5,885 matches
-
a menținut binecunoscuta împărțire în: altar, naos, pronaos și pridvor. Apar și elemente noi cum ar fi arcadele sprijinite pe coloane puternice, cu capitele, care despart naosul de pronaos. Boltirea pronaosului este similară cu a naosului, iar nervurile care susțin bolțile și arcurile dublouri sunt decorate cu torsade în formă de frânghie pe care sunt aplicate rozete rotunde sau pătrate, cu decorații geometrice sau vegetale de tip baroc. Planul acestei ctitorii este treflat, cu abside semicirculare în interior și poligonale în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la nord și cea de la sud au muluri încadrate în chenare dreptunghiulare formate din brâuri torsadă. „Brâul median răsucit cu cele două rânduri de ocnițe suprapuse, decorația celor două turle, sobră dar frumoasă, iar în interior decorarea nervurilor ce susțin bolțile și arcurile dublouri cu torsade, în formă de frânghie, pe care se aplică rozete cu decorațiuni geometrice sau vegetale de tip baroc, pun în lumină totuși intenția vădită de fast ce s-a acordat locașului de cult din cadrul unei viitoare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
locașului de cult din cadrul unei viitoare reședințe domnești”179. Ca și la Galata sau la Trei Ierarhi, planul bisericii comportă o tindă de formă dreptunghiulară, înaltă și luminată de două ferestre mari cu menouri, plasate în peretele apusean, are două bolți sferice așezate pe pandantivi, fixați pe arcuri de piatră în formă de brâu împletit și sprijinit pe console frumos profilate; pridvorul are două intrări laterale. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea se văd în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe blocuri de piatră de formă pătrată, de la care, cu ajutorul a patru pandantivi se trece la planul circular, apoi prin intermediul a patru arcuri diagonale, înscrise în acest plan circular se trece la un pătrat în care se înscrie ultimul cerc. Bolta cu tamburul cilindric în interior se înalță pe ultimele patru arcuri. Sub primele două ferestre sunt plasate nișele sepulcrale decorate în interior și la suprafață cu brâul torsadă obișnuit. Original pentru Moldova este gropnița care a fost inaugurată la Putna
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sepulcrală nordică Naosul are tot formă dreptunghiulară cu șase ferestre evazate spre interior și cu două abside boltite semisferic. La naos avem sistemul de boltire amintit, cu deosebirea că aici arcurile de piatră în torsadă, care susțin întregul sistem de bolți, nu se sprijină pe piedestale, ci pe console de piatră.Turla de pe naos are un diametru mai mare decât cea de pe pronaos. Absida altarului este decorată cu brâul torsadă, proscomidiarul și diaconiconul sunt luminate de ferestre mici tăiate în grosimea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
confort. Are abateri, cum ar fi fațada care cuprinde un spațiu fără ferestre la parter, iar la etaj, ferestrele lipsesc în partea stângă de pe fațada principală din cauza scării din zid care coboară la apartamentul doamnei. La subsol și demisol, sistemul bolților este permanent prezent. Ne rețin atenția ancadramentele de la intrări și ferestre, executate din piatră fasonată și frumos decorată. Ingenios a fost realizat și sistemul legăturilor pe verticală prin elementele de scară interioară de la parter la etaj, sau accesul direct la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numită iatacul domniței se poate ajunge la o a doua încăpere pe care numai cel de casă o cunoștea, adevărata ascunzătoare pentru domnițe în caz de primejdie. Tot importante sunt și cele trei ascunzători situate între pardoseala ultimei cămăruțe și bolțile demisolului, la nivelul iatacului domniței, care erau destinate exclusiv a fi ascunzători pentru momentele când familia ctitorului era în primejdie. În peretele nord-estic al palatului se află o intrare cu chenare din piatră, care era acoperită cu un perete din
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
era în primejdie. În peretele nord-estic al palatului se află o intrare cu chenare din piatră, care era acoperită cu un perete din scândură. Prin această intrare se pătrundea în alte trei încăperi construite de asemenea între ultimul rând de bolți ale demisolului și parter. „În aceste încăperi se putea ajunge și de pe terasa casei prin îndepărtarea unei lespezi de piatră care, acum, este blocată”<footnote Vasile Nacu, op. cit., p. 568 footnote>. Modul în care sunt costruite aceste tainițe denotă cele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Caproșu, op. cit., p. 243 footnote>. Cuprinde aripa dreaptă a palatului, și comunică cu tinda ce răspunde în pridvorul cel mare printr-o ușă încadrată în chenar de piatră, sculptat cu profile întretăiate de un admirabil efect decorativ. Sala cuprinde șase bolți ogive compuse fiecare din câte patru triunghiuri în cărămidă, de suprafață curbă; o parte din aceste triunghiuri se sprijină direct pe pereții sălii și sunt desfășurabili; „în desfășurarea lor, ele au, ca directrice, nervurile curbe respective, iar, ca generatrice, o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
