3,038 matches
-
oamenii frumoși? Pe curând, așadar! Mulțumesc, om frumos! (Iași, 2014) Dan Mănucă Nu consider că se scria, cândva, mai bine. Dar parcă prea și-a deschis Hades porțile de au năvălit de acolo demonii "scriiturii". Scrisul literar este atât de bogat în semnificații, atât de divers și de complex, încât a-l supune torturilor cutărei metode înseamnă a-l sărăci, a-l mutila. Fără îndoială. După 1990, s-a produs o explozie nu numai a scrisului literar, dar și (poate cuvântul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a-l sărăci, a-l mutila. Fără îndoială. După 1990, s-a produs o explozie nu numai a scrisului literar, dar și (poate cuvântul este prea tare) o explozie a cunoașterii acestuia pe plan internațional. Scrisul literar este atât de bogat în semnificații, atât de divers și de complex... I A.B.Iată-ne după atâta vreme, într-un nou dialog. Ce repede mai trece timpul!. Vă mai aduceți aminte cam de când ne cunoaștem? V-am cunoscut cu ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să asimileze, să nu repete automat cele citite, să caute a pătrunde înțelesurile profunde ale unui text. Mai ales, să nu se încreadă, fără a cerceta, în virtuțile infailibile ale cutărei metode de ultimă oră. Scrisul literar este atât de bogat în semnificații, atât de divers și de complex, încât a-l supune torturilor cutărei metode înseamnă a-l sărăci, a-l mutila. Citesc multe studii de stilistică, de naratologie, de poetică, despre imaginar, despre versificație și mă minunez câtă obtuzitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
literatură și întreținute de această, au fost ocazionate de Festivalul Internațional de Poezie, Emia pe care îl organizez la Deva ori de prezența mea la numeroase manifestări literare din țară ori din străinătate. Se știe că printre cele mai importante bogații ale unui om se numără și prietenia. Unii ar spune că este cel mai important, prietenia însemnând comunicare / comuniune, încredere, bucurie. Atunci când vorbesc despre prietenii mei literari, cei pe care îi iubesc, vorbesc despre o completare reciprocă, despre un sentiment
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Bouchard de la Universitatea din Montreal și spune următoarele despre mine: "Șansa lui George Filip e că a găsit traducătorul competent, pe Constantin Frosin, român perfect bilingv și, în plus, dotat cu o vastă cultură, cu un vocabular francez imens de bogat și, mai ales, cu o sensibilitate estetică pe care o apreciez cu fiecare găselniță poetică. O traducere reușită e cea care se citește că un text original. Deoarece avem ocazia să-l descoperim pe George Filip în traducere franceză, trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Lipsită de binefacerile tehnicii și civilizației americane, luptând din greu cu natura, cu trecutul ei plin de incursiuni dușmane, cu ceea ce reprezenta la data când America era abia descoperită, cu spontaneitatea ei, cu lipsa de așa zisă cultură, dar cu bogatul ei tezaur folcloric, grupul de americani m-au ascultat și și-au dat seama că oamenii de la noi și-au creat o viață spirituală și materială, care le-a dat posibilitatea să rămână o țară omogenă, capabilă de a-și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
calculatorului pe care-l folosesc școlarii din zilele noastre. România a avut întotdeauna o școală și un învățământ serios, aplicativ. * Almanahul „Academia ortodoxă” Almanahul „Academia ortodoxă”, Societatea studenților în teologie de la Universitatea din Cernăuți; cincizeci de ani de existență 18841934,bogat ilustrat, face trimiteri la serbările jubiliare, Statutele societății, aduce contribuții prețioase referitoare la prezența lui Sextil Pușcariu la limba vorbită. În cuprins: pagini de dr. S. Reli ( Ceva despre artele frumoase religioase din trecutul românesc), dr. I. Puiul (Institutul biblic
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
durată, nu numai efemere). (Din bibliografie la FătFrumos nr.2-3 și 7-8, 1927, Revista de literatură și folclor Suceava, director Leca Morariu. A apărut revista Urzica!! își atenționa cititorii Glasul Bucovinei din 4 martie 1927. Revista umoristică Urzica cuprinde un bogat și splendid material de literatură umoristică, actualități, glume, năzbâtii, cugetări etc. Numeroase clișee în trei și patru culori împodobesc coloanele acestei prea interesante reviste. Apare de două ori pe lună. Redacția și administrația Cernăuți, str. Trăian nr.7. Viața Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
