3,762 matches
-
mă anunțase de dimineață, mă sună pe mobil, anunțându-mă că sunt deja în fața porții. Deși vremea de noiembrie era un pic închisă, le primesc cu bucurie adevărată, cu lumină în ochi și suflet, cu emoții de ambele părți. Primul buchet oferit încă de la poartă pentru cunoștința mea din tren, iar la pășirea pragului casei pentru doamna Mihaela Popescu - verișoara d-nei Lucreția. Aprinsesem luminile în toată casa. Le-am invitat în camera de oaspeți. Musafirele sunt plăcut impresionate atât de lumina
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
la rang de castel și să se simtă în el ca o castelană. "E chiar interesant ― s-a aprins ea ― să te crezi "castelană" într-un șopron părăsit". A doua zi, ne-am întîlnit tot acolo. A venit cu un buchet de tuberoze. A rupt câteva tulpini și mi-a uns brațul stâng cu suc, explicîndu-mi, foarte convinsă, că învățase asta de la o vrăjitoare din Chios: "Vreau să te silesc să visezi cu mine". Și a continuat pe latinește: Bestarberto corrumpit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
-ți placă poezia și mamei tale o să-i placă. Ce putea face, bietul de el, trebuia să Învețe pe dinafară poezia asta neroadă, ca atîtea altele compuse pentru asemenea ocazii, poezii pe care le reciți cînd Îi oferi mamei un buchet de flori și te trezești că trebuie să-i dai florile tocmai cînd ea e la baie, bunăoară; e luată prin surprindere și are lor o scenă Îngrozitoare; Îți vine să intri În pămînt de rușine. Dacă n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
intermediari...” Ajunși la subsol, Stelică a băgat pe rând cele două cinzeci în gâtul mare și gros al unei pântecoase damigene de cinci deca. “Ei, ce zici?” “Bună...” “Cum bună, mă...? Undelemn, nu alta. Nu observi ce parfum are, ce buchet, ce înfățișare?! “Cât despre gust, ce să mai vorbim?!” Da, nimic de zis, dar ai văzut că eu nu mă prea pricep” “Ai să te pricepi. Hai, dă-o de dușcă, să mai luăm câte una” “Nu, nu, dacă...” “Ai
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mult a ficțiune, de parcă aș fi fost ușor drogat. Capul îmi era însă perfect limpede. M-am îndreptat încetișor către o bodegă din sat unde am mâncat ceva într-o bucătărie ca toate bucătăriile din satul de pe insula aceea, cu buchete de verdețuri și legături de ceapă, cu o mașină de gătit foarte mare. Am pus tava pe masă. Bucătăreasa mi-a urat “poftă bună”, probabil, într-o limbă complet străină mie. O urmă ciudată de zâmbet se deslușea pe chipul
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
ca să ia de-adevăratelea legătura cu el, acum că Mark ieșise din comă. Karin așteptă răbdătoare o explicație care se lăsa îndelung așteptată. Dar nimeni nu veni să-și dezvăluie identitatea sau să dea explicații. De la fabrica IBP sosi un buchet cu flori de primăvară. Vreo douăzeci de colegi de-ai lui Mark semnaseră mesajul cu Grabnică însănătoșire, iar câțiva adăugaseră încurajări glumețe, porcoase, pe care Karin nu reuși să le descifreze. Întregul district era la curent cu ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dinspre est. Se ridicară în picioare și se mutară la un metru de șosea. Mașina încetini și opri în fața lor, cu geamurile deschise. Banchetele erau ticsite cu lucruri - cutii pline cu haine, mormane de vase, cărți, unelte, chiar și un buchet de flori din plastic. În spate zăcea o saltea gonflabilă, acoperită cu o pătură soioasă de bumbac. Un bărbat de șaptezeci de ani, cu trăsături pronunțate și fața stacojie, fără îndoială Winnebago, se aplecă peste scaunul din dreapta. —Probleme cu mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
izvoare Colo-n deal la Viișoara, Când se coace poama vara. Când bunica din Bârlad va fi țărână, Tu să o pomenești, că nu ți-a fost străină. Să vii în zilele de sărbători Și pe mormânt să-i pui buchetele de flori. Acum, de ziua ta de sărbătoare, Te sărutăm, îți zicem o urare: Tu la părinți și la bunici să fii solie, Cât vor trăi pe sfânta noastră glie.
De ziua ta by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83177_a_84502]
-
lacrimile mele, chiar de nu le vezi Când umbli singură prin parcuri și livezi. Iți voi păstra credință pe vecie Căci este cea mai sfântă măreție, Iar când voi fi îngropat sub glie Mereu tu să-mi aduci câte-un buchet de iasomie.
