3,230 matches
-
a spus. Pe deasupra, mai erau și alte mașini care treceau și ale căror faruri sporeau lumina aceea strălucitoare și alungau Întunericul nop ții. El și-ar fi dorit să fie mai mult Întuneric pe străzile orașului, să fie scufundat În beznă. Farah s-a rezemat de mașină privind În gol. El a crezut că o să-l Îmbrățișeze, dar ea doar a zis: Îmi pare rău, n-am vrut să amin tesc de fratele tău. El n-a răspuns. Tu știi ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
respirație făcea și mai greu de suportat durerea surdă din dreapta pieptului, care nu se liniștea decât dacă Își ținea răsuflarea. Avusese parte de o noapte zbuciumată și fără vise, iar de vreo două ori sărise din somn, și cufundat În beznă, avusese senzația că era acasă, În patul lui Îngust, dar moale, aștep tând să audă pașii lui Karl În camera de alături, lipăitul tălpilor lui goale pe linoleum, poate chiar pe culoar, venind să vadă dacă doarme. Ușa Însă nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lacăt mare și-a dat Adam seama că tăblia era ușa unei șandramale pierdute În umbra caselor din jur. S-a auzit fâlfâitul aripioarelor unor lăstuni care-și făcuseră cuib acolo. Deran jați din culcușul lor pașnic, au dispărut din beznă prin spărturile din tavan. Se vedeau ceva petice de lumină pe pardoseala de pă mânt bătă torit, dar Adam a avut nevoie de câteva clipe ca să zărească ce se găsea acolo, cherestea umedă, care Începuse să putre zească, anvelope uzate
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-a ridicat și s-a Îndreptat spre balustrada joasă care Înconjura veranda. și-a pus mâinile pe ea și s-a aplecat În spațiul gol și Întunecat. A avut nevoie de ceva timp ca să i se obișnuiască ochii cu bezna. Apoi a Întrezărit niște siluete, umbre care se mișcau tăcut prin Întuneric, parcă pluteau. Se adunau, se despărțeau iarăși ici și colo, pe toată Întinderea terenurilor de sport. Nu sufla o nici boare de vânt În oraș, iar lui Îi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Dar nu-mi pasă. A continuat să se holbeze la umbrele care se Învârteau de colo-colo prin Întuneric. Lui Îi plăcea Întunericul. și-ar fi dorit să fie acolo, În locul acela neguros. La orfelinat nu-i fusese niciodată teamă de beznă. Noaptea, În Încăperea aceea lungă și pustie, cu paturi de pânză Înșirate de la un cap la altul, nu fusese niciodată lumină. Seara, când ziua cade dintr-odată În noapte, băieții nu se mai clinteau din loc, Înspăimântați de ce ar putea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și ploaia, iar străzile deveneau alunecoase, acoperite de mâzgă, marile imobile se go leau și se scufundau În tăcere, iar la periferie, În noile cartiere, terenurile de sport și maidanele care separă droaia de lumini ale locuințelor se pierdeau În beznă, astfel Încât, În locul mormanelor de gunoaie și al bicicletelor stricate, s ar fi putut Închipui arbori și eleșteie. Puteai să imaginezi acolo până și marea. Abia atunci se simțea el cel mai fericit, pentru că astfel noaptea i se părea mai lungă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
I-a căutat privirea, dar ea avea capul Întors și nici nu era des tulă lumină, nu putea să-i vadă tristețea din ochi. Era mulțumit că n-o vede. Johan! El i-a simțit degetele În căutarea stângace prin beznă a mâinii lui, pulpa, apoi brațul, În cele din urmă Încheietura mâinii. și-a lăsat blând mâna peste a lui. Johan, te rog, vorbește-mi și mie despre viața ta. Am crescut Împreună. Îmi cunoști viața. Nu, vreau să spun
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
