de oameni, după aproape 10 ani, numărul lor aproape s-a înjumătățit, ajungând la numai 540 de locuitori în
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]
-
împroprietărire, unde se află mențiunea: “ Nobili de Ciorna, de Dănsuș (Dampsos) și Bizere, iau asupra lor, supt regele Albert, cetățile amenințate și primesc pentru această o donație de pământuri în Banatul occidental (și la Răcășdia)“.-Nicolae Iorga, "Probleme și observații bănățene," București,1940, p. 35 Apoi se aminteste de localitate în anul 1690, în Istoria județului Caraș a lui Pesty Frigies ,pe atunci localitatea se chema Răcăștia. În data de 3 Iunie 1933,Regele Carol al II-lea,însoțit de Principele
Comuna Răcășdia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301093_a_302422]
-
Marga și Băuțar, spre nord cu Rusca Montană și Ruschița, spre vest cu Valea - Bistrei și Zăvoi iar spre sud-vest cu Măgura, Măru și Poiana Mărului. Valea Bistrei formează culoarul de trecere care face legătura între țara Hațegului și ținuturile bănățene. Prinsă între înălțimile de peste două mii de metri ale masivului Godeanu la sud și culmile mai joase ale munților Poiana Ruscăi, valea Bistrei este orientată în direcția est-vest, începând de la Porțile de Fier până în prelungirea marii câmpii a Tisei care înaintează
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Situată la poalele dealurilor ce coboară molcom din trupul masiv al Munților Poiana Ruscăi, pe una din terasele părăsite de râul Bistra atunci când totul era învăluit în taina trecutului, Voislova localitate cu o bună reputație în grupul așezărilor văii Bistrei bănățene, a strâns de-a lungul vremii un bogat tezaur de frumuseți. Faptul s-a datorat în primul rând poziției geografice pe care a ocupat-o localitatea în culoarul Bistrei, singurul drum de legatură între Banat și Țara Hațegului. Schimbările social-economice
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
de țară, numit Voislova în ansamblul procesului de formare a poporului român și a limbii române.Izvoarele istorice de la începutul veacului al XIV - lea surprind, pentru spațiul montan al Banatului, forme proprii de organizare și manifestare a elementului românesc. Districtele bănățene potrivit documentelor din sec.XIV - XV, au beneficiat de autonomie locală în cadrul sistemului feudal apusean al regatului maghiar, afirmând vitalitatea românească aici. Localitatea Voislova apare pentru prima dată atestată documentar 6 în anul 1397 - dar aceasta nu înseamnă că nu
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
este azi pe cale de dispariție. Majoritatea caselor au fost abandonate sau dărâmate, iar majoritatea locuitorilor s-au mutat la oraș. În prezent mai sunt circa 12 case. În anii '70, una dintre gospodăriile maghiare a fost dusă la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
venit aici populații maghiare aduse de administrația maghiară. Până în 1968 a făcut parte din comuna Bencecu de Sus, apoi a fost arondata la comună Pișchia. Ionel Iacob-Bencei (n. 18.12.1940) - umorist, epigramist, poet dialectal, realizatorul emisiunii radio în grâi bănățean ”Gură Satului”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Bencecu de Jos, Timiș () [Corola-website/Science/301339_a_302668]
-
Breștea (, ) este un sat în comuna Denta din județul Timiș, Banat, România. Breștea a fost înființată în 1842 de circa 110 familii de bulgari bănățeni romano-catolici din Dudeștii Vechi ("Stár Bišnov"). Fiecare cap de familie a primit un lot de casă și 11 jugăre de teren arabil. După 1880 o parte din populația bulgară s-a reîntors în Bulgaria, unde au înființat satul Bardarski Geran
Breștea, Timiș () [Corola-website/Science/301344_a_302673]
-
Bethausen (1924: "Bethlenhaus", , , în grai bănățean, popular denumită de către locuitorii zonei, "Betleaz") este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Bethausen (reședința), Cladova, Cliciova, Cutina, Leucușești și Nevrincea. Localitatea este situată în zona de est a județului Timiș, pe malul drept al râului
Comuna Bethausen, Timiș () [Corola-website/Science/301341_a_302670]
-
Colonia Bulgară (bulgară bănățeană: "Telepa", , ) este un sat în comuna Dudeștii Vechi din județul Timiș, Banat, România. Se situează în extremitatea vestică a României, aproape de granița cu Ungaria și Serbia. Colonia Bulgară a fost întemeiată la începutul anului 1845, cu bulgari bănățeni romano-catolici, veniți
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]
-
Bulgară (bulgară bănățeană: "Telepa", , ) este un sat în comuna Dudeștii Vechi din județul Timiș, Banat, România. Se situează în extremitatea vestică a României, aproape de granița cu Ungaria și Serbia. Colonia Bulgară a fost întemeiată la începutul anului 1845, cu bulgari bănățeni romano-catolici, veniți din satul bulgăresc Beșenova Veche (Dudeștii Vechi). La început s-a numit "Telepa". Motivele pentru care s-au stabilit aici au fost două: pe de-o parte, proprietarii de terenuri maghairi aveau nevoie de forță de muncă pentru
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]