5,357 matches
-
schița „De închiriat” e o parșivă de speță caragialiană, la antipod, tipologic, aflându-se o bătrână longevivă, care, totuși, „se pregătește să moară”, asemenea bunicii lui Anton Holban, și se stinge ca o lumânare (Mama Păuța), ori tușa Uțica, o bătrână înțeleaptă și modestă (Uitata). Firea unor personaje e foarte asemănătoare cu aceea a bătrânilor și a copiilor lui Brătescu-Voinești. Moș Nicula e un fel de Pană Trăznea Sfântul crescător de animale. Curtea lui e o „lume” a celor ce nu
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
La capătâiul copilei bolnave sunt exerciții de realizare a atmosferei. Provenind din redimensionarea epicii desfășurate în Zile din viața unui „virtuoz”, microromanul Strania pățanie a unui virtuoz (1984) relatează aventura unui modest corepetitor la filarmonică: odată cu mutarea în casa unei bătrâne ciudate, acesta face experiența unui succes răsunător, dar pasager, care însă îi schimbă orizontul existenței, consumată într-un București fantastic, datorită comprimării spectaculoase a timpului, în maniera nuvelei La țigănci de Mircea Eliade. Placheta Poeme (1989) este un experiment exercitat
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
nu mai am ( papuc)? Să îi căutăm! au spus (gâsca) în cor. Ga! Ga! Ga! Nu a văzut nimeni (papuc) roșii? . Scrie în spațiile libere cuvinte care arată cum este cel despre care se vorbește: NEGHINIȚĂ A fost odată o bătrână care își dorea foarte mult un copil. Dumnezeu i-a îndeplinit dorința și i-a dăruit un copil mic, mic de tot, cât un bob de mazăre. Îl chema Neghiniță. Neghiniță era frumos ca o piatră scumpă și mic cât
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
unici le revine sarcina să se ocupe de creșterea și educarea nepoților este cea în care mama aduce pe lume patru copii, cu tați diferiți; aflată în imposibilitatea asigurării celor necesare traiului decent, lasă copiii în grija mamei sale, o bătrână singură și bolnavă și pleacă la lucru în străinătate. 2.2. Efecte asupra relațiilor copilului cu membrii grupului de apartenență Willard Hartup (1989) sugerează că fiecare copil trebuie să experimenteze două tipuri de relații: relațiile verticale și relațiile orizontale. O
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
pus mâinile pe piept! Stăpân caut și, necunoscând pe nime și umblând din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povățuit de-am nimerit la casa d-tale și te rog să-mi dai sălășluire. — Sărmană fată! zise bătrâna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine și te-a scăpat de primejdii. Eu sunt Sfânta Duminică. Slujește la mine astăzi și fii încredințată că mâine n-ai să ieși cu mâinile goale de la casa mea. — Bine, măicuță
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
-mi lai copilașii, care dorm acum, și să-i hrănești; apoi să-mi faci bucate; și, când m-oi întoarce eu de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinți, ci cum îs mai bune de mâncat. Și, cum zice, bătrâna pornește la biserică, iară fata suflecă mânecile și s-apucă de treabă. Întâi și-ntâi face lăutoare, apoi iese afară și începe a striga: — Copii, copii, copii! Veniți la mama să vă lăie! Și când se uită fata, ce să
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
lume este plină Deacelași gând, din cer adus: În fapta noastră ni e soartea Și viața este tot, nu moartea. Pe deal se suiencetișor Neveste tinere și fete, Bătrâni cu iarna viețiin plete; Șincet, în urma tuturor, Vezi șovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână. Ah, iar în minte mi-ai venit Tu, mama micilor copile! Eu știu că șin aceste zile Tu plângi pe-al tău copil dorit! La zâmbet cerul azi ne cheamă - Sunt Paștile! Nu plânge
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cu fidelitatea unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este actorul angajat de copii ca să îi lumineze bătrânei ceasul aniversar. Rod al unei manipulări medico-militare ultrasecrete sau răspunsul divinității la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
Zeus cu Demetra s-a născut Persefona, care, căsătorită cu Hades, devenise și stăpână a împărăției morților. Răpirea tinerei Persefona (Core) de către Hades constituia un episod aparte. Îl găsim evocat în Imnul homeric către Demetra. Ceea ce impresiona profund era plecarea bătrânei Demetra în căutarea fiicei sale și aventurile ei pe întreg pământul. Încărcătura simbolică a acestui mit de sorginte mezolitică privea, în chip evident, ciclicitatea vegetației din care fusese dedusă credința în metempsihoză. Moartea și renașterea neîncetată a vegetației ca dovadă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu mințile rătăcite după ce soțul și patru copii își pierduseră viața într-un accident de TIR. Venea împreună cu unicul fiu ce-i mai rămăsese, un biet oligofren, placid, împreună cu care striga, într-un halucinant jam-session, obscenități de la balcon. La coadă, bătrâna se rotea pe loc și cânta ceva suprarealist despre Domnul Iisus, blestemând omenirea păcătoasă. După 1990 îl bocea de la geam pe Ceaușescu. Până la urmă, au luat-o din apartament împreună cu fiul ei și i-au dus la azil...) Erau