noapte. Ssssttt, stai cuminte, n-o să te mai doară nimic, Îi șoptise ea, totul e-n regulă, e doar un vis urât. Ești bine, foarte bine. Îi trebuiseră câteva clipe ca să se dumirească, pentru că În clipa când deschisese ochii era beznă și numai Zubaidah, vocea ei, Îl ajutase să Își aducă aminte unde se află. Fratele meu, zisese, mi-aduc aminte de fratele meu! șșșt. Calmează-te. Ce-ți aduci aminte? Diverse. Nu prea mult. Dar acum Îmi amintesc de el
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
o amuze pe Farah, dar ea n-a râs. El s-a oprit și a ocolit-o ca s o ia de mână și să o conducă pe cărarea care se pierduse iarăși. După ce au traversat un crâng cufundat În beznă, poteca a făcut o buclă și i-a scos În dreptul unui vechi ponton. Johan, a șoptit Farah, Johan. Asta voiam să-ți arăt. Vai, Johan! A pășit pe puntea bacului odată cu el. Ce minune! În fața lor atârna o enormă perdea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a Întâmplat nimic. Au ajuns la mal, unde nu mai era noroi și nisipul era uscat. S-au urcat din nou pe stânci și de data asta nu li s-a părut prea greu. Au continuat drumul spre casă prin beznă, iar când au ajuns la orfelinat l-au găsit așa cum Îl lăsaseră. Au lepădat hainele ude și au dormit În patul lui Johan. Adam s-a simțit din nou În siguranță. Lângă trupul cald al lui Johan nu-i mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
chef să stea locului și nici să se culce. Ploua. Străzile erau alunecoase, acoperite de mâzgă, marile imobile se goliseră și erau cufundate În tăcere, iar la periferie, În noile cartiere, maidanele care separau droaia de locuințe se pierdeau În beznă, astfel Încât În locul mormanelor de gunoaie și al bicicletelor stricate el Își Închipuia arbori și eleșteie. Uneori putea să-și imagineze acolo și marea. Abia atunci se simțea el cel mai fericit, pentru că noaptea părea mai lungă, mai adâncă și mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
strâmbe, fără să părăsească sufrageria ori sala de clasă? În ce direcție își desfășura el firul? De regulă, o luam pe firul timpului în jos, mânat de o foame insațiabilă de măruntaiele înecate în sânge ale istoriei și înnebunit după bezna totală a Evului Mediu sau mă opream în timpul baroc al unui război care dura treizeci de ani. Astfel, pentru băiatul care răspunde la numele meu, zilele treceau după dorința lui, ca urmare a unor apariții în costume schimbate. Dintotdeauna am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ascuns în spatele tufelor de măceși. Oriunde ajungeam, pe comode stăteau fotografii cu chenar de doliu, se vorbea cu voce scăzută despre bărbați căzuți, fii sau frați. Orașul vechi arăta părăginit, de parcă își aștepta declinul, dacă nu brusc, atunci treptat. În bezna impusă pe timpul nopții, străzile deveneau neliniștitoare pentru locuitorii lor. Pretutindeni erau afișe cu „Dușmanul ascultă!“ și „Economisiți cărbuni“. Vitrinele împodobite sărăcăcios cu mărfuri greu vandabile. În prăvălia mamei, un înlocuitor de frișcă pe nume Sekosan se comercializa la liber. De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
oricând la cerere, refuză orice răspuns la întrebarea: oare mai trăiește, și dacă da, unde? De asemenea, numele lui, fiindcă nu a fost rostit niciodată, trebuie să rămână necunoscut. Conform instruirii militare, îi vorbeam, fie în pădurea de pini în bezna nopții, fie în pivnița bogată în borcane cu alimente conservate, cu „domnule caporal“. El era superiorul meu care, de îndată ce mă poticneam într-o direcție greșită, mă tutuia, ce-i drept, dar care mă chema la ordine adresându-mi-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care-apune, Sau lumina stelei stinsă-n altă vreme, Buza ce-ncercat-a, iarăși, să te cheme; Urma, ce trudește timpul s-o îngroape, Gândul care-alintă dragile-ți pleoape Și sărutul tainic, adormit pe gleznă, Ce-a trezit în mine, negurile, beznă...
