5,096 matches
-
și Viorica Săvulescu, București, 1989; Al. I. Amzulescu, Cântecul popular din Muscel. MCF, 1990, partea II; Ion Căliman, Cornel Veselău, Poezii populare românești. Folclor din Banat, București, 1996; Ion Filipciuc, Miorița străbate lumea, Câmpulung Moldovenesc, 2001. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966; D. Caracostea, Poezia tradițională românească, București, îngr. D. Șandru, pref. Ov. Bârlea, I-II, București, 1969; Gh. Vrabie
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Cornel Veselău, Poezii populare românești. Folclor din Banat, București, 1996; Ion Filipciuc, Miorița străbate lumea, Câmpulung Moldovenesc, 2001. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească, Vălenii de Munte, 1910; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Gh. Vrabie, Balada populară românească, București, 1966; D. Caracostea, Poezia tradițională românească, București, îngr. D. Șandru, pref. Ov. Bârlea, I-II, București, 1969; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 300-324; Gh. Pavelescu, Studii și cercetări de folclor, București, 1971, 218-282
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
Costin Deleanu, Crișu Axente, Ion Botaș, Ana Maria Toader, Mircea Goruneanu. Ziarului nu-i lipsesc paginile culturale, foarte influențate și ele de doctrina legionară. Horia Stamatu publică un fragment din poemul Pan, iar cu versuri ocazionale colaborează Ștefan Ion Gheorghe (Balada a III-a). Proza este reprezentată de Anton Balotă, care semnează o povestire istorică (Împărtășania), iar cronica literară e susținută, sporadic, de Horia Stamatu, care își exprimă în câteva articole propria concepție despre poezie (Eliberarea poeziei, Poezia individualistă, Un veac
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
atașează filonului tradiționalist. Treptat, acest filon va fi tot mai apreciat de oficialitatea literară, pe măsura apropierii de sfârșitul anilor ’80. Tradiționalismul poetului se reliefează nu doar în preferințele tematice (folclorism explicit, aluzii retorice cu trimiteri la dacism, rescrieri de balade - precum Legenda Mănăstirii Argeșului), cât mai ales în prozodie. A. cultivă versul și strofa clasice, rima rară, combinațiile lexicale inedite. De aici o serie de poezii cu pretexte „ancestrale”, cu atmosferă vag folclorică. În cele mai bune exemple de acest
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
în sfârșit, „Curierul român”. Procedând aidoma lui Miron Pompiliu, B. nu modifică textul, dar nici nu dă indicații asupra provenienței lui, decât cu totul sumar (cele mai multe sunt culese din Maramureș). Majoritatea textelor sunt doine (unele de cătănie); există și câteva balade cu caracter familial. Apreciate în mod deosebit și de Al. Macedonski, poeziile populare culese de B. au contribuit la valorificarea folclorului dintr-o regiune mai puțin cercetată până atunci, făcând cunoscute câteva doine de o frumusețe deosebită. O întinsă activitate
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
se reia un ritual, ca o nouă tentativă de acces într-un spațiu/timp magic, unificând gama atitudinilor lirice sub semnul unei gestici simbolice. Versul rămâne, esențial, rostire, adică discurs adresat unui interlocutor tăcut. De aici preferința poetului pentru cântec, baladă, psalm, „lied”, „silogism”, toate purtând, cu accente și intensități diferite, un frison metafizic, prezent de la primul poem al cărții de debut, până la Ziua cenușii (2000): „dinspre îngheț te bântuie un vânt,/ fantastici nori ți se-nvârtesc în creier,/pe osii
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
Lieduri, 1992, premiate de Asociația Scriitorilor din Cluj-Napoca, Ronsete, 1995), reiau simfonic temele fundamentale (iubirea, moartea, timpul) într-o orchestrație ceremonială. Poemele pot fi citite ca niște „cântece împotriva morții”, din ce în ce mai laconice și mai reflexive. Din înscenări fastuoase, cum erau baladele (Starea bizantină, 1983), ele se restrâng la dimensiunea, directețea și dramatismul unui crochiu expresionist sau a unui haiku, fără a pierde, însă, ritualitatea rostirii: „Spală-mă de cuvintele toate,/ce mai rămâne/e pasul în moarte!” (Arhetipală) sau: „Ciori/pe
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