și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. L.A.: La începutul anilor ’80, propaganda lansase la noi amenințarea bombei cu neutroni și demonstrațiile de protest au cuprins atunci toată România. Îmi amintesc că la TVR se dădeau interviuri cu reacțiile populației și nu pot uita răspunsul unei bătrâne de la țară: „Dacă americanii n-au ce mânca, le dăm noi, maică, să nu mai dea bomba!” - asta pe timpul când noi stăteam la cozi și aveam cartele la alimente! Atât a înțeles românul și, fără să vreau, mă urmărește gândul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în spiritul Noului Roman, a „micului fapt adevărat” (ca în Nina, de exemplu) la transfigurarea banalului prin inserții de bizar, absurd, „miraculos” cotidian, suprarealist, de senzațional și fantastic terifiant, prin cultivarea oniricului. Înconjurată, pe patul de moarte, de fii, o bătrână cere să fie întinsă pe podea, pentru că altfel nu-și poate da sufletul. Unui moșneag îi e teamă de fotografii. Crede că, dacă ar fi fotografiat, ar muri. Și chiar asta se întâmplă. Într-o seară, auzind un hârșâit ce
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Setea, primit extrem de favorabil de critica vremii, reeditat, tradus, devenit scenariu cinematografic, înfățișează satul Lunca după întoarcerea din război a lui Mitru Moț, un tânăr țăran. Sunt pictate portrete individuale (protagonistul, Gavrila Ursului, Picu, Gligor al Hăhăului și mai ales bătrâna Ana Moț, un Ion în variantă feminină) și tablouri de mase în mișcare, sunt reliefate situații dramatice și comice. Construit altfel decât Străinul, unde axul subiectului îl forma o dramă individuală, Setea aduce în prim-plan nu unul, ci mai
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
ce aleargă dement după o vacă, își adoră capra și nu iese nicăieri fără ea, iar o femeie, sărind noaptea pe o fereastră, nimerește într-un pom și adoarme agățată de crengi. Este vorba despre un sat în care o bătrână a murit nu la multă vreme după ce satul a parcurs o etapă de convulsii teribile, suferind toate chinurile cauzate de încercările comuniste de a restructura arbitrar lumea rurală. Perioada cea mai crâncenă a colectivizării forțate a trecut, însă calvarul continuă
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
a propriei imagini, o parodie a morții. Până în ultima clipă, Măria, muribunda, se dovedește atât de lucidă, atât de stăpână pe propria natură, încât mulți se așteaptă să se ridice din pat și să se comporte ca un om sănătos. Bătrâna îi recunoaște pe toți cei din jur, unora le amintește cu o precizie uluitoare întâmplări de demult. Tot timpul vorbește limpede, are umor și, ca și cum ar vrea să-și bată joc de teama superstițioasă a celor de față, cântă cântece
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
unei realități crude, P. descoperind în promiscuitatea personajelor neașteptate valențe sufletești. Trasează drumul de la aspirație la suferință, deznădejde, înfrângere și creează o atmosferă, un halou al suferinței resemnate. Nucleul narațiunii îl constituie drama unei familii, proiectată simbolic pe drama comunității. Bătrâna Leia își vede familia distrusă de necazurile și năpastele aduse de un destin implacabil. Un fiu, Paul, epileptic, nefericit în căsnicie, își sfârșește viața ca umil plasator de mărunțișuri, Moriț pleacă în America, stăpânit de mirajul unui trai mai bun
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
de scrisul Gabrielei Adameșteanu (printr-o fericită întâmplare, redactorul cărții). Decesul unui pensionar oarecare - un banal Alexandru Ionescu - și circumstanțele rituale ale unei înmormântări de provincie îi prilejuiesc autoarei o incursiune în mediul amniotic al unei faune umane memorabile. Trei bătrâne - Berenice, Paula și Veronica - reconstituie din fragmente incoerente de memorie destinul lor, pe al altora și soarta unei lumi declasate. Monologul interior și discursul indirect liber - unelte clasicizate ale romanului modern - sunt mânuite cu dexteritate pentru a compune profilurile celor
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
de o iarnă cumplită. Curând haite de lupi înfometați dau târcoale, apoi atacă coliba unde Corbiceanca se închisese cu cele câteva vite pe care nu apucase să le ducă în sat. În timp ce sătenii nu pot ajunge la ea din cauza troienelor, bătrâna se apără cu înverșunare, reușind o lungă perioadă să facă față lupilor. Cărțile ulterioare vor demonstra atracția scriitoarei pentru astfel de evenimente dramatice, ce fac ca existența să se consume sub semnul excepționalului. Un asemenea moment este războiul, subiect care
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
Liniștea casei (1890) eșuează o tentativă de roman. SCRIERI: Logofătul Matei, Brașov, 1887; Niță dragă, Brașov, 1888; Liniștea casei, Brașov, 1890; Schițe, Brașov, 1893; La târg, Brașov, 1895. Traduceri: Pietari Päivärinta, Pățania mea de la târg. Tovarășul de drum, Brașov, [1900], Bătrâna cerșitoare și vraciul, Brașov, 1911; H. Sienkiewicz, Novele. Natură și viață, Brașov, 1901; Maxim Gorki, Hanul tatarilor și fiu-său, Brașov, 1902. Repere bibliografice: Breazu, Studii, II, 144, 145, 148-149; Cărturari brașoveni, 176-177; Dicț. lit. 1900, 659. G.D.