recunoscător pentru trimiterea acestor volume atât de bogate și de prețioase, care valorează, pentru non-elenistul care sunt, cât o întreagă bibliotecă! Indianist prin vocație și comparatist prin forța lucrurilor, sunt fericit că pot pătrunde, grație dvs., în orizontul atât de bogat al religiozității grecești. Vă rog, Dragă Maestre, să nu mă uitați și să-mi trimiteți extrasele viitoarelor dvs. studii. Sper că ați găsit Traité d’Histoire des Religions, pe care îl lăsasem, dedicat dvs., profesorului Ehnmark. Rugându-vă să-i
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de a doua zi a Crăciunului aducea indiferență în sufletele paznicilor și curățenie pe trupurile noastre. Cînd mi-am reluat munca, am încercat un sentiment nou față de antipatica mea roabă de tablă ruginită. În după-amiaza aceea, am iubit-o, așa cum bogații își iubesc piscina sau băile lor de marmură, cu jacuzzi și aer condiționat. Eram posesorul de necontestat al unei senzualități deviate grotesc". Înduioșătoare și de mare cruzime este aventura agricolă a unuia dintre deținuți, student medicinist în 1956, cînd a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dacă forma - forma pură, superficială - e alta!, diversele tiranii politice sau militare au demonstrat-o! Aș Îndrăzni să spun că nu rareori sclavii din imperiul roman, sclavii aflați În metropolă și Îndeplinind diverse funcții În casele și fermele patricienilor sau bogaților, erau mai liberi, mai demni chiar decît cetățenii români În ultimul deceniu al dictaturii comuniste, ca și cei din primul deceniu! Nemaivorbind de Ruși sub călcâiul stalinist, care a durat decenii la rând, sau Nemții sub Hitler, când situația lor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dinspre Craiova, capitala Olteniei, ajunge la Strehaia, În inima provinciei, are surpriza de a pătrunde În oraș printr-un Întreg cartier de asemenea palate. De partea cealaltă se află cartierul românesc, cu oamenii Înghesuiți În blocuri sordide. Aici, țiganii sunt bogații, și românii săracii. Bărbații nu atrag atenția prin vreo ținută anume, femeile se poartă Însă tot În tradiționalele lor fuste largi multicolore. Slujnicele care trebăluiesc În palatele țigănești sunt, evident, românce. O lume pe dos, pentru români! Semnul egalității pus
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prea contaminată de ideologia comunistă (fără a se pune altceva În loc). În sfârșit, cea mai mare parte a secțiilor a fost Închisă, În vederea unei reamenajări; se așteaptă rezultatele. Oricât de criticabilă i-ar fi concepția, muzeul este Însă excepțional de bogat. S-au adunat aici o mulțime de piese originale: ceramică preistorică, dacică și romană, statui antice, inscripții... și, În primul rând, tezaurul României, cu obiecte provenind de la daci, sciți și goți (vedeta fiind faimosul Tezaur de la Pietroasa, atribuit celor din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
propria ta insulă“, urmată de „N-ai voie să dormi pentru că nu o să ți se ofere o a doua șansă “ urmată de „E important dur și convingător“ urmată de „Vino cu noi să te îmbogățești“ urmată de „Dacă nu ești bogat, meriți să fii umilit“. După care reclama se termina. Atât. O văzusem de nenumărate ori și tot nu înțelegeam ce vrea să spună sau ce vrea să vândă. Robby stătea aplecat de umeri și puloverul Hilfiger legat în jurul taliei i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Șuta, soția lui Ludovic, ambii refugiați ca și noi din nordul Ardealului după diktatul de la Viena, s-a recunoscut la rându-i în acea „doamnă Veturia”, care, „aflată la băi la Călimănești, unde, pe bolovanii încinși de soare își despletea bogatul, grandiosul ei păr” și, fin-perfidă și amabilă cum sunt curtezanele mai bătrâne cu cele tinere, îl ajută pe tânărul berbecuț Grobei să se apropie de grațiile Leliei. Ba, mi se pare chiar că, într-un moment când frumoasa demimondenă se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a trei soții și al viagrăi, a ajuns la cel de-al douăzeci și optulea copil). Pedeapsa se întoarce împotriva autorului, victoria militară conspiră la înfrângerea demografică. Cum sancțiunile se exercită în general dinspre cel tare înspre cel slab, dinspre bogat spre sărac poate fi imaginat Consiliul de Securitate al ONU decretând într-o zi sancțiuni contra unui membru permanent? -, această întoarcere a bastonului dinspre cel slab înspre cel puternic mă face să mă gândesc la acel chengyu chinez, o mică
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
