3,117 matches
-
locurile rele, ea le vestește că a scăpat norocos, iară mergând spre ele, la moară poate să găsească ori să aștepte alți drumeți, ca să nu plece singur mai departe". (4) Vechea moară a fost părăsită, arendașul a zidit alături o cârciumă și loc de adăpost pentru tot drumețul obosit. Două cruci de piatră și trei din lemn de stejar, Împodobite...cu icoane sfinte vestesc faptul că „locul e binecuvântat, deoarece acolo unde vezi o cruce de aceste, a aflat un om
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și a Întrebat autoritar, cine e cârciumarul. Ana Îl privea cu uimire. Întrebat de cei trei porcari care ospătaseră dimineața și nu plătiseră, Ghița spune că un cârciumar vede și aude multe, dar trebuie să uite totul imediat. Intrând În cârciumă, ca să facă socotelile, Lică se prezintă cu agresivitate: „Eu sunt Lică, Sămădăul. Multe se zic despre mine, și dintre multe, multe vor fi adevărate și multe scornite.” El conduce douăzeci și trei de turme de porci și „nimeni nu cutează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a abținut să nu se ia la bătaie cu tatăl Anei, sperând Într-o Împăcare cu acesta. După ce s-au despărțit, Vasile Baciu și-a luat fata și a plecat acasa, iar Ion și cu ceilalți s-au dus la cârciuma satului, unde veneau sătenii să bea ca să mai uite de necazuri. Aici, Ion Îl bate pe George, ca să-și stingă focul de la cearta de mai devreme, de la hora satului. Acestea sunt momentele când Ana este foarte fericită, deoarece credea ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
jertfit. Un loc important Îl ocupă În roman personajul colectiv. Masa de țărani este prezentată de prozator mai Întâi prin ceea ce gândește (În partea Întâi, „Se mișcă țara”). Sunt concentrate aici gândurile, vorbele care tălmăcesc gândurile exprimate În grupuri la cârciumă, la horă, la minister etc. Un cuvânt greu de spus Îl au bătrânii și Învățătorul. În partea a doua, („Focurile”) mulțimea apare, când unită În acțiuni de protest, când dezbinată de interesele individuale. Tăria mulțimii stă În modul În care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce-a lucrat din 1990 până-n 2005 în Italia, unde a strâns capital, investind acum în zonă, cu folos improbabil, fiindcă n-are loc de baronii locali. Ce-a văzut pe unde-a fost vrea să facă aici, dar... Bunăoară, cârciuma e înconjurată cu șanțuri de piatră pe care curge lent apă de puț spre Răstoaca, legănând gondole miniaturale. Din plastic. Cele două familii onoraseră multe invitații de-a lungul anilor. Li s-a răspuns la fel. Au venit îndeosebi persoane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
obicei social perfect acceptabil. Astăzi este considerat de toată lumea, chiar și de fumători, un obicei antisocial. în alte vremuri, bărbatul puternic fuma. Dacă nu fumai, erai socotit un slăbănog, așa că ne străduiam cu toții, din răsputeri, să devenim dependenți, în orice cârciumă sau bar, majoritatea bărbaților inspirau și expirau mândri fum de țigară. Deasupra plutea în permanență un nor de fum și tavanele lipsite de decorație deveneau curând galbene sau maronii. Astăzi, atitudinea s-a schimbat radical. Bărbatul puternic al zilelor noastre
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
auzit de la alții mai în vârstă că dă bine, că e mișto, ca să folosesc un termen de-al lor. Habar n-au, vin de curiozitate. Dar e bine că au această curiozitate. Au depășit faza aceea de curiozitate cu «câte cârciumi are Sibiul?». Deja e o fază superioară să vii la un festival. Și îmi doresc ca din același snobism să se ducă și la un festival de muzică cultă, la Sala Thalia. Chiar și unul de bună calitate folclorică. Bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Luceafărul” din 1947 lăsând o mărturie despre calitățile și modul de viață a celui la care ne referim: „doctorul începea să dea consultații pe la șapte dimineața și uneori îl apuca ora două sau trei după amiaza tot acolo... După-amiază...inspecta cârciumile, restaurantele, cofetăriile și magazinele alimentare”, enumerare la capătul căreia nu se oprea și se întreba, ca și noi astăzi: „Când citea literatură, când mai și scria opera?” Apariția volumului Poeme cu îngeri în 1927 îi amplifică cota aprecierilor în lumea
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
