3,144 matches
-
botezat la 7 septembrie 1996. este denumit „Truman's Own” ca recunoaștere a serviciului lui Truman de comandant al Bateriei D din cadrul său în timpul Primului Război Mondial. În 1984, Truman a primit postum SUA. În 1991, a fost introdus în , și un bust al său din bronz este expus permanent în rotonda . În 2006, Thomas Daniel, nepot al soților Truman, a acceptat o stea pe Walk of Fame-ul din Missouri în cinstea răposatului său bunic. În 2007, John Truman, un nepot de frate
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
și Mitropolia Moldovei și Bucovinei au scos la lumină rezultatele a numeroase studii specializate privind starea și nevoile construcției precum și interesul manifestat de autorități pentru conservarea și punerea în valoare a edificiului. Din 1997, în incinta mănăstirii a fost dezvelit bustul lui Mihai Eminescu care a locuit o vreme aici. După ce a funcționat pentru o lungă perioadă de timp exclusiv ca biserică, în anul 1991 mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi a fost reînființată. Cu ocazia lucrărilor de restaurare datorate arhitectului André Lecomte
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
o evite o viață întreagă va deveni realitate. El a murit din cauze naturale, la vila lui din Sezimovo Usti (Cehoslovacia) pe 3 septembrie 1948. A fost înmormântat în grădina vilei sale, iar pe mormânt i s-a amplasat un bust. Soția lui (care a trăit până la 2 decembrie 1974) este înmormântată alături de el. În 1934 H.G. Wells a scris romanul "The Shape of Things to Come", o predicție despre cel de-al Doilea Război Mondial. În opera lui Wells războiul
Edvard Beneš () [Corola-website/Science/302901_a_304230]
-
bolnav, care dorise mai mult decât orice să trăiască doar până la premiera "Povestirilor". Numeroși admiratori din întreaga Europă l-au însoțit pe ultimul drum spre cimitirul din Montmartre. Pe data de 18 noiembrie 1880 s-a dezvelit în mod festiv bustul lui Offenbach, opera sculptorului Jules Franceschi care străjuiește mormântul compozitorului. Într-un articol scris imediat după moartea lui Offenbach, Max Nordau a deplâns indiferența societății pariziene față de idolul ei de odinioară. Zola și-a arătat de asemenea compasiunea pentru Offenbach
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
și împăratul Wilhelm II al Germaniei și marele duce Friedrich I de Baden. Costul total al întregului monument a fost de 25.000 mărci germane. Monumentul a fost executat de sculptorul F.W. Menges din München și consta dintr-un bust de bronz al lui Joseph Victor von Scheffel așezat pe un soclu de granit. La piciorul soclului era o statuie în bronz de mari proporții a gornistului, Inițial statuia a fost protejată printr-un mic gard, dar în 1935 s-
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
în jurul statuii executată de arhitectul Josef Henselmann din München. În vremea războiului, în 1941, din cauza nevoii de materiale neferoase pentru industria de armament a Germaniei, ansamblul a fost dărâmat și statuia gornistului a fost trimisă la topit. S-a păstrat bustul lui Scheffel, care este astăzi păstrat la muzeu. Altă statuie a lui Joseph Victor von Scheffel a fost ridicată la Karlsruhe, fiind executată de sculptorul Hermann Volz. Și această statuie a fost distrusă în timpul războiului. În sfârșit trebuie amintită o
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
gravură pe care Ana Aman le-a donat în 1904. În ceea ce privește acuarela, relativ slab reprezentată în colecție, însă doar sub aspect cantitativ (33 de lucrări), tratează teme diverse, unele inedite, altele prezente și în pictură, gravură sau desen. Cu excepția unui bust al Pepicăi Aman, al bustului lui Mihai Viteazul și al unui cap de femeie modelat în ceară sau plastilină, sculptura ține mai mult de latura decorativă și se regăsește la piesele de mobilier, care în inventarul din 1904 figurau astfel
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
le-a donat în 1904. În ceea ce privește acuarela, relativ slab reprezentată în colecție, însă doar sub aspect cantitativ (33 de lucrări), tratează teme diverse, unele inedite, altele prezente și în pictură, gravură sau desen. Cu excepția unui bust al Pepicăi Aman, al bustului lui Mihai Viteazul și al unui cap de femeie modelat în ceară sau plastilină, sculptura ține mai mult de latura decorativă și se regăsește la piesele de mobilier, care în inventarul din 1904 figurau astfel: „"1. Un dulap de stejar
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
22 septembrie 1904 demisionează din motive de sănătate, fiind proclamat președinte de onoare pe viață. A patronat toată viața Societatea academică „Petru Maior” din Budapesta. În semn de recunoștință, în 4 noiembrie 1906 la sediul Societății a fost dezvelit un bust realizat de sculptorul Liuba din Măidan. În ultima parte a vieții, Academia Română l-a înștiințat că dorește să-l primească în rândurile sale. A refuzat, știind că, bolnav fiind, nu va putea merge la București pentru a participa la dezbateri
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
că, bolnav fiind, nu va putea merge la București pentru a participa la dezbateri. Cu ocazia comemorării a 100 de ani de la trecerea în neființă, în data de 29 martie 2009 în Parcul Central din Timișoara a fost reamplasat un bust al său, în locul celui amplasat inițial în 1936 și distrus în 1940.