că „creatorul a fost privit ca o ființă ce iese din sfera umanului, având legături intime cu teritoriile și cu puterile sacrului.” Viziunea critică este congeneră aceleia care-i structurează poezia. Semnificativă prin îndrăzneală și acuratețea demonstrației este perspectiva asupra baladei Meșterul Manole: „o tragedie în esențialitatea sa simbolică și artistică, în spiritul său, în trama sa, în personajele sale, în alcătuirea articulațiilor sale”. Cele două romane, Joia patimilor (1981) și Zborul gâștei sălbatice (1989), completează fericit profilul plurivalent al operei
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
literatura germană și franceză. Scrierile literare, publicate mai întâi în reviste și ziare, le va strânge în volumele Note și impresiuni (1896) și Extaz (1908), de ambițioasă paletă (eglogă, doină „în formă poporană”, sonet, nocturnă, pastorală, romanță, aubadă, barcarolă, sonată, baladă, elegie). Deși atentă la melodicitatea frazării, B. nu se prea întâlnește, în stihurile ei, cu lirismul. E sinceră, dar fadă, sensibilă, cadențându-și însă extazele în debitări sălcii. Abia în „peisagii”, unde figurația mitologică e conturată cu o anume grație
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
o revigorată expresie literară (L. Costin, Probleme de estetică în poezie și Estetica constructivismului în limbă, Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
de estetică în poezie și Estetica constructivismului în limbă, Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
Aurel E. Peteanu, Natura și poezia). Consecventă acestui program, revista se îndreaptă, cu precădere, spre studiile de folcloristică, semnate tot de L. Costin (Geneza baladei bănățene, Estetica artei populare, Novăceștii în balada bănățeană). Sunt publicate bogate materiale folclorice (colecția de balade a lui Gheorghe Cătană, colecția de basme, povestiri și snoave a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]
-
Valea Mamului (lângă Drăgășani), loc vestit pentru lăutarii mămuleni, organizați și în „bande”, care au existat până către sfârșitul secolului al XIX-lea, în fostele județe Vâlcea, Olt și Romanați, B. culege de la unul dintre acești lăutari „cele mai autentice balade, doine și cântece haiducești”. De o extraordinară tenacitate și folosind diferite genuri de informatori (lăutari, bătrâni rapsozi și deținători de folclor, elevi), el tinde la epuizarea repertoriului celor chestionați. Dorința de a realiza o colecție cât mai reprezentativă îl determină
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
prețui”. Au știut s-o prețuiască, prin referate favorabile, Ov. Densusianu și Gr. Tocilescu, însă colecția n-a putut să apară din motive financiare. Cea mai reprezentativă colecție a sa, apărută postum, Cântece populare oltenești (1967), prin numărul mare de balade antologate, rămâne cea mai valoroasă lucrare de acest gen pentru spațiul oltenesc. Culegeri: Sfânta Duminică, Vălenii de Munte, 1912; Versuri populare române, I-IV, Craiova, 1919-1926; Ostrovul de la Călimănești, Râmnicu Vâlcea, 1931; Cămătarul fix, Râmnicu Vâlcea, 1935; Împăratul și ciobanul
BALASEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285578_a_286907]
-
în paginile ei republicându-se literatura marilor scriitori români, de la Vasile Alecsandri, la St. O. Iosif și George Coșbuc. Sunt reproduse, de asemenea, multe materiale folclorice, îndeosebi din aria Banatului și Transilvaniei, din colecția Jarník-Bârseanu, dar și din alte zone (balada Toma Alimoș, balada Miorița în varianta lui Alecsandri, basme de Petre Ispirescu). Suita Povestea neamului, nesemnată, face cunoscută cititorilor, într-o formă epică accesibilă, istoria românilor și a figurilor ei celor mai de seamă. Revista se mai ocupă și de
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
republicându-se literatura marilor scriitori români, de la Vasile Alecsandri, la St. O. Iosif și George Coșbuc. Sunt reproduse, de asemenea, multe materiale folclorice, îndeosebi din aria Banatului și Transilvaniei, din colecția Jarník-Bârseanu, dar și din alte zone (balada Toma Alimoș, balada Miorița în varianta lui Alecsandri, basme de Petre Ispirescu). Suita Povestea neamului, nesemnată, face cunoscută cititorilor, într-o formă epică accesibilă, istoria românilor și a figurilor ei celor mai de seamă. Revista se mai ocupă și de educația practică, de