în partea dreaptă a podoabei capilare. Fața ovală, vioiciunea ochilor, hotărârea și dârzenia din priviri, făceau ca asemănarea ei cu feciorul - Vasile să fie apropiate. De la tatăl sau nu păstra amintiri fotografice. Ocupat cu gospodăria dar și cu afacerile de la cârciuma lui, căci așa pornise în viață, omul nu avusese timp de fotografii. Apoi, pentru vremea aceea, el era și un om „serios”, mult mai în vârstă decât soția sa, o copilă, ca să accepte a se „trage” în poză. —Domnule Doctor
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de controlat la „hăulirea” respectivelor versuri pe stadioane, de A. Păunescu și ciracii lui „revoluționari”. Sau, la fel, un lied precum Pe lângă plopii fără soț ar fi o creație „jenantă” (N. Manolescu) doar pentru că a fost prea mult fredonat prin cârciumi? Ori pentru că a beneficiat de o analiză literară cu accente admirative din partea lui Ibrăileanu, un critic detestat de lovinescieni? Dacă-i vorba de asemenea „motivații”, mi-amintesc că și Mai am un singur dor a fost intonată de atâtea ori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de controlat la „hăulirea” respectivelor versuri pe stadioane, de A. Păunescu și ciracii lui „revoluționari”. Sau, la fel, un lied precum Pe lângă plopii fără soț ar fi o creație „jenantă” (N. Manolescu) doar pentru că a fost prea mult fredonat prin cârciumi? Ori pentru că a beneficiat de o analiză literară cu accente admirative din partea lui Ibrăileanu, un critic detestat de lovinescieni? Dacă-i vorba de asemenea „motivații”, mi-amintesc că și Mai am un singur dor a fost intonată de atâtea ori
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și un wc. Sunt și plasate unul lângă altul. Distracție: să urmezi săgețile de pe asfalt și să te trezești, după un sfert de oră de chin, în fața unui lacăt. Soluție: mai scoți din buzunar 3,5 euro, mai cauți o cârciumă, îți mai iei o băutură și mergi acolo. Deplasare realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român La început am crezut că nu am înțeles bine, că Daniel Knorr va scrie o ficțiune despre un proiect pe care l-ar dori posibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Da, îmi place la nebunie carnea, și deși știam că în cel mai recent film al lui Tim Burton, Helena Bonham Carter frământă plăcinte cu carne de om și afacerea ei prosperă, fiind nevoită să amenajeze și o terasă în fața cârciumii, n-am putut renunța la aripioarele de pui ale căror pungi le foșnesc la vizionările de presă, spre deranjul - probabil - al celorlalți colegi. Cu toate astea, mi-a plăcut Sweeney Todd - Bărbierul diabolic din Fleet Street, primul horror muzical pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
mai excepțional caloriferist, sau zidar sau administrator să deschidă gura, chiar dacă s-ar putea ca în afară de meseria lui să știe și el mai mult decât alea cincizeci de cuvinte ale fiziologiei și sexualității noastre, pe care le auzim prin metrou, cârciumi, pe stradă, parcuri, la mesele festive stropite cu ceva alcool, adică mai peste tot. Nu pretind nici că acel nivel al culturii generale cuprindea subtilitățile abisale ale lui Heidegger. Dar și pe acesta știau repede de unde să-l ia, unde
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu Papa Ioan Paul al II-lea, la Cracovia. ,,Lumea a ieșit de gură-cască" ,,Paul Munteanu era o figură legendară în oraș, și la emisiune a fost combătut de diverși care au dat telefoane din cauză că el mai și umbla prin cârciumi, și nu era foarte apreciat. Erau oameni care spuneau despre el că mai și bea. În esență, acolo s-a spus că în grupul care a preluat puterea erau dintre ăia care ,,trăgeau” ziua în amiaza mare, în jurul unui avocat
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Pișcoci personaj din ,,A fost sau n a fost?”, filmul lui Corneliu Porumboiu). Atunci, în ziua de 22 decembrie 1989, a fost corespondentul Radio Iași. E ferm convins că la Vaslui puterea a fost predată unor cetățeni abia ieșiți din cârciumă. M-am uitat și eu la televizor până pe la ora 13:00, după aia am zis să ies să văd ce face lumea. Stăteam de vorbă pe-acolo și m-am apucat să transmit la Radio Iași. Când s-a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
cu adriana babeți câte-n lună și-n stele s-a mirat și ea ooouuuuuuuaaaa ne-am dat cu tramvaiul 28 ne-am cumpărat reebok negri și ciocolată pentru amicii din țară am băut cafele în ultima seară la o cârciumă patru soliști și doi chitariști au cântat doar pentru noi din lipsă de mușterii și crezându-ne amanți pește și fado două doamne trecute dar vivante un fante cu ghiuluri și mustăcioară un mascul cu gâtul gros și cu voce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