Alexandru Mocioni () [Corola-website/Science/303607_a_304936]
-
imaginii pe tron. Compoziția armonioasă, fondul auriu și marginile curbe, ritmate în 12 arce fac din acest mozaic un element decorativ foarte valoros artistic care imprimă întregii fațade un plus de eleganță. Frizele ornamental decorative cu motive populare, frize cu busturi, plăci memoriale, compoziții plastice în bronz, piatră, mozaic, toate imortalizează figuri proeminente ale culturii maghiare, unele de talie universală, cu rădăcini locale în Târgu-Mureș. În plus, frizele creează pe unele porțiuni de fațadă volume și efecte de lumină și umbră
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
autonomia față de Stat. Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragere in viata monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la venirea în Transilvania ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, in cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
fost distrusă la 26 octombrie 1918, în contextul tulburărilor determinate de prăbușirea frontului austro-ungar, ulterior pe soclul ei fiind instalat un ceas. Monumentul arată recunoștința bănățenilor pentru Delavrancea, care a militat pentru unirea Transilvaniei cu România. Monument istoric (LMI TM-III-m-B-06301), bustul, din bronz, a fost realizat în 1933 de Cornel Medrea și este amplasat în mijlocul unui rondou, în partea de vest a parcului. Jurist și deputat în Dieta de la Budapesta, Vincențiu Babeș a susținut drepturile românilor. A fost membru fondator al
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
rondou, în partea de vest a parcului. Jurist și deputat în Dieta de la Budapesta, Vincențiu Babeș a susținut drepturile românilor. A fost membru fondator al Academiei Române (1866), ca reprezentant al Banatului, considerat provincie românească din afara țării. Monument istoric (LMI TM-III-m-B-06300), bustul a fost realizat în 1935 de Aurel Popp și este amplasat la sud de Aleea Personalităților (poziția „X” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală (dinspre catedrală). Deputat în Dieta de la Budapesta, Alexandru Mocioni a militat pentru drepturile românilor
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
de mai jos), aproape de intrarea principală (dinspre catedrală). Deputat în Dieta de la Budapesta, Alexandru Mocioni a militat pentru drepturile românilor și a făcut numeroase acte de filantropie. În perioada interbelică pe locul unde acum este Catedrala Mitropolitană era amplasat un bust al său. În 1936 bustul a fost mutat în Parcul Scudier, iar în 1949 a fost distrus. Odată cu proiectul Aleii Personalităților, s-a decis amplasarea unui bust nou al lui pe locul unde era anterior. Bustul, de bronz, realizat de
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
principală (dinspre catedrală). Deputat în Dieta de la Budapesta, Alexandru Mocioni a militat pentru drepturile românilor și a făcut numeroase acte de filantropie. În perioada interbelică pe locul unde acum este Catedrala Mitropolitană era amplasat un bust al său. În 1936 bustul a fost mutat în Parcul Scudier, iar în 1949 a fost distrus. Odată cu proiectul Aleii Personalităților, s-a decis amplasarea unui bust nou al lui pe locul unde era anterior. Bustul, de bronz, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu este situat
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
În perioada interbelică pe locul unde acum este Catedrala Mitropolitană era amplasat un bust al său. În 1936 bustul a fost mutat în Parcul Scudier, iar în 1949 a fost distrus. Odată cu proiectul Aleii Personalităților, s-a decis amplasarea unui bust nou al lui pe locul unde era anterior. Bustul, de bronz, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu este situat la nord de Aleea Personalităților (poziția „Y” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală și a fost dezvelit la 30 martie
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