triunghiuri în cărămidă, de suprafață curbă; o parte din aceste triunghiuri se sprijină direct pe pereții sălii și sunt desfășurabili; „în desfășurarea lor, ele au, ca directrice, nervurile curbe respective, iar, ca generatrice, o linie dreaptă ce pornește de la nașterea bolților și lunecă pe cele două nervuri până la cheie; alte triunghiuri sunt mărginite numai de nervuri curbe și sunt suprafețe curbe nedesfășurabile. Această deosebire își are originea în faptul că nu s-au prevăzut pe pereții sălii nervuri semicirculare care să
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
triunghiuri sunt mărginite numai de nervuri curbe și sunt suprafețe curbe nedesfășurabile. Această deosebire își are originea în faptul că nu s-au prevăzut pe pereții sălii nervuri semicirculare care să le fie alipite. Cele două coloane de susținere ale bolților sunt din piatră și de secțiune octogonală; la jumătatea lor sunt decorate cu un brâu împletit moldovenesc; îmbinările fusului octogonal cu baza și cu capitelul, ambele de formă pătrată, se fac într-un chip ingenios și original, fiind marcate prin
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de lumină, în care se deschide scara interioară ce duce în pivniță; alte două încăperi mari, despărțite prin tindă care dau în pridvorul mic, ocupă restul aripii stângi; trebuie remarcat la încăperea din stânga acestei de a doua tinde, că cilindrul bolții este pătruns la mijlocul lungimii sale de un cilindru mai mic, formând astfel o lunetă cilindrică. Toate bolțile palatului egumeniei sunt interesante atât cele pentru locuit, cât și cele de la pivnițele în două etaje. Ușile de intrare în clădire sunt decorate
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
prin tindă care dau în pridvorul mic, ocupă restul aripii stângi; trebuie remarcat la încăperea din stânga acestei de a doua tinde, că cilindrul bolții este pătruns la mijlocul lungimii sale de un cilindru mai mic, formând astfel o lunetă cilindrică. Toate bolțile palatului egumeniei sunt interesante atât cele pentru locuit, cât și cele de la pivnițele în două etaje. Ușile de intrare în clădire sunt decorate cu chenare. Zidurile egumeniei sunt groase de 1,4 metri, arhitectura este de inspirație bizantină și cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
groase de 1,4 metri, arhitectura este de inspirație bizantină și cu o ornamentație în care predomină goticul; chenarele de la uși și ferestre sunt din piatră sculptată cu elemente gotice. Cele două încăperi ale pivniței subterane sunt spațioase, înalte, cu bolți longitudinale, semicilindrice, susținute de stâlpi pătrați. În ele se poate pătrunde pe o scară cu intrarea sub foișorul principal, iar lumina o primesc prin ferestruici amplasate pe fațada principală, la nivelul solului. În cele trei grupe de pivnițe de la nivelul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pătrunde pe o scară cu intrarea sub foișorul principal, iar lumina o primesc prin ferestruici amplasate pe fațada principală, la nivelul solului. În cele trei grupe de pivnițe de la nivelul solului se poate pătrunde prin trei intrări de pe fațada principală. Bolțile, frumos construite, se nasc din pătrunderea reciprocă a doi cilindri longitudinali în alți trei cilindri transversali, formând în mijlocul pivniței două picioare puternice de susținere cu secțiunea pătrată. Lumina se primește prin două ferestruici. O altă pivniță, boltită tot cilindric, este
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pandantivi. Are o intrare joasă, o fereastră mare de formă pătrată și câte două ferestre lungi și înguste tăiate în pereții sudic și nordic. Despre această construcție, Alecu Russo a afirmat că ,,este o zidărie de formă rotundă, a cărei boltă este o adevărată minunăție de eleganță și măiestrie. Lumina o primește pe deasupra ca Domnul Panteonului”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 28 footnote>. Din resturile de zidărie din partea stângă se poate trage concluzia că a mai fost o cameră cu o
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
legătură cu funcțiunea liturgică a fiecărei încăperi a bisericii. Mergând de la intrare spre altar, se constată o creștere a profunzimii semnificației teologice. Subiectele pictate în prima jumătate a înălțimii pereților sunt mai aproape de viața omului, iar cele de sus, sub bolta care închipuie cerul, îi reprezintă pe Domnul Iisus Hristos - Pantocrator, Cel vechi de zile și pe Maica Domnului în toată strălucirea lor cerească. Sunt și porțiuni mici pictate numai cu motive decorative, de obicei benzi cu motive vegetale sau geometrice