au plesnit în moalele capului cele două ore cu fado stă poemul A patra vedere portugheză (v. numărul trecut). Dar una e abureala poetică, și alta epica din care o să aflați adevărata poveste. Deci, unde? Poetul zice că „la o cârciumă“. Aș! Sao Miguel d’Alfama e un restaurant cu moț, ultra-cotat între zecile de localuri cu fado din cartierul vechi. N-am avut habar de asta când, pe la prânz, în timp ce inspectam terenul pe străduțele încâlcite, am luat un mic pliant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
lui Wong Kar-wai vă amenință în My Blueberry Nights cu diabetul. Natalie Portman, care e excelentă, dar care apare doar de la un moment dat încolo, nu poate salva de la zaharisire stilul flou și moliciunile, și fumul de țigară (în ușa cârciumii! Doar suntem în SUA), și grosplanurile, și povestea de iubire care, toate, sunt o copie palidă a ceea ce a fost In the Mood for Love. În plus, între Jude Law și Norah Jones alchimia e ca între dulce și sărat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
în pivnița casei lor (cella vinaria, situată de obicei într-o cameră fumarium aflată în partea de sus a casei). Restul populației recurgea la negustorii de vin (negotiatores vinarii) sau la numeroși alți negustori din oraș și, mai ales, la cârciumi specializate numite taveranae vinariae, chiar vinariae, mai pe scurt, sau, cel mai frecvent, thermopolia. Cuvânt de origine greacă, thermopolia (crâșmă) desemna la Atena locurile publice, unde se consuma vin într-o companie agreabilă. Cu alte cuvinte aceste thermopolia nu erau
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Se crede că biturica ar fi strămoșul soiului de viță de vie cabernet și că ar sta la originea cuvântului "biturige" (fr.) adică "bețiv" și a expresiei din limba franceză "visiter la Biturie", care înseamnă de fapt a face turul cârciumilor, fiind totodată la originea expresiei populare "a bea pe săturate" (fr. prendre une bonne biture), altfel spus, a se îmbăta. De asemenea, căderea Imperiului Roman de Apus în anul 476 marchează, pentru un timp, sfârșitul dezvoltării viticulturii galice. Unitatea creată
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Acest traseu etimologic se aseamănă cu cel al termenului "bistrot", care, originar din Poitou (regiune din vestul Franței) a fost ortografiat "bistraud " și însemna în secolul al XVIII-lea "văcar", apoi "cârciumar" pentru ca în cele din urmă să dea nume cârciumei în sine. În anii 1950 se mai găsește un derivat a lui "bistroquet" prin încrucișare cu "troquet" (în traducere persoana care face troc). 48 Conform sondajului realizat de Institutul Francez al Opiniei Publice (IFOP) din iulie 1984, se pare că
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de interne devine omnipotent, până și vânătorii își depun urgent armele la poliție. Ziariștii se pot trezi temporar fără obiectul muncii, se pot suspenda publicații sau emisiuni, informațiile se difuzează cu aviz militar, frontiera poate fi închisă și chiar și cârciumile. Cu ce i-ar fi încălzit toate acestea pe bieții oameni luați de ape? Doar panica ar fi fost mai mare, iar vocile roșii din presă ar fi profețit dictatura lui Băsescu. Acesta a ripostat în stilul său caracteristic, cu
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
că mi-a ouat, Ouăle și le-a lăsat În fundul șalvarului, Fundul pozunarului; În sânul meu c-a clocit Și puii și-a colăcit; În sânul mei că și-i crește Și de coaste mă ciupește". Bătrâna aleargă îndată la cârciumă, ia o cofă de vin și-o aduce la fereastră. Cobea o apucă, o golește lacom, apoi o azvârle cu putere în stradă, omorând un hoț care trecea pe acolo. Apoi o sfătuiește pe mama sa să-l caute pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pronunță Ștuchki) este cinema adevărat. LOCUL ACȚIUNII: un orășel polonez, căruia îi poți spune orășel, și nu sat, pentru că are clădiri cu mai mult de două etaje, dar într-o delăsare perfectă. Oamenii sunt săraci, distracții nu sunt în afară de o cârciumă cu terasă unde se poate și dansa. Un loc cum sunt multe în Polonia (ca și la noi). TIMPUL ACȚIUNII: azi, care e la fel ca ieri. Vara, cu aerul ei colorat care umflă penele porumbeilor, cu culorile pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]