Mitropolitană era amplasat un bust al său. În 1936 bustul a fost mutat în Parcul Scudier, iar în 1949 a fost distrus. Odată cu proiectul Aleii Personalităților, s-a decis amplasarea unui bust nou al lui pe locul unde era anterior. Bustul, de bronz, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu este situat la nord de Aleea Personalităților (poziția „Y” din schema de mai jos), aproape de intrarea principală și a fost dezvelit la 30 martie 2009. Acum, în locul statuii lui Scudier este amplasat Monumentul
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
reciclat”: Inscripția actuală este considerată și ea inadecvată istoric deoarece armata română a luptat nu numai împotrivă, ci și alături, atât de germani, cât și de ruși. Aleea Personalităților este un muzeu în aer liber, unde sunt expuse 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici. Ordinea busturilor din schemă este cea în
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
unde sunt expuse 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici. Ordinea busturilor din schemă este cea în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre catedrală: În Parcul Central exista un skatepark special amenajat, însă acesta a fost închis în 2008. Se dorea reamenajarea acestui skatepark, dar până în
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari care au contribuit la dezvoltarea orașului, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști plastici. Ordinea busturilor din schemă este cea în sensul acelor de ceasornic, cu bustul lui Sever Bocu în dreptul intrării dinspre catedrală: În Parcul Central exista un skatepark special amenajat, însă acesta a fost închis în 2008. Se dorea reamenajarea acestui skatepark, dar până în 2015 nu se făcuse nimic, proiectul fiind în litigiu. Există propuneri
Parcul Central „Anton Scudier” () [Corola-website/Science/303812_a_305141]
-
numeroasele imagini inspirate de oamenii și priveliștile muscelene. Datorită acestor calități, patrimoniul cultural al câmpulungului în istorie, etnografie și arte plastice, este mai bogat și mai reprezentativ. Monumentul lui Negru Vodă În fața bibliotecii orășenești, într-un mic scuar, apare maiestuos bustul legendarului Negru Vodă, operă a sculptorului Dimitrie D. Mirea, ridicat în 1910, ca omagiu al câmpulungenilor strămoșului lor, așa cum glăsuiesc inscripțiile de pe plăcile care acoperă soclul: „Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești; Câmpulungul, primul scaun
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
de vreme, acela care, cu nume de legendă, simbolizează pe întemeietorul primului stat independent, rămâne să străjuiască peste veacuri dezvoltarea bătrânei capitale a Țării Românești, chemată azi la o nouă viață, la noi realizări, demne de tradiția străbună. Soclul acestui bust, meșteșugit ornamentat și sculptat în Piatră de Albești, este opera sculptorului italian din Verona, Pietro Fabris, ce făcea parte din numeroasa comunitate italiană stabilită în această zonă în jurul anilor 1900. Bulevardul “Pardon” Bătrânul bulevard al Câmpulungului s-a amenajat pe
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
tuturor. Principalul merit al operei sale a fost că a dezvoltat simțământul național al maselor prin sporirea numerică a sprijinitorilor revoluției. Lucrările pe care le-a făcut au fost deseori stângace la începuturi și ele s-au mărginit în reprezentarea bustului pe un fond negru. A realizat în perioada 1848 - 1854 portretele fruntașilor revoluției, remarcabile rămânând istoriei imaginea-izvod a lui "Avram Iancu de la Vidra, Prefect aurar gen" (1849) și cele ale lui "Ioan Buteanu din Funtana Cornului, un duce al românilor
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
tuturor. Principalul merit al operei sale a fost că a dezvoltat simțământul național al maselor prin sporirea numerică a sprijinitorilor revoluției. Lucrările pe care le-a făcut au fost deseori stângace la începuturi și ele s-au mărginit în reprezentarea bustului pe un fond negru. După înfrângerea revoluției pașoptiste din Principate, Barbu Iscovescu s-a refugiat în Ardeal la Brașov unde s-a împrietenit cu Ion Negulici și a stabilit împreună cu acesta realizarea unui album cu portretele principalilor conducători ai revoluției
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]