C?nd te-am cunoscut by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83181_a_84506]
-
omenești, de mii de ori. Copiii lui crescuseră, se căsătoriseră, iar el văzuse cu ochii săi de patru ori săgeata tragediei arcuindu-se peste șine, spre Întunericul groazei, peste coșul cazanului - o căruță ușoară, de vară, plină de copii, un buchet de chipuri mici, Încremenite; un automobil ieftin, Înțepenit pe șine, plin de figurile rigide ale oamenilor paralizați de frică; un vagabond bătrîn, mergînd pe lîngă șine, prea bătrîn și prea surd ca să audă semnalul de avertizare; o siluetă trecînd În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ore asemănătoare și în aceleași griuri existențiale, se metamorfoza în te miri ce fleacuri de prin odaie. Și cum spun, pe dată mi-am revenit, pe dată cu atenție am privit cum se uita galeș la mine balerina din dosul buchetelor de roze, pe urmă o domniță ca de la Casa de cultură a studenților Grigorie Preoteasa de la Festivalul Artei și Creației Studențești, integrată în Festivalul Artei și Creației Mișcărilor Artistice de Amatori intitulat " Cântarea României", cânta songuri populare pe ritmurile urbane
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
i-am repetat toate cuvintele rostite de mine și de ea, tot ce gândisem în clipele acelea, am evocat până și cotropitoarea căldură umedă a vizitatoarei. Zenobia era obosită, lucrase mult în ziua aceea, stătea pe un scaun și mângâia buchetul de trandafiri adus de Maria. „Sunt doisprezece“, a spus. „Cum poți să fii atât de liniștită ?“, am întrebat-o, fiindcă începea revanșa. „Din tot ce ți-am spus reiese că Dragoș nu există, acolo, pe masă, și tu, în loc să spui
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
ce i se încredințase și-i era foarte rușine. Se și vedea dat afară și rămas pe drumuri, cea dintâi regulă la comisionari era să nu pierzi nimic, să nu strici nimic. Nici măcar o petală, spunea patronul, deși la unele buchete de trandafiri era aproape cu neputință. Se gândi la mama lui, care iarna găsea mai greu de lucru, iar când avea crize n o mai voia nimeni. Iar groaza lui era să nu ajungă ea la Mărcuța și el la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
pomi cu coroană și doar labirintul de iederă se vedea ca o inimă sfârtecată de ulii în câmp: îți spunea despre cum îi mințiseră zilele, nopțile, anii și cum dincolo de speranță nu fusese nimic. Intraseră pe sub o boltă gătită cu buchete mari de verdeață și ieșiseră într-un ținut desfrunzit. Isabelle și Mémé crescuseră și plecaseră de sub aripa tatălui. Serafina, femeia în casă, ajunsese o bătrână posacă și temătoare. Credea în continuare că, prin pupilele de foc ale mâței Eleonor, o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
acțiune, la încredere, la descoperirea și manifestarea darurilor minunate ascunse adânc în sufletul vostru: Dansând în ritmul vieții Pășind ușor prin roua dimineții Te-nfățișezi timid pe marea scenă a vieții, Ți-arunci pe umeri mantia de vise Îți prinzi buchetul de neliniști ca o ghirlandă-n păr Și-apoi nesigur o pornești în pași de vals la brațul vieții! „De ce te temi?” - te-ntreab-un înger luminos „Doar viața îți surâde Acum!- Unde alergi? Ascultă muzica și simte-o cum vibrează în
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]
-
tembo-habe. ― Asta ce mai e? Un fel de jiu-jitsu? ― Nu. Un dialect african. Maiorul râse încetișor: Am să vă povestesc cum am cunoscut-o... Parcă în fața cimitirului. La poartă, o bătrână vindea lumânări și iconițe, alături o țigancă tânără lega buchete de crizanteme și tufănele. ― Mi-a dat mult de furcă, râse Cristescu. Ca să fiu foarte sincer, m-a făcut knock-out. ― Infractoare? ― În sens strict legal, fără îndoială. De fapt, nu știu ce calificativ i s-ar potrivi exact. Ai impresia că se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îți dă importanță." ― Domnule Ionescu, e timpul să te retragi. CAPITOLUL II ABATELE BROWN ÎȘI SCOATE MASCA După ce înveli arma într-o cârpă moale de diftină, o puse în rucsac. Prin perdele se strecura o lumină udă. Nucu Scarlat pipăi buchetele brodate, destrămate pe alocuri. " Cu ce-și poate pierde cineva timpul, Dumnezeule! Și totuși era o femeie superbă... De obicei, astea bine făcute țin acul în mână de parcă ar fi un pește viu." Le avea de la prima nevastă. O căsătorie