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
aproape simbolică, la Lvov, pentru recuperarea manuscriselor lui I. Budai-Deleanu. O conștiință de ctitor animă opera scriitorului, deprins a cultiva și inventaria prolific, și uneori prolix, toate genurile și speciile literare; cele poetice - oda, imnul, elegia, sonetul, meditația, legenda și balada, satira și fabula, alături de proză și dramaturgie. O creație întinsă pe jumătate de veac îl face contemporan cu mai multe faze ale literaturii, de la „dimineața” anacreontică a poeziei române la lirismul clasicității - căruia A., prin formație, temperament și concepție, i-
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
pe râpele Ozanei, cu ascendență literară în elegia lui Goethe, Euphrosyne, și în versificația populară. Circulația motivelor romantice din literatura europeană și „programele” naționale, de la 1840, ce promovează originalitatea, istorismul, tradiția folclorică, impulsionează filonul epic al creației lui A., în balade și legende. Tema trecutului, a eroismului medieval și a strămoșilor războinici este introdusă de un „cânt osianic” - Milian și Dina. Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic și cu o „morală” patriotică - un episod
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
și „programele” naționale, de la 1840, ce promovează originalitatea, istorismul, tradiția folclorică, impulsionează filonul epic al creației lui A., în balade și legende. Tema trecutului, a eroismului medieval și a strămoșilor războinici este introdusă de un „cânt osianic” - Milian și Dina. Balada Ștefan cel Mare înaintea cetăței Neamțu amplifică retoric - într-un crescendo dramatic și cu o „morală” patriotică - un episod preluat din D. Cantemir, consacrat ulterior de D. Bolintineanu. Într-o epocă de mitizări romantice, A. tinde spre crearea unei mitologii
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
populare românești. Mitul etnogenezei, al întemeierii neamului, din Dochia și Traian (transpus destul de prozaic, dar cu euritmii populare), trimite la sacrificiul simbolic al fiicei lui Decebal pe muntele sacru Pion (Ceahlău). În Turnul lui But, una dintre cele mai valoroase balade ale lui A., sunt asimilate motive romantice europene - din Lenore a lui A. G. Bürger sau Fuga lui Mickiewicz - și bogate elemente folclorice românești. O atmosferă fantastică învăluie cavalcada nocturnă, tenebros-macabră, a perechii fantomatice, Ana și But, spre muntele Pion. Legendele
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
dat de oștean în luptă. O reușită tipologică este Malaspina, intrigantul de speță romantică. Turnul Butului (1863) este o dramă hibridă, ce amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre figuri istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în legende, Asachi s-a străduit să înjghebeze o mitologie literară română bizuindu-se pe tradiția populară. Asta va fi și preocuparea lui Alecsandri. Însă viziunea lui Asachi e, intențional, mai grandioasă și în termeni clasici. El urmărește să
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
C., selectiv reținute în volumele Alfabet liric (1974), Poeți și poezie (1980), Printre poeți (1983). Poetul își relevă pe deplin sensibilitatea abia în versurile scrise în dialect aromân (Nihadz, 1980), în prelucrările pe motive aromâne (Povești de la Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
neașteptate alunecări spre poezie, Marea serenității este una dintre aparițiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Alfabet liric, București, 1974; Porni racheta, București, 1974; Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
anterior în alte colecții sau în periodice. Referindu-se la valoarea documentară a creației populare, C. laudă inițiativa lui V. Alecsandri, subliniind totodată și riscurile ce derivă din „întocmirea” textelor. Observațiile sale au în vedere, mai cu seamă, colecția de balade și colinde „alcătuită” de bănățeanul At. M. Marienescu, care intervenise mult în producțiile culese. Metoda „reconstituirii”, preconizată și folosită de acesta sub influența unor școli folcloristice ale epocii, nu este respinsă întru totul de C.; el consideră însă că aplicarea
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]