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
-l împuște. Istorisirea curge sobru, într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru - între timp întemnițat, la cincisprezece ani după moartea bătrânei - în „hodaia” lui din pustă. Piesa Avram Iancu (1981) e o apologie a „craiului munților”. SCRIERI: Izvorul, București, 1962; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Rusalin Mureșanu), Timișoara, 1966; Frumusețile zilnice, București, 1967; Nopțile risipitorului, București, 1969; Șoapte, București
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
lăutari, iar mireasa este, în unele variante, „un luceferel”. Frecvența elementelor de bocet în structura unor variante moldovenești evidențiază faptul că elementul funerar prevalează asupra celui nupțial: „Și el mi-o luat / Pe negrul pământ / Nevastă mi-o luat, / Sfântă bătrână, / Cu mușchi pe bârnă”. Finalul nunții mioritice proiectează alegoric, la dimensiuni cosmice, durerea în fața morții: „Și la nunta mea / A căzut o stea”. Miorița este rugată să o consoleze pe bătrâna măicuță a păstorului, vorbindu-i de aceeași înșelătoare nuntă
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
restul. Chiar și paginile despre America (pornind de la Chicago) din Iarna decanului, pentru care cele despre România (pornind de la București) sunt un fel de contrapunct, câștigă din intersecția fortuită a celor două universuri, prilejuită de o vizită la căpătâiul unei bătrâne muribunde, mama soției naratorului. Bătrâna era inspirată de Florica Bagdasar, de care voi vorbi din nou la nota 13. 6. „Abe” îl ironizează pe unul dintre adversarii săi academici, spunând că e un „asiduu importator al celor mai recente mode
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
America (pornind de la Chicago) din Iarna decanului, pentru care cele despre România (pornind de la București) sunt un fel de contrapunct, câștigă din intersecția fortuită a celor două universuri, prilejuită de o vizită la căpătâiul unei bătrâne muribunde, mama soției naratorului. Bătrâna era inspirată de Florica Bagdasar, de care voi vorbi din nou la nota 13. 6. „Abe” îl ironizează pe unul dintre adversarii săi academici, spunând că e un „asiduu importator al celor mai recente mode pariziene”. În cea mai inteligentă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la Corlaer’s Hook, nu m-aș uita prea mult înainte de a-l cheltui. Hm! după cum mă duce pe mine capul asta prost, e ceva cam ciudat în treaba asta. Am mai văzut eu destui dubloni în călătoriile mele - din bătrîna Spanie, din Peru, din Chile, din Bolivia, din Popayan - și o sumedenie de moidores, de pistoles, de joes, de jumătăți și sferturi de joes. Ce-o fi cu dublonul ăsta din Ecuador, de-i așa de frumos? Dar, pe Golconda
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de la „Dermata” Chipul lui tăiat În piatră de mic Îl cunosc de când În pivniță la noi citea cărți ciudate cu tata. (Ă). Mai Încolo, o muncitoare de la tutun, cu părul auriu, plin de vânt și soare apoi câțiva funcționari, o bătrână, un student și cântecul meu tânăr și mare. Uite prietene, din acest cartier În fiecare dimineață se-nalță cântecul muncii spre cer așa cum se-nalță din fiecare unghi al patriei mele melodia biruinței oamenilor luminată de razele roșii ale mult
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]