A R?MAS DIN MINE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83739_a_85064]
-
târzie a nopților. Undeva din ruine e pustiu și urlă din mine, PĂMÂNTUL, Ei, morții mei vin să mă vindece, îmi sărută prin vieți viețile, dar astăzi am dat mâna cu ei, cu morțile unui vis conceput. Fă Doamne ca bezna să dispară, Noaptea începutului să doară, Noaptea unui proces să renască din PASĂREA VIS. Undeva lumea e nebună, undeva îmi este un poem sinucis METAFORA îmi este furată. Dintre mine și DEMONI ei rămân PIATRĂ, și la rândul lor ei
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
spărgea teama de a nu mă simți cum mă dizolv în noapte, în paradisul așteptărilor. Prin imense păcate am ascuns patima anonimă dintre oameni. Pădurea îmi ascundea ruinele oarbe ale lunii unde numai trupul meu prăbușit se clătina ca o beznă de lumi pierdute. Îmi depănam amintirile luminate-n arderea Adevărului. Mă întrebam de unde vin? Cine sunt și ce caut în această libertate de timp apăsătoare, unde ideile mele țineau în mâini clipele transformate-n adâncuri? Și mi se păreau străine
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
o tristețe din vecii sfidate, Și beau din cupa neagră a unui sfânt Ce mi-a vegheat durerile-n serate. Orașul parcă a adormit în CER, La un pian o mână execută Cu degetele întrezărite-n ger Când dorurile-n beznă se-mprumută, De-acele simfonii nătângi, Ce viața le-a ucis cândva, Un Ochi îmi doarme, când îl atingi Prin Haitele de nori și-n AȘCHIA DE STEA, Mai plâng prin lacrimile de AMOR, Pe un APUS DE VARĂ tristă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
secetă calmă, Adieri de morminte în pătule de nori, Condamnabilă clipă prin cei ce se trec în arsura de visuri și ploi. 19-08-2000, 1925 h ALBIA DE NOPTE Am trăit prin viața unui asfințit de sânge, M-am răsfirat în bezna uitată de văpae Cu trupul alb de șoapte pe-o flacără ce plânge Și-un zâmbet adunat prin zgura de noroaie. Și-n frământări iscate în cruzime Am scris cu mâna dreaptă pe trupuri fără glas Și-n umbrele de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
bunăvoie, pentru că nu m-a pus nimeni nici să mă dau jos din tren, nici să-i păzesc flocii Monicăi pe la Poiana Brașov, până am ajuns să nu mai îmi respect planul inițial, de vizită familială și am întuneric în dreapta, beznă presărată cu luminițe în stânga, zăpadă adunată în nămeți de la opritoarele de protecție din fața șoselei și netopită nici acum, frig și multă umezeală ascunsă deja printre hainele mele, cam ăsta era decorul unde actor principal eram eu, cel mai prost român
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
căldură ar descoperi în ochii ei, oricîte noi minuni l-ar ispiti, toate-i sînt străine lui... Ilinca devenise deja o amintire... Nu mai fu în stare să spună nimic și fu ultimul care intră în tunelul ce ducea în bezna din inima muntelui. Nu știu dacă am făcut bine citindu-i Bărzăunului, pînă aici, întîmplările prin care a trecut atît el cît și prietenii lui. În loc să-l bucure, așa cum mă așteptam, a lăsat ochii în jos și a tăcut mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
frați din ăștia, de-ai tăi. Și-n unele filme. Exagerezi. Zici tu? Galateea mea unică, fiică solitară a minții mele bolnave de amintiri schizoide și exces de net, de imaginație care se știe comună, dar se vrea strălucitoare în bezna celei mai banale elucubrații de scriitoraș ratat și blogger libidinos (sunt și asta, nu?)... Zic eu. Nesora nimănui. Asta mă face imparțială. Doritoare de o soră. Una la care să aspiri. Care să-ți semene și nu prea. Ar fi
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nimic în avion. Fata continua să-i vorbească: ― Chiar n-ai nici cea mai mică idee despre ce înseamnă toate astea? Nu ți-ai fixat nici un obiectiv, nici un plan care să te scoată la liman? Te mulțumești să bâjbâi în beznă? ― Asta e. Și așteptă reacția ei. Urmă o lungă tăcere. Prea lungă. Iar răspunsul, când veni, nu veni de la fată. Cineva îi sări în spate și îl doborî. Alte siluete țâșniră din tufișuri și-l înșfăcară. Reuși să se ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
se înălță. Urmând un unghi ascuțit, urca spre cerul nocturn. 9 Gosseyn văzu solul întunecat estompându-se sub el. Foarte repede, arborii gigantici și decorul muntos fură totuna cu noaptea. Rapidul aparat de zbor era înconjurat de pretutindeni de o beznă uniformă, desăvârșită. Se mai scurseră trei, până la cinci minute, apoi, pe nesimțite, avionul atinse altitudinea necesară de zbor. Se aprinseră luminile și vocea care-i vorbise mai înainte i se adresă: ― În următoarele zece minute îmi puteți pune toate întrebările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Este vital ca nimeni să nu bănuiască cum de-ați ajuns aici. Fiecare secundă e numărată. Luați-o drept înainte. Supunându-se cu regret, Gosseyn coborî; o clipă mai târziu, era singur în obscuritatea intensă a unei planete necunoscute. 10 Bezna nopții era tăcută. Urmând instrucțiunile robo-planului, Gosseyn abia făcu o sută de metri că și văzu o licărire slabă, undeva, în stânga sa. Mai întâi era o vagă reflecție, dar apoi, pe măsură ce se apropia, intensitatea luminozității se mărea. În cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]