5,886 matches
-
păzind tot ce privea slujba lui Dumnezeu și a curățirilor. Cîntăreții și ușierii își împlineau și ei slujbele, după rînduiala lui David și a fiului său Solomon. 46. Căci odinioară, pe vremea lui David și lui Asaf, erau căpetenii peste cîntăreți și cîntări de laudă și de mulțumire în cinstea lui Dumnezeu. 47. Tot Israelul a dat pe vremea lui Zorobabel și Neemia, părțile cuvenite cîntăreților și ușierilor, zi de zi, a dat Leviților lucrurile sfințite, iar Leviții au dat fiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
său Solomon. 46. Căci odinioară, pe vremea lui David și lui Asaf, erau căpetenii peste cîntăreți și cîntări de laudă și de mulțumire în cinstea lui Dumnezeu. 47. Tot Israelul a dat pe vremea lui Zorobabel și Neemia, părțile cuvenite cîntăreților și ușierilor, zi de zi, a dat Leviților lucrurile sfințite, iar Leviții au dat fiilor lui Aaron lucrurile sfințite cuvenite lor. $13 1. În vremea aceea, s-a citit în fața poporului în cartea lui Moise, și s-a găsit scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Tobia. 9. Apoi am poruncit să se curățească odăile, și am pus iarăși în ele uneltele Casei lui Dumnezeu, darurile de mîncare și tămîia. 10. Am auzit de asemenea că părțile Leviților nu li se dăduseră și că Leviții și cîntăreții, însărcinați cu slujba, fugiseră fiecare în ținutul lui; 11. Am mustrat pe dregători, și am zis: "Pentru ce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?" și am strîns pe Leviți și pe cîntăreți, și i-am pus iarăși în slujba lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
nu li se dăduseră și că Leviții și cîntăreții, însărcinați cu slujba, fugiseră fiecare în ținutul lui; 11. Am mustrat pe dregători, și am zis: "Pentru ce a fost părăsită Casa lui Dumnezeu?" și am strîns pe Leviți și pe cîntăreți, și i-am pus iarăși în slujba lor. 12. Atunci tot Iuda a adus în cămări zeciuiala din grîu, din must și din untdelemn. 13. Am dat cămările în grija preotului Șelemia, cărturarului Țadoc, și lui Pedaia, unul din Leviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
de la munte pân’ la mare să facă din fiecare o garoafă-ntr-o cunună. 15. Moment aparent bacovian Totul are un sfârșit inopinat. Nu mai trimit in lume nicio vorbă, botezuri pe furiș, înmormântări c-o ciorbă, un fel de cântăreț și-un preot mascat. Poate, peste ani, aici va fi o cișmea, o masă rotundă, o cană, pahare, nu există răspuns când nu-i întrebare, va ști doar cine va bea... Alături, pe-un copac uscat, un corb va mai
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
timpului. Fie ca timpul să-i aducă mai mulți vizitatori și poate și lor să le îmbălsămeze sufletul cu sfințenie și credință. Semnătură indescifrabilă * Azi 19 iunie 1986, O zi frumoasă și binecuvântată de Dumnezeu, un grup de preoți, preotese, cântăreți cu soții și alte persoane, am vizitat cu evlavie și deosebită plăcere cele două mănăstiri sfinte și istorice ale Moldovei sfinte (Sihăstria și Secu). Vrednică și pioasă amintire înaintașilor noștri pentru tot ce ne-au lăsat. Recunoștință și rugăciune sfântă
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Banatului) să le dea la uniți biserica din sat, el nu vede că nu-s aicea numa' vreo șase familii, de ce le-o dat biserica asta așa de măroacă (mare n.n.), ce să facă în ea că n-au nici cântăreț, au adus unu din Timișoara, n-au nici crâsnic, epitrop, n-au nici bani să plătească întreținerea și iute or și trimis popă". Cei animați de vizibila îngăduință dau din cap și zic: "na las' părinte, fă pace, că dacă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
înalți oficiali de cult, Biblia citează un mare număr de persoane responsabile de sarcini auxiliare în slujirea la templu sau în desfășurarea actelor de cult din afara templului, precum pregătirea uleiurilor aromate (Ex 30,25), păzitori ai pragului (2Rg 25,18), cântăreți (Ps 68,26; 1Cr 6,18), bocitoare (Ez 8,14; Am 5,16) și multe altele, cărora nu le putem menționa mai exact activitățile de cult desfășurate. Oferte și celebrări: tipologii și timpuri (sărbători) Terminologia biblică cu privire la tipurile de acțiuni
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
II și III, atunci când lectorul cânta textele biblice iar ceilalți ascultau în tăcere. Cu timpul, forma directă, fiind un cântec solistic, va dobândi ornamentații tot mai bogate, va deveni tot mai complex și va putea fi intonat practic doar de cântăreții profesioniști din Schola cantorum. O altă formă a fost cea directă colectivă: execuția continuată era încredințată unui cor. Este atestată de Sf. Vasile din Cezarea de la care s-a inspirat și Sf. Ambroziu din Milano. O a treia formă a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
