3,051 matches
-
de instruire și de educație prin intermediul școlilor în Basarabia? Faptul că locuitorii moldoveni, erau știutori de carte doar în proporție de 4-6% poate explica starea jalnică a sistemului de învățământ din Basarabia. Urmarea războaielor îndelungate purtate, de regulă, pe teritoriul basarabean, majoritatea locașurilor de cult unde funcționau și școlile au fost în mare parte abandonate, distruse sau transformate în spații destinate armatei. Până la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus școlile, destul de puține, funcționau pe lângă mănăstiri, însă erau și școli așazise “domnești”, înființate
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Școlară din Basarabia” sub patronajul statului. Tot prin grija mitropolitului Gavriil Bodoni a luat ființă o tipografie eparhială care din anul 1814 a tipărit cărți în limba română, cărți liturgice, manuale teologice și didactice. Așa au putut pătrunde în școlile basarabene cărți scrise în limba română, care până atunci au lipsit aproape complet. La sate, unde populația moldovenească era numeroasă, școlile parohiale funcționau, mai ales, cu scopul de a impune învățarea dogmelor pravoslavnice, adică a limbii ruse. În aceste școli rurale
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
când stăpânirea rusească a luat locul celei turcești. Biserica din Basarabia a avut un rol esențial prin care a încetinit tendința de rusificare a întregii societăți, fiind temelia și sprijinul permanent în păstrarea limbii și obiceiurilor străvechi. Până la 1812, biserica basarabeană s-a aflat sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, iar după numirea exarhului Gavriil Bănulescu Bodoni ca mitropolit al Basarabiei în anul 1813, biserica a păstrat o perioadă de timp canoanele vechi și limba română în slujbele ținute în biserici. În capitolul
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
decesul său din 1821, mitropolitul Gavriil Bodoni a reușit să construiască și să refacă peste 200 de lăcașuri bisericești, lăsând drept moștenire peste 700 de biserici ortodoxe în orașe, târguri și sate. În toată perioada cât în fruntea bisericii ortodoxe basarabene a fost mitroplitul Gavriil Bodoni, biserica a avut parte de o susținere puternică a întregii populații moldovenești, dar și de marea majoritate a boierilor, din dorința lor de a se păstra vechile datini în viața bisericească. După moartea mitropolitului, biserica
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
rusă, ceeace producea mari nemulțumiri în rândurile enoriașilor. Atunci când aceste nemulțumiri se transformau în proteste extinse teritorial, se întâmpla ca unii episcopi să admită unele concesii de la regulile impuse, însă pentru scurte perioade de timp. Desele schimbări de la conducerea bisericii basarabene făceau ca regulile drastice de a interzice limba română în biserici să se aplice sporadic, și asta după cum era voia și înțelepciunea înalților episcopi. În anul 1816, a fost numit primul “guvernator general” al Basarabiei, în persoana generalului A.N.
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
care pe timp de pace de minim 6 ani în stagiu activ, iar restul de ani în rezervă. În a doua jumătate a sec. 19, construcțiile de căi ferate din Rusia au avut o puternică dezvoltare și, astfel, principalele orașe basarabene au fost legate feroviar de marile centre urbne ale Rusiei, ceeace a intensificat legăturile economice și culturale dar a deschis și un larg acces la școlile rusești de toate gradele. În aceste condiții nivelul de rusificare a Basarabiei a atins
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
și de Europa în general. Presa și cărțile tipărite în provincie erau în ultimii cincizeci de ani numai în limba rusă, totul fiind sub un control și o cenzură sever supravegheată. Primele idei cu caracter național au apărut atunci când tinerii basarabeni care reușeau să studieze la Universitatea din Iași, la întorcerea lor se angajau în lupta pentru apărarea ființei etnice românești. Revoluția rusă din 1905, a declanșat o puternică afirmare a sentimentului național, care a cuprins întreaga Rusie, multinațională. În Basarabia
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
predare rusă era puțin înțeleasă) și în administrație, acolo unde majoritatea populației era moldovenească. În luna mai 1906, este scoasă în Chișinău prima gazetă în limba română, intitulată “Basarabia”, în jurul căreia s-au strâns cei mai activi militanți pentru cauza basarabeană. În paginile gazetei au apărut articole cu un profund caracter național, prin care erau cerute autorităților țariste recunoașterea națiunii române, dreptul la propășire liberă și introducerea limbii române în spațiul public. Atunci când amploarea manifestărilor naționale, dar și influența acestora în
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
