3,270 matches
-
idei, și care va dura mai mult de douăzeci de ani, își are originea în problemele de politică internă ale Franței. Revoluția optează pentru război În septembrie 1791, Adunarea constituantă a dat Franței o Constituție care realizează idealul politic al burgheziei. Rezultat al alegerilor, Adunarea legislativă trebuie să experimenteze monarhia constituțională instaurată prin Constituție și pentru care Franța nu posedă nici un fel de experiență și nici tradiție. În virtutea unui decret propus de Robespierre, Adunarea nu cuprinde nici un membru al Constituantei. Din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cadru solid și de a reinstaura principiul autorității se relevă și în apariția unei societăți noi. Bonaparte ține cu atît mai mult la acest aspect, cu cît, pentru a asigura stabilitatea regimului consular, el consideră util să se sprijine pe burghezie, clasă socială dinamică, care a răsturnat vechiul regim și a condus Revoluția. Pentru a o atrage de partea lui, el vrea să creeze instituții sociale, "blocuri de granit înfipte în solul Franței". Cea mai importantă este Codul Civil. Avînd drept
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
erau formate dintr-o juxtapunere de cutume datînd din vechiul regim și din texte noi, votate în grabă și lipsite de coerență, formulate de Adunările revoluționare, Codul Civil este promulgat în 1804. Acesta menține principiile importante din 1789, pe care burghezia le-a adoptat (libertate individuală, libertate de conștiință, libertatea de a munci, abolirea drepturi lor feudale și a dreptului de primogenitură) și reafirmă caracterul inviolabil al proprietății, dar restabilește în viața socială principiile vechiului regim. Astfel, el dă șefului familiei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
vechiului regim. Astfel, el dă șefului familiei autoritate deplină asupra femeii, "eternă minoră", care datorează "supunere soțului ei", și asupra copiilor pe care îi poate dezmoșteni parțial sau trimite la închisoare fără judecată, pe o durată de șase luni. Satisfăcută, burghezia trebuie să se pună în serviciul statului, furnizîndu-i ofițeri și funcționari. Pentru a-i forma, în locul școlilor centrale, considerate prea independente și prea ambițioase, Bonaparte creează licee supuse unei discipline militare care trebuie să dezvolte la elevii lor dragostea pentru
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
este mai mult grija pentru eficacitate decît atașamentul față de inovațiile Revoluției franceze. El își realizează scopul spijinindu-și propria putere și pe cea a vasalilor săi pe clasele sociale care se afirmă în noua societate de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea: burghezia și țărănimea. Prima, care profită deja de modernizarea economică, beneficiază de reformele sociale care stabilesc egalitatea în fața legii și face cariere prestigioase în armată sau în domeniul funcțiilor publice. Cît despre țărănime, aceasta devine proprietara pămînturilor pe care le cultivă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
departamentul Tibru se refugiază în munți unde se organizează în bande care provoacă o stare de nesiguranță. Același fenomen se produce și în regatul Neapolelui, unde așa numiții "Sanfediști" duc un război de hărțuială împotriva trupelor lui Murat și a burgheziei, aliată a noului suveran. În sfîrșit, în numele fidelității față de Habsburgi și față de credința catolică, "Muntenii" lui Andreas Hofer din Tyrol luptă împotriva regelui Bavariei, vasal al lui Napoleon, care a primit în posesie această provincie smulsă Austriei. Mai interesantă este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
blocadei conți nentale își face simțite efectele. Restricțiile comerciale duc la stagnarea afacerilor, creditul devine mult mai greu de obținut, iar prăbușirea comerțului maritim lipsește manufacturile de materii prime. Mulți muncitori sînt șomeri, în timp ce numeroși comercianți sînt amenințați de faliment. Burghezia, care a profitat din plin de perioada imperială, începe să murmure împotriva regimului care nu compensează abolirea libertăților politice printr-o dezvoltare economică, în plus, recoltele slabe agravează situația. Începînd din 1812, cerealele lipsesc, provocînd o creștere a prețului pîinii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cuceririle imperiale au reprezentat mijlocul de a răspîndi o modernizate pe care simpla revenire a vechilor dinastii nu o va putea înlătura. În spatele decorului Restaurației se profilează administrații centralizate și eficace, o societate în mare măsură secularizată, economii modernizate și burghezia dornică să joace rolul pe care 1-a întrevăzut pentru un moment. Mai ales principiul liberal și mișcările naționale acționează ca niște fermenți împotriva dorinței principilor de a reconstitui Europa echilibrului și a monarhiilor absolute. Concluzie Tentativa napoleoniană apare astfel