primele cărora le-a fost interzis accesul în jurul altarului, acestea neputând să aibă nicio funcție directivă în muzică. „Corurilor formate din laici și din fete nu le este permis să cânte în biserică” afirmă canonul 9 al Sinodului din Auxerre. Cântăreții încep să se diferențieze profesional deja din secolul al IV-lea. Corurile încep să-și facă apariția atât în Orient, cât și în Occident. Nu este suficient de documentată opinia conform căreia papa Grigore cel Mare este cel care a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
întreg universul fiind în armonie cu el”. Clement Alexandrinul și alți părinți ai bisericii atribuie muzicii aceleași puteri pe care le atribuiau și pitagoreicii. Efectele pe care anticii le atribuiau cântecului lui Orfeu, acum, în noua lume creștină, sunt atribuite cântărețului biblic David. Această perspectivă metafizică-pitagoreică provoacă la alți scriitori accente mai marcate, muzica și cântecul sacru fiind luate în considerație îndeosebi pentru puterea lor de edificare religioasă. Sf. Vasile cel Mare (330-379 d. Cr.), în omilia sa asupra psalmului întâi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
toate acestea, putem să ne imaginăm că, uneori, cântecul unui psalm sau al unui imn a fost acompaniat de o liră sau de un alt instrument de coarde. De fapt, în arta creștină inițială, Cristos este deseori reprezentat asemenea miticului cântăreț Orfeu, primul purtător de cultură, care, așezat cu o liră în mână în mijlocul animalelor sălbatice, le îmblânzea prin sunetele acesteia. Sfinții părinți cunosc foarte bine problemele impactului cultural: cunosc fascinația cântecelor imorale și puterea contagioasă a cântecelor eretice; cunosc pericolele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
patristice. Părinții bisericii, însă, nu sunt împotriva studiului și a perfecționării vocale, ci vor doar să sublinieze superioritatea perfecționării interioare și a dispoziției cu care se cântă. De fapt, alte pasaje demonstrează eficacitatea cântecului îngrijit: „Corul reprezintă unitatea spirituală a cântăreților; când cântăm în cor, trebuie să existe o unitate perfectă: dacă o voce falsează, ofensează urechea și deranjează corul”; „În timp ce cântăm uneori un verset de psalm, ni se oferă posibilitatea unei rugăciuni arzătoare; alteori, modularea armonioasă a vocii unui confrate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
fost înființată de Papa Silvestru I (+ 336), imediat după pacea constantiniană: „S-a format o Schola cantorum pentru întregul oraș (Roma). Când într-o bazilică se celebra o sărbătoare ori exista o procesiune sau o stațiune, la acestea participau toți cântăreții”. F. Rainoldi, însă, afirmă că această ipoteză nu poate fi susținută întrucât elementele prezentate sunt puțin convingătoare. Muzicologul Haberl afirmă că schola datează din timpul Papei Ilario (461-468). Cu siguranță că schola există în timpul lui Grigore cel Mare, din moment ce acesta
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în momentul redactării cărții mai sus amintite. Cântecul era transmis pe cale orală prin memorizare. Acest lucru, fără îndoială, cerea timp și nu era deloc ușor. Cu siguranță, la baza structurii compozițiilor muzicale stătea un set precis de reguli, pe care cântăreții le cunoșteau. Referitor la aspectele tehnice muzicale din acel timp, cum ar fi melodia, ritmul sau metoda componistică, din păcate, găsim puține indicații la teoreticienii medievali. Secretul artei maeștrilor gregorianiști stătea în tradiția orală. Și așa a rămas chiar și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în autoritatea imperială: unificarea politică a Sfântului Imperiu Roman trebuia să meargă în paralel cu unificarea sa religioasă. S-a încercat, așadar, să se implementeze în rândul francilor ritul roman, trimițând maeștri de la Roma și primind în orașul papal câțiva cântăreți franci în calitate de elevi; dar operația a întâmpinat diferite dificultăți, după cum mărturisesc cronicile epocii. Dispunem de două documente care relatează următorul fapt: unul a fost scris în jurul anului 875 de Giovanni Himmonides, cunoscut și sub numele de Ioan Diaconul, întrucât era
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
versiuni este interesantă, deoarece fiecare dintre ele tinde să învinuiască partea opusă pentru falimentul acțiunii. Ioan Diaconul l-a atribuit „barbarismului sălbatic” al francilor, incapabili să înțeleagă și să asimileze finețea și subtilitățile cântului roman; partea francă, în schimb, acuza cântăreții veniți de la Roma de a fi planificat un complot, transmițând melodiile intenționat în modul cel mai rău posibil, datorită invidiei față de preponderența politică a francilor. Dincolo de aceste relatări, opuse între ele, este evident că introducerea forțată a cântului roman în locul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