au declanșat o crâncenă prigoană împortiva tuturor militanților și simpatizanților mișcării. După un an de la înființare, gazeta “Basarabia” a fost interzisă, a fost distrus sediul acesteia, au urmat arestări, deportări și persecuții. La începutul primului război mondial din 1914, ostașii basarabeni fiind încorporați de acum în armata statului rus, au participat alături de acesta în toate zonele de conflict. Pentru a înțelege mai bine evenimentele care au influențat situația din Basarabia în anii 1916 1917, este necesar să reamintim despre cele întâmplate
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
să stabilizeze liniile frontului, ceeace a făcut ca actele de anarhie să se răspândească cu repeziciune în întreaga Rusie. Atunci când România a intrat în război de partea Antantei, deci alături de Rusia și atunci când frontul s-a mutat în Moldova, soldații basarabeni s-au comportat eroic, alături de trupele române, contribuind la salvarea frontului, în luptele de la Mărășești, Mărăști, Oituz sau Cașin. După izbucnirea revoluției democrate ruse din februarie 1917 și detronarea Țarului Nicolae al II-lea, marea majoritate a soldaților basarabeni au
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
soldații basarabeni s-au comportat eroic, alături de trupele române, contribuind la salvarea frontului, în luptele de la Mărășești, Mărăști, Oituz sau Cașin. După izbucnirea revoluției democrate ruse din februarie 1917 și detronarea Țarului Nicolae al II-lea, marea majoritate a soldaților basarabeni au rămas fideli românilor, atunci când trupele rusești au părăsit în dezordine unele linii ale frontului din Moldova. În timpul luptelor purtate alături de armata română și datorită contactului direct cu populația din Moldova a făcut ca la mulți ostași basarabeni să renască
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
a soldaților basarabeni au rămas fideli românilor, atunci când trupele rusești au părăsit în dezordine unele linii ale frontului din Moldova. În timpul luptelor purtate alături de armata română și datorită contactului direct cu populația din Moldova a făcut ca la mulți ostași basarabeni să renască ideea de neam și de conștiință națională, ceeace în final a contribuit decisiv la actul Unirii de mai târziu. Dar să revenim la evenimentele din Basarabia, când în această zonă europeană războiul și luptele continuă să fie prezente
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
avut loc “Marele Congres al Ostașilor Moldoveni”, care s-a desfășurat cu o largă participare a ostașilor și a unor reprezentanți ai populației, unde a fost luată hotărârea de a constitui “Sfatul Țării”, care a reprezentat de fapt primul parlament basarabean. La data de 2 decembrie 1917, “Sfatul Țării” a proclamat “Republica Democrată Moldovenească”. Cu această ocazie este ales și guvernul republicii iar “Sfatul Țării” devine organ legislativ. În cursul anului 1917, datorită evenimentelor din Rusia și a dezastrelor de pe frontul
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Puteri a Rusiei și ale Ucrainei la adresa Basarabiei, erau tot mai evidente Sfatul Țării, în luna martie 1918, a ales că singura soluție pentru salvarea țării era Unirea cu Regatul Român. La această decizie a contribuit și prezența pe teritoriul basarabean a armatei române, care a asigurat protecție împotriva unor invazii străine. Dar ceeace a determinat în cea mai mare măsură această decizie a Sfatului Țării, era de fapt o voință, puternic exprimată de majoritatea populației basarabene, care a văzut în
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
și prezența pe teritoriul basarabean a armatei române, care a asigurat protecție împotriva unor invazii străine. Dar ceeace a determinat în cea mai mare măsură această decizie a Sfatului Țării, era de fapt o voință, puternic exprimată de majoritatea populației basarabene, care a văzut în această unire, o împlinire a voinței sale de peste un veac. La data de 27 martie 1918, Sfatul Țării a proclamat cu o largă majoritate de voturi “Actul Unirii Basarabiei cu Regatul României”. Atunci când Regele Ferdinand al
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
care au fost supuși la încercări abuzive și umilitoare de către acea stăpânire din dorința lor nu doar de a domina despotic provincia, dar și de a suprima specificul românesc din Basarabia. Masele largi ale populației, care a constituit esența societății basarabene în tot acest timp au rămas fidele sie însăși, prin păstrarea particularităților etnografice, dragostea de limba maternă și o puternică dorință de a fi alături de România. Străbunii, bunicii și părinții noștri și astăzi stau drept mărturie, despre statornicia noastră etnică
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean aflat încă sub stăpânirea sovietică" ce prevedea organizarea unor echipe ce urmau să devanseze trupele române și a căror misiune consta în "a creia o atmosferă defavorabilă elementelor judaice, în așa fel, încât populația singură să caute a le înlătura