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al XV-lea, nici în secolul al XVI-lea, însă s-a manifestat un sentiment al comunității. Abia spre sfîrșitul secolului al XVII-lea și în secolul al XVIII-lea și-a găsit naționalismul primii săi susținători reali în rîndurile burgheziei. La începuturile sale, statismul putea fi considerat aproape naționalist, întrucît marginile sentimentului "naționalist" erau adesea mai strîmte decît hotarele statului monarhic; naționalismul prematur riscă să se cristalizeze în jurul unei entități etno-teritoriale prea mici. (Immanuel Wallerstein, Sistemul mondial modern, Ed. Meridiane
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Vezi nota 5. 14 Termenul "arte" desemnează artizanatul specializat, care este favorizat de dezvoltarea urbană. Începînd cu secolul al XII-lea, în Europa Occidentală, polii dezvoltării se mută în orașe. Acest fapt a susținut ascensiunea a două grupuri sociale, elita burgheziei negustorești și corpul servitorilor marilor seniori (Georges Duby, "Evul Mediu masculin", Ed. Meridiane, București, 1992, p. 194). 15 "Confreriile" (pref. "con" și "frere" = frate) sînt asociații de persoane în scopul unor lucrări pioase și caritabile. 16 Vezi nota 6. 17
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Capitolul 13 Dezvoltarea economică și transformările sociale din Europa secolului al XVIII-lea.....................................................277 Creșterea populației europene............................................278 Revoluția agricolă..............................................................279 Dezvoltarea marelui comerț maritim.................................282 Revoluția industrială din Anglia........................................284 Răspîndirea revoluției industriale în Franța.......................289 Noul rol al burgheziei în Europa occidentală .................. 291 Eterogenitatea nobilimii europene.....................................293 Clasele populare.................................................................295 Capitolul 14 Contrastele din Europa Luminilor (1715-1789).................................................299 Triumful spiritului științific...............................................300 Mișcarea filosofică.............................................................304 Filosofia, germene revoluționar.........................................307 Epoca "sufletelor sensibile"...............................................311 "Noul gust"........................................................................312 Europa franceză și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mijloace facult??ilor, profesorii au fost mai bine remunera?i dec�ț �n trecut. Nelini?tile provocate de extinderea contesta?iilor muncitore?ți au f?cut că statul s? se doteze cu instrumente permanente de investiga?ie sociologic? a acestora. Burghezia a sus?inut ini?iativele sociale sau/?i pedagogice: s-a fondat Revista internă?ional? de sociologie, s-a creat Institutul Internă?ional de Sociologie, Bibliotecă Sociologic? Internă?ional?, Societatea de sociologie din Paris, revista Ann�e Sociologique, colec?ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lent?, salariile mici. Mică lume a sociologilor era la marginea universit??îi. A fi sociolog era mai pu?în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Sociologii erau marginali sau atipici, acuză?i c? s�nt �agen?îi burgheziei�. O dat? cu gaullismul sociologia francez? a cunoscut o nou? perioad? fast?. Planificatorii� i-au f?cut avansuri ?i i-au cerut s? diversifice cercet?rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
afl?m din documente date despre o schimbare semnificativ? a stratific?rîi sau a mobilit??îi sociale, despre o cre?tere spectaculoas? a diviziunii sociale a muncii, nici despre o transformare radical? a organiz?rîi politice sau juridice. La noi burghezia s-a impus cu greu �n fă?a boierimii atunci c�nd a venit cu idei despre �lupta social?�, despre �lupta na?ional?� (�mpotriva �ordinii feudale� sau a puterii discre?ionare a imperiilor: turcesc, rusesc ?i habsburgic ). S�nt istorici
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la nimic �formele f?r? fond�; ��Liberalismul, pozitivismul, evolu?ionismul etc. au avut unii adep?i, mai ales �n ultima parte a secolului al XIX-lea ?i la �nceputul secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea �n �nv???m�nt fundamentul dezvolt?rîi socioculturale ?i economice a ??rîi, dar s-a preocupat ?i de analiză chestiei ??r?ne?ți, a crizei biserice?ți etc. El a scris tratatul de Mecanic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pasiona?i de anchetă de teren care poate da seama de fenomenele cele mai diverse � de la num?rul necesar al recru?ilor p�n? la crimele s�ngeroase, trec�nd prin alfabetizare sau impregnarea cu alcool a claselor populare. Opinia burgheziei, �n partea ei cea mai luminat?, este fascinat? de num?rare care pare s? dezv?luie �ntregul adev?r. Num?rul pare suficient lui �nsu?i, dincolo de orice exigen?? de metod? (care este cvasinul?). R?m�n totu?i de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dimensiuni. Ea se vrea (spiritul socialului( atunci c�nd pretinde s? explice cum indivizii � mai ales cei de joas? spe?? � sf�r?esc prin a alunecă �n mizerie din cauza viciilor (alcoolismul de?în�nd un loc de frunte �ntre fantasmele burgheziei victoriene despre �cei de jos�). Ce s? mai spunem de voin?a ei afi?at? de a regla problemele sociale cu ajutorul solu?iilor morale (Abrams, 1968(? Anglia nu este singura care vrea s? se ocupe ?i �n acest fel de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