îmi amintește că rugăciunea musulmanului se poate efectua oricând și în aer liber, fără întreruperea activității, pe stradă sau în dugheana lui. Este și ceva trivial în alegerea Dumnezeului unic, ne atrage el atenția. Politeismul costa mult. Îi costa pe bogați mai ales, sărăcimea culegând firimiturile. Prea multe ofrande aduse prea multor zei. Mohamed, un negustor care câștiga mulți bani și care își chivernisea timpul, s-a săturat poate să-i tot piardă depunându-i în conturi multiple, unele în dreapta, altele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
marginalii din Bekaa și din Sud, el este astfel mai fiabil și mai familiar. Ceea ce nu împiedică marea burghezie șiită, în special emigranți care s-au îmbogățit în Africa francofonă, să facă donații în bani comunității. Așa îi ajută suniții bogați pe palestinieni. Partidul lui Dumnezeu? Pentru creierii noștri, binișor prelucrați, e mai curând al Diavolului. La întrebarea privindu-i pe ostatici, pe Michel Seurat îndeosebi, de care anumiți membri ai Amalului n-ar fi fost străini, după cum susțin serviciile noastre
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de armament și directorii noștri de muzee sunt interesați de banii arabilor, agențiile noastre de turism, de plajele și de hotelurile voastre o dată sau de două ori pe an. Pensionarii noștri săraci pot merge în fostele cazărmi din Tunisia, iar bogații în ryadul lor din Marrakech. În cartierele elegante ale Parisului, lumea e la curent cu faptul că există niște arabi și un islam (uneori cele două noțiuni se confundă) în niște periferii acolo, precum și niște moschei de negăsit -, cagule și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe acolo, pândesc eventualul pelerin, rar de altminteri, pentru a-i vinde o carte postală și pentru a mai cere ceva de pomană. Dacă locul e banal, povestea biblică e savuroasă, căci nu e lucru obișnuit să vezi un notabil bogat, cu decorații pe piept, cățărându-se în copaci. De ce nu, mai simplu, pe acoperiș, doar nu suntem la șes? La întrebarea dacă Luca a venit la Ierihon, poate că el însuși ne-ar da, din înaltul eternității sale, răspunsul pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grilaj. La Deirat, în Cisiordania, am văzut grupuri de copii palestinieni întâmpinând cu urale sosirea benelor cu gunoaie provenind de la casele coloniștilor. Ei scotoceau cu râvnă în grămezile cu deșeuri menajere pentru a-și alimenta bucătăria familială. Aici, pubelele de la bogați sunt adresate direct săracilor, dar nu atât pentru a-i hrăni, cât pentru a-i umili. Și toate acestea din cauza unui arbore genealogic folcloric, fără îndoială, transcris după o poveste arabă, cu două mii cinci sute de ani în urmă, de către
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să-și facă în voe fasoanele sale această mașină. Primarii, notarii în aceste sălbăticii sunt tot ce se ridică mai ticălos și mai corupt dintre săteni. Și e pe aici o regiune așa de bogată, c-un pământ așa de bogat, un grânar uriaș, fără drumuri, fără administrație, încât te cuprinde jalea, cum a putut să fie lăsată așa neîngrijirii și ticăloșiei oamenilor. Spitalul de la Săveni a costat 260.000 de lei. Când vezi clădirile și le cercetezi nu poți să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-o scoată. Din coadă de mâță sâtă de matasă nu se face. Surdului degeaba-i cânți de jele. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Bogatul se scarpină și saracul socotește că caută să-i dee. Surdul n-aude dar potrivește. Se răsfață ca un ban în două pungi. Capra râioasă își ține în sus coada. Lauda de sine pute. Se laudă oala, că are să spargă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i gras în ceafă, că singur își gătește masa. După ce răstoarnă carul, atunci vede drumul cel bun. Prinde orbul, scoate-i ochii. Cine-ncalecă magarul, să-i sufere și năravul. Sabia de aur taie mai bine decât cea de fier. Bogatul greșește și saracul cere iertăciune. Leoaica numai un puiu face, dar bun. Spărie lupul cu pielea oii. Vinzi castraveți la grădinar. Obrazul subțire cu cheltuială se ține. [PRIN TRANSILVANIA ȘI BASARABIA]* D-na Ciordaș Vioara din Bihor. Beiuș. Amos Borlan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe un lucru fără de care ești nefericit și cu care niciodată nu poți fi fericit. Trebuie să ataci opinia curentă cu armele ei; nu poți trage cu pușca în idei. Trebuie să ai apetitul săracului, ca să te bucuri de averea bogatului și spiritul unui particular oare-care ca să te bucuri de ea ca un rege. (Inteligența să nu uzeze de violență.) Inteligența să nu întrebuințeze violența. Oamenii inteligenți n-au nevoie de proști ca șmecherii de naivi. (Șmecherii de naivi au nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]