introducerea forțată a cântului roman în locul celui galic nu ar fi putut să se termine decât cu un produs hibrid, rod al unei contaminări reciproce. Amintim că suntem în epoca în care transmiterea muzicii era încredințată exclusiv memoriei orale a cântăreților și capacității lor de a asimila modele melodice tradiționale. Cum puteau, deci, cântăreții franci, obișnuiți cu repertoriul lor, pe care l-au învățat și cântat în atâția ani, să șteargă dintr-odată totul din memoria lor și să învețe să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
se termine decât cu un produs hibrid, rod al unei contaminări reciproce. Amintim că suntem în epoca în care transmiterea muzicii era încredințată exclusiv memoriei orale a cântăreților și capacității lor de a asimila modele melodice tradiționale. Cum puteau, deci, cântăreții franci, obișnuiți cu repertoriul lor, pe care l-au învățat și cântat în atâția ani, să șteargă dintr-odată totul din memoria lor și să învețe să cânte într-o manieră total diferită, „romană”, textele liturgice? În plus, pare a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
forțat în sistemul celor opt moduri; altora, imposibil de a fi normalizate, le-au fost atribuite termenul, cu sens de dispreț, de „mod iregular” sau „peregrinus”. A ști din ce mod făceau parte melodiile nu-i ajuta prea mult pe cântăreți să și le amintească în toate detaliile. Sosise momentul de a se folosi de mijlocul cel mai puternic pe care omul l-a putut inventa vreodată, pentru a învăța și transmite melodiile posterității: notația muzicală. La început, în secolul al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
se folosi de mijlocul cel mai puternic pe care omul l-a putut inventa vreodată, pentru a învăța și transmite melodiile posterității: notația muzicală. La început, în secolul al IX-lea, au fost mai întâi preoții și diaconii, și nu cântăreții profesioniști, cei care s-au folosit de primele semne convenționale (neume) în cărțile lor liturgice. Textele care erau de competența lor erau deseori intonate în stil psalmodic pe o anumită treaptă melodică sau corda di recita, și doar în anumite
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
IX-lea. Pentru a asigura supraviețuirea cântului gregorian, a împiedica devierile sau alterările și menținerea lui uniformă în întreg imperiul, din secolul al X-lea, au început să fie compilate manuscrise muzicale nu numai pentru uzul preoților, dar și pentru cântăreții profesioniști care alcătuiau schola cantorum. Codicele Einsiedeln 121, de exemplu, de dimensiuni foarte mici, nu folosea pentru execuția muzicală concretă, ci funcționa ca manuscris de arhivă la care se făcea referință, pentru a controla dacă s-a deviat sau nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cel vechi, a cappella, aceștia exprimându-se de bună voie în stilul arhaic, alla Palestrina, actualizat în armonie și cu o expresivitate mai vie și mai conformă cu sensibilitatea timpului lor. 5.3 Un caz paradigmatic: misa-cantată și misa-simfonie Compozitorii, cântăreții și instrumentiștii erau atrași de missa solemnis nu atât din motive religioase sau spirituale, ci pentru faptul că aceasta era o structură complexă ce oferea un „spectacol” și era o ocazie prețioasă pentru un loc de muncă. În secolul al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
VUUM VUUM VUUM VUUM VUUM VUUM VUUM) Rima se ridicase și stătea cu mîinile la urechi și lacrimile îi curgeau pe obraji. Spuse ceva, dar nu-i auzi cuvintele. Lanark îl zări pe Ritchie-Smollet făcîndu-i agitat semne din ușă, din spatele cîntărețului. O trase pe Rima și porniră, împiedicîndu-se de oamenii din public. Cîntărețul urlă: „Spală ferestrele pînă mă orbesc!“ îVUUM) „Lustruiește podelele pînă-mi prind piciorul pînă la genunchi!“ îVUUM) „Tapetează camerele pînă ce pereții mă strivesc!“ îVUUM) Cînd trecură pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu mîinile la urechi și lacrimile îi curgeau pe obraji. Spuse ceva, dar nu-i auzi cuvintele. Lanark îl zări pe Ritchie-Smollet făcîndu-i agitat semne din ușă, din spatele cîntărețului. O trase pe Rima și porniră, împiedicîndu-se de oamenii din public. Cîntărețul urlă: „Spală ferestrele pînă mă orbesc!“ îVUUM) „Lustruiește podelele pînă-mi prind piciorul pînă la genunchi!“ îVUUM) „Tapetează camerele pînă ce pereții mă strivesc!“ îVUUM) Cînd trecură pe lîngă cîntăreț, Rima făcu niște semne atît de amenințătoare spre un bloc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]