l-au l?sat practic �n paragin?. El este ajutat �n �ntreprinderea să de c?tre oameni cu autoritate intelectual? recunoscut?, precum Guizot ?i Taine, ca ?i de c?tre mul?i al?i sus?în?tori care provin din burghezia liberal?, �n special cea protestant? (Siegfried, Casimir-P�rier, Scheurer-Kestner�) Scopul ?colii era acela de a participa la efortul colectiv viz�nd s? furnizeze ??rîi ceea ce i-a lipsit at�ț de mult �n 1870, adic? o clas? mijlocie inteligent?, educat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
printre exper?îi de care s-au �nconjurat guvern?rile celei de a�III-a Republici la �nceputul secolului XX, cu obiectivul de a cunoa?te mai bine societatea, pentru a o conduce mai bine. Contribu?ia ini?iativei private Burghezia, la r�ndul ei, nu r?m�ne inactiv?. De altfel, unii dintre membrii s?i se situeaz? pe liziera celor dou? lumi care se interpenetreaz?. Cum ar fi, de pild?, Jules Siegfried, mare notabil protestant, deputat, primar al oră
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
instrumente antropometrice cu care trebuia s? detecteze �stigmatele� crimei ?i s? �nl?ture indivizii periculo?i �nainte că ace?ți �criminali �nn?scu?i� s? treac? la act. Aceast? fantezie ?tiin?ific? �n fond a atins fantasme foarte profunde, tipice burgheziei oric?rei epoci. Vom considera aparte, totu?i, operă mai ț�n?rului Scipio Sighele, care, �ntr-un registru mai larg, ?i-a propus s? �n?eleag? criminalitatea grupurilor. �n acela?i timp cu Tarde ?i cu mul?i ani �naintea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
respectului social care a c?p?tat cu anii un credit vast, o mare audien??. Pe cale durkheimian?, ț�mpenia socialist? �?i �mplete?te pasul cu ț�mpenia radical? [�] Durkheim ?i-a �ndeplinit astfel perfect ?i dup? moarte sarcina conserv?rîi burgheziei pe care ?i-o �ndeplinise pe tot parcursul vie?îi. At�ta ?tiin??, critic?, at�tea documente au ajuns �n propagand?. Succesul lui Durkheim vine tocmai din propagandă moral? pe care el era capabil s-o fondeze, din m?șurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
doar �n raport cu via?a universitar?, dar ?i �n raport cu aparatul comunist care ne �ncercuia. Nu polemizam cu intelectualii comuni?ți ai acestei epoci; eu n-am f?cut-o niciodat?; dar sociologii erau acuză?i că agen?îi burgheziei, c? g�ndirea lor liber? amenin?a domina?ia autoritar? a P.C.� A. TOURAINE (�n Un d�șir d'Histoire, Stock, Paris, 1977) Numero?i dintre ace?tia au stat un timp �n Statele Unite, la �nceputul anilor cincizeci, o ?ar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
polemice ale c?ror obiecte de predilec?ie s�nt statul ?i politicul (Poulantzas, 1970), clasele sociale (Poulantzas, 1974; Bertaux, 1977), sistemul ?colar (Baudelot ?i Establet, 1971), ora?ul ?i urbanismul (Castells, 1972). Ele au �n comun identificarea statului cu �burghezia� a c?rei domină?ie (economic?, politic? ?i ideologic?), �n cadrul unei structuri de clas? asimilat? raporturilor de produc?ie, ar cere �aparate� proprii cu care s? controleze reproducerea acestei domină?îi. �n lumea anglo-saxon? ?i �n America Latin?, acest
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
să poată „cumpăra” votul pentru Cotroceni. Într-o țară în care polarizarea socială este atât de acută, unde inepția politică, tembelismul economic, corupția cronică și mafiotizarea fiecărui strat al societății au redus clasa de mijloc (vă mai aduceți aminte de burghezie și chiar de farmecul ei discret, cum spunea titlul unui film celebru?) la un procent nesemnificativ, imaginea unui om care vine din America, aruncă milioane în vânt și ajunge la Cotroceni nu poate constitui un blazon care inspiră încredere. Prea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a unui Bernhardi 86, care exaltau războiul drept un lucru bun în sine, necondamnându-l niciodată ca pe un flagel, domnea suverană în rîndul poporului german? Care pretindeau că la noi seniorul feudal, nobilul de țară, casta războinică, și nu burghezia instruită, erau cei care guvernau, fasonau idealul național și confereau valoarea? Care pretindeau, în fine, că gustul cicatricei căpătate în duel, care distingea junimea noastră academică, rămânea trăsătura caracteristică a acelora care prezidează astăzi destinele acestei țări? Oare evenimentele de la
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]