4,262 matches
-
Editura Aius, Craiova, 2004. Vlad, Laurențiu, Imagini ale identității naționale. România și expozițiile universale de la Paris, 1867-1937, Editura Meridiane, București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
București, 2001 (ediția a doua revăzuta și adăugita, Editura Institutul European, Iași, 2007). Vlad, Laurențiu, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810-1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 5. Studii dedicate istoriei universităților, migrației studențești, formării elitelor: (d')Alviella, Eugène Goblet, L'Université Libre de Bruxelles pendant son troisième quart de siècle, H. Weissenbruch Éditeur, Bruxelles, 1909. Angelescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
3124 / 15 noiembrie 1890, în "Monitorul Oficial", nr. 187, 20 noiembrie / 2 decembrie 1890, p. 4331. 25 "Monitorul Oficial", nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nr. 19, 25 aprilie / 7 mai 1892, p. 539. 26 Ibid. 27 Laurențiu Vlad, Constantin N. Brăiloiu (1809 / 1810 1889). Fragmente biografice, în Mihai Dim. Sturdza (coordonator și coautor), Familiile boierești din Moldova și Țara Românească. Enciclopedie istorică, genealogica și biografica, ÎI, Editura Simetria, București, 2011, pp. 226-237 / (pp. 228, 236). 28 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea Liberă din Bruxelles, Legația României din capitală Belgiei și Ministerul Afacerilor Externe de la București cu privire la echivalarea / recunoașterea diplomei științifice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sociale astăzi înfloritoare nu existau acum patru secole, când romanu-l (romanu-l modern, dacă socotim că au existat antecedente greco- latine, medievale etc.) și-a făcut intrarea pe scena literaturii. Prima parte din Don Quijote a apărut în 1605. Din diverse considerente biografice, am citit în gimnaziu, pe lângă cărți de bună calitate apărute înainte de război și salvate cumva, tot ce apărea mai valoros sub comuniști, dar și maculatura propagandistică publicată în anii '50 de autori ca Valeriu Emil Galan, Alecu Ivan Ghilia și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pentru o diversitate de persoane, pasiuni, idei, temperamente, sensibilități. Dar trăiam cu toții evoluția divergentă a influențelor și legăturilor externe, tentația de a ne urma până la capăt înclinațiile, tentațiile, curiozitățile și strategiile. Așa a apărut, după decenii de omogenizare, adevărata diversitate biografică pur și simplu, nu mai stăteai toată viața acolo unde erai plasat "de soartă" în tinerețe, ci aveai posibilitatea mobilității și alegerii. Câtă lume a început să umble prin lume după 1990! Până și aventurile individuale de scurtă durată au
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
1989, se contrapune ceva perceput ca radical numai "al nostru" și devenit în același timp parte a unui canon occidental prestigios (chiar dacă erodat și contestat în Occidentul revelat în toată "putreziciunea" lui recentă): Generația '27. Deci, pe de o parte, biografic, ne-am deschis cu toții prin călătorii, lecturi, discuții libere și prin sistemul mediatic românesc, racordat destul de rapid la nivelul de jos al celui internațional televiziunile noastre private, de exemplu, nu apar mult mai târziu decât majoritatea televiziunilor private europene, iar
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
oficiale ale "Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste di România" sunt puse, astfel, la contribuție. Istoria tragic solidară și implacabilă în repetitivitate a celor care, precum mama Monicăi Lovinescu, sfârșesc inuman în infernul închisorilor comuniste reprezintă o axă a capitolului biografic. În grade diferite doar prin rezultat tragic sau malefic, deși eșuat sunt prezente experiențele traumatizante ale mamei și fiicei, într-o corespondență funestă. Istoria atentatului asupra Monicăi Lovinescu se reconstituie din toate mărturiile existente, aparținând episoadelor Undelor scurte sau paginilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
torționar. Desigur, nu toți intelectualii colaborează cu sistemul. Datorită liberalizării, un nou val de intelectuali alege calea exilului. Cu toate acestea, reabilitarea funcționează în avantajul noii politici culturale, proaspăt desprinsă de sovietici. Ea presupune parcurgerea unor etape prestabilite: eliminarea detaliilor biografice deranjante, omiterea textelor ce contrazic fățiș politica oficială, interpretarea operei din unghiul realismului socialist, identificarea elementelor de revoltă împotriva puterii, iertarea greșelilor asumate și, în fine, reeditarea. "De-a lungul liberalizării s-a mai născut în România un alt tip
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