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mai accentuată caracterizată prin vreji cu frunză de iederă și fructe de rodii șerpuind în jurul păsărilor. Și vița de vie apare în sculptura bisericească de pe catapetesme și icoanele împărătești, ca element decorativ. Frunzele și mlădițele împodobesc marginile icoanelor și ale bolților bisericilor, cât și icoana în sine, închipuindu-L pe Hristos. Vița de vie apare în arborele lui Iesei, al lui Avraam sau a ctitorilor de seamă. Cea mai reprezentativă icoană este Iisus tulpina și apostolii mlădițele. Icoanele în care apare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe lemn cu ramă și sculptură în lemn. Predomină culoarea marou. În partea nordică este icoana Maicii Domnului. Are aceleași dimensiuni, ornamentație și culoare. Pictura din naos a fost refăcută cu ocazia restaurărilor din 1910-1911. Potrivit iconografiei ortodoxe, sus, în bolta turlei naosului este pictat Iisus Pantocrator, în bust, cu Evanghelia, înconjurat de serafimi și heruvimi; pictura este refăcută. Pe tamburul turlei, în patru registre sunt îngeri, profeți, apostoli și sfinți. Pictura este deteriorată, încât nu i se poate aprecia vechimea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în bust, cu Evanghelia, înconjurat de serafimi și heruvimi; pictura este refăcută. Pe tamburul turlei, în patru registre sunt îngeri, profeți, apostoli și sfinți. Pictura este deteriorată, încât nu i se poate aprecia vechimea și calitățile. În pandantivii principali ai bolții sunt cei patru evangheliști în iconografia tradițională. În pandantivii mici sunt, de asemenea, scene asemănătoare ca reprezentare după cele din pandantivii mari. Pe partea de jos a arcurilor sunt cete îngerești care zboară. Conca absidei nordice În cele patru timpane
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
viața Mântuitorului Iisus Hristos. Registrul respectiv este situat între zidul despărțitor dintre naos și pronaos și marginea turlei, marcată de brâul răsucit care coboară de la pandantivii mari. Șirul scenelor începe pe latura de sud deasupra frizei cu medalioane, urcă spre boltă și coboară spre nord, după cum urmează: Iisus o vindecă pe soacra lui Petru, care stă culcată pe pat, iar Petru cu o altă femeie mai tânără îl cheamă pe Iisus, care este urmat de Apostoli, Învierea lui Lazăr, dintr-un
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mulți oameni din popor, Cina cea de Taină, care se desfășoară la o masă ovală, cu Ioan aplecat pe pieptul lui Iisus; se remarcă mișcarea personajelor, Iisus profețind dărâmarea Ierusalimului, pictura este ștearsă. După trei medalioane cu sfinți, în vârful bolții, urmează scena cu Rugăciunea lui Iisus din grădina Ghetsimani, cu momentele ei succesive: venirea Mântuitorului cu apostolii, apostolii dormind, îngerul întinde paharul Mântuitorului care se roagă în genunchi (este una dintre scenele cele mai reușite), Prinderea lui Iisus în grădina
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ale ferestrelor nu sunt pictate, ca cele laterale, ci decorate cu motive florale simple. În general, „pictura din naosul bisericii Mănăstirii Cetățuia se impune nu numai prin alternanță și aglomerare de persoane, ci și prin numeroase compoziții, care coboară din bolta turlei până jos. Pictorii trăind între oamenii din sate au căutat și au reușit să lege unele scene din viața înconjurătoare, cuprinzând între ele și elemente din folclor. De asemenea, în unele compoziții sunt încadrate personaje îmbrăcate cu șube mițoase
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
desenul celor dintâi. Scenele sunt numeroase, chiar îngrămădite, ceea ce face ca identificarea lor să se facă greu, iar mișcările și atitudinile personajelor sunt stângace, naive. Se poate spune că sunt opera unor pictori mai puțin experimentați, poate chiar începători. În bolta turlei pronaosului este pictată Maica Domnului cu Iisus Hristos în medalion la piept, înconjurată de serafimi și heruvimi. Pictura a fost refăcută în 1910-1911. Pe tamburul turlei, pictura este ștearsă iar pe unele porțiuni tencuită, încât cu greu se pot
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fiara care voia să-l sfâșie, precum și trăsăturile capului lui Goliat, ținut de David în mâna stângă. O parte din această pictură este deteriorată. Pictura din pridvor se păstrează în starea ei originară. În cele două calote sferice care formează bolta sunt reprezentați îngeri, purtând sulițe în mâna dreaptă, iar în stânga monograma X. În colțurile calotelor sunt serafimi ce au aripile lucrate cu multă finețe. Pictura se păstrează într-o stare bună. Tema principală din pridvor este Judecata de apoi, care
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]