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ioniță Dragii o privi îngrijorat. Se interesă în șoaptă: ― Ți-e rău? Florence nu-i răspunse... Fusese o rochie splendidă din catifea albastră încheiată sus la ceafă într-o agrafă cu strasuri. Purta deasupra un bolero de argint cu un buchet uriaș de pansele și miozotis. În timpul dansului pierduse florile. Toți se îngrămădeau să le găsească... 1932... Balul Damelor Române... Nu, nu era frumoasă, unii o găseau chiar urâtă, dar izbutea să galvanizeze oriunde s-ar fi aflat ― într-o sală
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
urmă unde erau foile goale și începu să scrie. Încerca să nu miște mâna decât din poignet, păstrând brațul și cotul țepene. Pe obraz îi apăruse expresia senină dintotdeauna. Zâmbea blajin, privind un tablou pictat de Florence în tinerețe. Un buchet de miozotis într-o cană de lut. " I-au plăcut totdeauna florile mici. Lăcrămioare, panseluțe, toporași... Acum grăbește-te, draga mea... Cum spunea Soeur Blanche la pension: "Dépéchez-vous, mes enfants... " Scrisul dezordonat și nesigur n-o să li se pară ciudat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
miroase a colivă... ― E prea devreme, observă Melania Lupu. Își mușcă buzele. Mă duc să văd cine e. Apăru după câteva minute ducând o coroană uriașă. Odaia se umplu de miros proaspăt. Pământ, aer, brad. Garoafe albe încununau miezul, un buchet de trandafiri de un roșu adânc. Pe panglica din șaten, literele strident imprimate păreau ude. Matei citi printre dinți. ― ... așa..."în veci neconsolați, Melania, Grigore, Valerica, Doru..." ― Hm, făcu Popa. Nu-i plăcea să-și vadă numele acolo, pe fâșia
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de a se naște. Moartea „Baronului Roșu”, Manfred von Richtofen, vine către sfârșitul unui război pe care aviatorul îl trăiește animat de energia marțială a colecționarului de trofee, dar și cu eleganța ofițerului-aristocrat ce și omagiază adversarii căzuți cu un buchet de trandafiri. Ca și în povestea lui Koinski, Pratt reconstituie, nuanțat și melancolic, fraternitatea stranie a războinicilor ce trece dincolo de granițe. Temutul „Baron Roșu” moare absurd, doborât de salvele australiene, iar trupul obișnuit al aviatorului este așezat pe pământul cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
într-o lume înțeleaptă. 31 (Din caietul de vise) La un restaurant, tata și Luchi. Orchestra cânta. Luchi era îmbrăcată într-o rochie cu multe romburi albe. Tata, în redingotă. De masa lor s-a apropiat să le ofere un buchet de flori o femeie în care am recunoscut-o pe femeia mutilată de tren. Avea un singur braț întreg, celălalt fiind ascuns sub o eșarfă neagră. După ce-a lăsat florile pe masă, a scos o cheie, a deschis ușa
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
lansării și semnătura mea, câștigând astfel timp pentru partea finală de destindere. Într-un anume moment a rostit un scurt și înflăcărat cuvânt prof. Veronica Darabană, colega de promoție a fiicei mele, accentuând prezența pe coperta acestui volum a unui buchet de lăcrămioare, făcând aluzie la faptul că, anual, îngenunchez în fața frumuseții acestor flori, le culeg cu răbdare grupându-le în buchete de câte 51 de fire și pe care le dăruiesc cu precădere colegelor fiicei mele și altor persoane feminine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
înflăcărat cuvânt prof. Veronica Darabană, colega de promoție a fiicei mele, accentuând prezența pe coperta acestui volum a unui buchet de lăcrămioare, făcând aluzie la faptul că, anual, îngenunchez în fața frumuseții acestor flori, le culeg cu răbdare grupându-le în buchete de câte 51 de fire și pe care le dăruiesc cu precădere colegelor fiicei mele și altor persoane feminine apropiate. Una cu alta, am distribuit cele 50 de exemplare. A urmat apoi un moment de respiro între cei mai apropiați
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
flori albe cu un parfum aparte, răspândit mai departe de adierea leneșă a vântului... va trebui curând să-mi fac timp să le culeg pentru a face o bucurie deosebită cunoștințelor mele feminine. Ce poate fi mai frumos decât un buchet de 51 de lăcrămioare!” Buchetul de lăcrămioare de pe coperta a IV-a este încă un argument că florile sunt nelipsite din frumosul vieții și sufletului autorului. Convingătoare și deloc surprinzătoare este mărturisirea de devotament față de profesia de educator a distinsului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]