noemele lor sunt raționabile. Așa cum argumentează în Anatomia criticii, judecățile de valoare sunt relative și pozitive, iar critica ce se bazează pe valorile relative, după modul în care privește opera, este produs sau posesie. Critica văzută ca produs este cea biografică, sprijinită pe legătura dintre operă și creatorul ei. Posesia se reflectă în cititorul contemporan, educat, capabil să urmărească stilul cu care se construiesc imaginile artistice. "Aceste forme de critică sunt ambele esențialmente retorice, prima recurgând la retorica discursului persuasiv, iar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
coerența culturii românești. "Cărțile Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca sunt veritabile biopsii ale memoriei noastre cancerizate. Ele impun o dată mai mult refacerea ierarhiilor pe criterii morale ce nu alterează valoarea literară, ci o așează firesc în rama demnității biografice ori a demisiei etice, alungă somnul criticii literare ce amenință să devină letargie sinucigașă, incită ceea ce se (mai) lasă incitat și readuc în prezentul disecției un trecut pe care marii vinovați îl credeau aneantizat, iar micii vinovați se amăgeau că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca spre un epicentru cultural, personalități marcante ale secolului, pentru a se solidariza în numele unor oameni aflați la ananghie, în jurul unor idei sau programe de luptă. Nicolae Manolescu recunoaște afinitatea pentru familia Ierunca Lovinescu, afinitate pricinuită nu doar de legăturile biografice (părinții lui Manolescu au fost profesorii lui Ierunca), ci și de respect și iubire: "le voi rămâne îndatorat toată viața pentru exemplul de curaj și onestitate"138. Teoretic, oamenii legii nu au motive de îngrijorare și nici nu trebuie să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
povestea mamei: " Când atrocitatea întâmplării o copleșește, scriitoarea-și împrumută fluidul anamnetic altora (Virgil Ierunca, Doina Jela), așa se face că, de fapt, avem de-a face cu vase comunicante ale memoriei întruchipând tot atâtea cărți"168. Ca simplu amănunt biografic, Doina Jela publică după moartea autoarei, O sută de zile cu Monica Lovinescu 169, volum scris într-un stil mult prea personal, pe alocuri patetic. Capitolele conțin grupaje de informații preluate din jurnalul personal, din convorbiri, din corespondență, dar și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ai sensului"294. Monica Lovinescu face critică literară chiar și atunci când parafrazează, întrucât identifică în interiorul limbajului simbolurile cheie. Din acest moment, abstractul se concretizează într-un limbaj mai uman. Alteori, autoarea confruntă universul literaturii cu realitatea exterioară pentru că deține date biografice (nu e metoda biografică, atât de respinsă de noile școli de critică, ci doar confirmarea influenței societății reale asupra literaturii). Critica biografică presupune dovedirea operei prin autor, suplinirea interpretării cu prezentarea autorului devenit mască. Metoda atrage polemici, deoarece se crede
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Lovinescu face critică literară chiar și atunci când parafrazează, întrucât identifică în interiorul limbajului simbolurile cheie. Din acest moment, abstractul se concretizează într-un limbaj mai uman. Alteori, autoarea confruntă universul literaturii cu realitatea exterioară pentru că deține date biografice (nu e metoda biografică, atât de respinsă de noile școli de critică, ci doar confirmarea influenței societății reale asupra literaturii). Critica biografică presupune dovedirea operei prin autor, suplinirea interpretării cu prezentarea autorului devenit mască. Metoda atrage polemici, deoarece se crede că autorul nu interesează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se concretizează într-un limbaj mai uman. Alteori, autoarea confruntă universul literaturii cu realitatea exterioară pentru că deține date biografice (nu e metoda biografică, atât de respinsă de noile școli de critică, ci doar confirmarea influenței societății reale asupra literaturii). Critica biografică presupune dovedirea operei prin autor, suplinirea interpretării cu prezentarea autorului devenit mască. Metoda atrage polemici, deoarece se crede că autorul nu interesează ca om real; spațiul din care emite el e situat în interiorul operei literare, inclus în ea, remarcat doar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în urma unei prietenii. Jurnalele consemnează cu durere dispariția oamenilor dragi, cronicile găzduiesc discursuri afective, cu caracter de necrolog. Nichifor Crainic, Victor Eftimiu, Martha Bibescu, Ovidiu Codruș, Ion Vinea sunt numai câteva dintre personalitățile evocate pe calea undelor. Informațiile sunt preponderent biografice, cu referiri apreciative asupra valorilor culturale și sociale. Discursul însă este de o altă factură, comparativ cu celelalte cronici: lipsesc sarcasmul, polemica, judecata aspră, limbajul concret, clar. Ele sunt înlocuite de metafore, comparații, descrieri emoționale. Autoarea nu mai interpretează texte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se confesează (și scrie confesiunea) nu reușește să fie niciodată complet izolat de lumea în care scrie. Modelul este, potențial, opera unui eu profund care nu izbutește să-l alunge din preajma lui, niciodată, pe fratele său vitreg: eul social, eul biografic"350. Jurnalul Monicăi Lovinescu este în cea mai mare parte o cronică a lumii din afară și rareori conține referiri la propriile trăiri, mai exact refuză autoportretizarea. Reține însă întâmplările vieții exterioare, atractive ca testamentul unui mod de a fi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
autoarea care râvnește punerea la zi a trecutului, deoarece este o condiție esențială a supraviețuirii. La apa Vavilonului este scris într-un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori, de pagini scrise întâmplător și judecate apoi cu luciditate. "Majoritatea autobiografiilor se nasc din impulsul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pune în chestiune certitudinea acestei povestiri. Evanescență nu numai a amintirilor, dar și a persoanei care și le deapănă: ea e compusă din mai multe, uneori juxtapozabile, niciodată identice. O viață nu e o biografie, ci o suprapunere de clișee biografice. Cele mai multe, nesemnificative"375. Autoarea este responsabilă de suprimarea unor evenimente, a unor date sau nume, considerate neimportante sau care trebuie protejate. Autocenzura este la fel de importantă ca imperativul ce a dus la consemnarea în jurnal. Datorită pactului autenticității, textul memorialistic nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
discursului media. Citind în paralel Jurnalul și La apa Vavilonului, am constatat că discursul memorialistic este dihotomic. La apa Vavilonului reflectă un stil opus normelor memorialisticii, deoarece ficțiunea intimă operează prin rememorare și interpretare a amintirilor, propunând atât o expunere biografică cât și o autoanaliză. Textele nu sunt scrise spontan, în imediata apropiere a evenimentelor, ci reprezintă o reconstituire a timpului ghidată de note, de scrisori, de pagini scrise întâmplător și judecate apoi cu luciditate. Monica Lovinescu are intenția clară și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
necreditabil) ce țes din cuvinte ("ce nu au corespondent în realitate", vezi finalul) o pânză a Penelopei, identică cu vălul Mayei, de tehnica ipotezelor viitorologice, de omniprezența misterului existențial, de raportul între istorie fantastic și science fiction, de risipirea Eului biografic în vechile/ noile obiceiuri ale spiritului, de voința Bunicului scriitor de a salva din Fluviul Uitării, valorile eterne ale umanității, de aura poetică/ parabolică ce-i străbate scriitura, de utopia unui ideal în veci neatins... etc. Într-un mod aproape
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
astăzi ,,Chestionarul“ trimis de marele învățat și scriitor român Alexandru Odobescu tuturor învățătorilor și preoților din satele românești, pentru a putea constata că interesul pentru astfel de cercetări era viu încă acum un veac. Dacă răsfoim de asemenea atît Dicționarul biografic al României, cît și numeroasele ,,enciclopedii“ , publicate de la începutul secolului nostru încoace, dacă studiem cu atenție ,,studiile și documentele“ publicate de-a lungul anilor de Nicolae Iorga sau lucrările aceluiași mare istoric intitulate atît de elocvent ,,Icoane din trecutul românesc
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
80 e bogată în personalități poetice ireductibile. Ce unește însă această generație, ce dă specificul ei? Pe lângă spiritul de frondă, de refuz al clișeelor de tot felul, descoperim, la cei mai valoroși poeți ai generației ’80, câteva mize majore: (auto)biograficul, atenția la realitatea înconjurătoare, dar și conștientizarea faptului că poezia e un text, care se raportează nu numai la obiectele și senzațiile imediate, ci și la tot ceea ce sa scris (spus) deja, încercarea de folosire (inclusiv în poemele cu evidentă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Patul lui Procust de Camil Petrescu). Caracteristicile fiecărui tip de perspectivă narativă (numită și viziune narativă sau focalizare - G. Genette) sunt următoarele: Perspectiva omniscientă (focalizare zero/povestire nonfocalizată) se actualizează când: - Naratorul este omniscient, adică știe totul despre personaje - informații biografice, reflecții interioare, trăiri psihoafective etc. În relație cu „lumea povestită“ naratorul poate fi: neimplicat (narator anonim, creditabil, asumânduși numai funcția de narare și de regie), situație în care perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]