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
generalul de brigadă Ioan Sion, referitor la acțiunile desfășurate de "bandele sovietico-jidovești" împotriva trupelor române. 30. 11 iulie 1941. Nota nr. 954 înaintată Armatei a 4-a de către Corpul 3 Armată cu privire la planul de "înlăturare a elementului iudaic de pe teritoriul basarabean", întocmit de Centrul de Informații " B" comandat de locotenent-colonelul Alexandru V. Ionescu (Alion). 31. 12 iulie 1941. Proces-verbal al sedinței Consiliului de Colaborare desfășurată la Iași sub președinția colonelului Dumitru Captaru, prefectul județului Iași, cu privire la ordinul Ministerului Afacerilor Interne de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ordinului. 68. 4 august 1941. Nota nr. 208.846 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, prefecturilor din Basarabia, Comandamentului Militar al municipiului Chișinău, Inspectoratului Jandarmeriei Chișinău, Guvernământului Basarabiei, etc, prin care se comunică normele comportamentale față de românii basarabeni prizonieri sau luați de ruși, respectiv față de evreii din Basarabia. 69. 6 august 1941. Nota nr. 208.829 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, Serviciului Pretoral, Inspectoratului Jandarmeriei Chișinău, etc, cu privire la situația maselor de evrei trecute peste
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
2 A. DRAGOȘ 205 către DACIA 206 1 Secția 2-a SECRET Pentru executarea ordinului Dvs. telefonic, primit în ziua de 8.VII.1941: Am onoare a înainta, alăturatul Plan întocmit de acest Centru pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean, prin organizarea și acționarea de echipe, cari devansează trupele române. La plan se anexează și una schiță, scara 1/750.000, cu regiunea și itinerariile urmate de aceste echipe 207. Din ziua de 9 Iulie crt. s'a și trecut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Se prezintă spre știință Domnului General. Voi da relații verbal când prezint schița. Colonel ss. Ciocan"; "Biroul 1 13 Iulie. Citit Domnului General Șef de Stat Major. Colonel ss. Ciocan". CENTRUL B. SECRET PLANUL pentru Înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean, aflat încă sub stăpânirea sovietică, prin organizarea de echipe, cari vor devansa trupele române. A. CONSIDERAȚIUNI GENERALE. Acțiunea va fi condusă de Centrul B., atât direct, cât și prin organele sale în subordine. Elementele ce vor fi acționate, se vor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stăpânirea sovietică, prin organizarea de echipe, cari vor devansa trupele române. A. CONSIDERAȚIUNI GENERALE. Acțiunea va fi condusă de Centrul B., atât direct, cât și prin organele sale în subordine. Elementele ce vor fi acționate, se vor recruta din populația basarabeană eliberată de sub stăpânirea sovietică, cu sentimente verificate. Întrebuințarea lor prezintă următoarele avantagii: a. Sunt aclimatizate cu regimul sovietic și cunosc modul de comportare sub acest regim. b. Posedă actele sovietice necesare. c. Vor putea justifica refugiul lor pe teritoriul ocupat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
30 Vezi Comunicatul pe verso Copie Secret Am onoare a face cunoscut următoarele: Atât Marele Cartier General cât și Comandamentul Armatei 3-a au dat ordine precise arătând modul civilizat cum trebuie să se comporte armata față de populația bucovineană și basarabeană, desrobită. Din numeroasele informațiuni primite însă la acest Comandament rezultă că o parte din trupele intrate pe teritoriul Basarabiei ca eliberatori, comit însă abateri grave, dând astfel impresia că se găsește pe un teritoriu dușman, ocupat. Biroul Statistic Militar informează
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comuna Ciolacul Nou și încă o altă comună, două cirezi de vite, circa 300-350 capete, o turmă de oi și 5-6 porci, considerându-le pradă de răsboi întrucât au aparținut Sovietelor. Acest procedeu a provocat mari nemulțumiri în sânul populației basarabene, care înțelege că dacă Sovietele le-au luat vitele în mod abuziv, Armata Română are obligațiunea să le restitue locuitorilor, ștergând astfel o nedreptate a stăpânirei odioase bolșevice. Alții ridică dela locuitori diferite alimente, păsări, etc., fără a plăti sau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
4.VIII.1941 ARMATA IV-a către Cu onoare se aduc la cunoștință următoarele norme în privința românilor basarabeni prizonieri sau luați de ruși și a evreilor din Basarabia, rugându-vă să binevoiți a da urgente dispozițiuni, de urmare: A. Românii basarabeni 1. Acei care au fost mobilizați de Soviete, au purtat armă și s'au predat armatei sau autorităților civile sau au fost găsiți prin localități, se consideră prizonieri de război și vor fi trimiși la lagărul de trierea prizonierilor Vaslui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]