2,573 matches
-
lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: cerb ("Cervus elaphus L."), capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
zonei rurale, în preajma unui râu, pentru ca să aibă suficiente rezerve de apă. În schimb, Timur își așezase tabără într-o zonă aridă, fără surse de apă. Situația părea atât de favorabilă otomanilor, încât Baiazid a hotărât să plece la vânătoare de căprioare. Profitând de perioada de timp în care sultanul lipsea din tabără, Timur a hotărât să-și mute tabăra pe malurile râului și a dat ordin ca soldații săi să sape o nouă albie pentru râu, îndreptându-l spre orașul Çubuk
Bătălia de la Ankara () [Corola-website/Science/323855_a_325184]
-
bine reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și de o mare varietate de insecte; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. . Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), castor european ("Castor fiber"); Păsări: ciuf-de-pădure ("Asio otus"), șorecar comun ("Buteo, buteo"), corb ("Corvus corax"), vânturel roșu ("Falco tinninculus"), gaia neagră ("Milvus nigrans"), cucuvea
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
bolnavi și rătăciți prin terenul mlăștinos, dar au alcătuit un plan de salvare. Și-au ucis caii și i-au mâncat, au topit scărițele de la șale, pintenii, potcoavele și alte obiecte de lemn și au făcut foale din piele de căprioară pentru a aprinde un foc suficient de puternic pentru a face din metalul obținut cuie și unelte. Au construit patru bărci primitive pentru a pleca cu el în căutarea Mexicului. Cabeza de Vaca a comandat una dintre aceste vase, în
Álvar Núñez Cabeza de Vaca () [Corola-website/Science/324111_a_325440]
-
a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Patru nobili francezi, printre care și un prinț, au plătit călătoria. Trebuiau depășite câteva obstacole. Tapetul utilizat pentru a acoperi anvelopa balonului s-a udat din cauza vremii reci și umede. Partea superioară era făcută din piele de oaie sau de căprioară. Aerul era încălzit cu lemne ce ardeau într-o sobă de fier: pentru început, au fost aprinse paiele îmbibate în coniac. (În alte teste, s-au folosit cărbuni sau cartofi). Balonul avea un volum de circa 23.000 m³, de peste
Jean-François Pilâtre de Rozier () [Corola-website/Science/324241_a_325570]
-
partea nord-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Băneasa, în satul Roșcani. Rezervația naturală cu o suprafață de 78,30 ha, reprezintă habitate de pădure xerofilă (adaptate la zonă aridă), arbuști și plante ierboase, precum și specii de animale: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa") și păsări: uliul ("Accipiter nisus"), fazanul ("Phasianus colchicus"), pițigoiul ("Parus major").
Pădurea Breana - Roșcani () [Corola-website/Science/324254_a_325583]
-
pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
multe specii de orhidee (specii din familia "Orchidaceae"). Fauna este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări cu specii de: mierla ("Turdus merula"), presura (o specie din familia "Emberizidae"), ciocănitoare (o specie din familia "Picidae"), pupăza ("Upupa epops"), turtureaua ("Streptopelia țurțur"), cuc ("Cuculus canorus
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
care înseamnă trestie, s-a păstrat. Textele se copiază pe pergamente sau vellum special denumite în ebraică Klaf sau Gvil și preparate manual din fragmente pătrate de piele de „animal pur”, după rigorile legii religioase iudaice: vită, oaie, capră sau căprioară. Muncă scribilor „Sofrei Stăm” este controlată de obicei manual către de doi corectori, de asemenea de profesie sofrei stăm, precum și cu ajutorul computerului. După Tratatul talmudic Gittin 45 b, "cărțile Torei, tfilin și mezuzot care au fost scrise de un "mosser
Sofer Stam () [Corola-website/Science/325703_a_327032]
-
Echinops bannaticus") Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), cerb ("Cervus elaphus L."), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron percnopterus"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), pietrarul bănățean ("Oeananthe hispanica"), presura bărboasă ("Emberiza cirlus"), rândunica roșcată ("Hirundo daurica"), striga ("Tyto
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capriolus capriolus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"). Păsări protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice) semnalate în arealul
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra) și vidra (Lutra lutra). "Fauna" s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice sunt: fazanul
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes"), viezure ("Meles meles") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsările sunt prezente cu specii de: corb
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
Dintre păsările de baltă se întâlnesc: gâsca sălbatică (Anser anser), rața sălbatică (Anas platyrhynca), lișița (Fulica atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
atra). Numeroasele bălți, de pe teritoriul comunei, sunt populate de pești cum sunt: crapul, carasul, plătica, roșioara, linul. Pădurile de salcâm au fost populate cu căprioare, fazani și porci mistreți. În punctul Dracila se află 400 de fazani și 150 de căprioare. 9. Solurile În comuna Poiana Mare s-au identificat următoarele soluri: - cernoziomuri tipice și cernoziomuri levigate, - psamosoluri, - lăcăviști, - solonețuri, - soluri aluviale. Cernoziomurile tipice și cernoziomurile levigate. Aceste soluri au evoluat pe terasa joasă a Dunării și pe suprafețele plane ale
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), jder ("Martes martes") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
din specia "Narcissus radiiflorus", în asocire cu specii de gențiană ("Gentiana clusii") și degetăruț ("Soldanella hungarica"). Fauna este una caracteristică zonelor înalte ale Carpaților Orientali, alcătuită din mamifere, păsări și insecte, cu specii de cerb ("Cervus elaphus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), corb, ("Corvus corax"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"). În
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
lista roșie a IUCN și protejate prin "Directivă Consiliului Eurupean" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), nurca europeană ("Mustela lutreola"), vidra ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), râs ("Lynx lynx"), jderul de copac ("Martes martes"), dihor
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Românească", acoperit pe alocuri de vegetație forestieră și ierboasă, unde în stratele de roci formate din gresii, pietriș și nisipuri, au fost descoperite importante depozite fosilifere atribuite Pleistocenului superior, constituite din resturi vertebrate ale unor specii de mamifere preistorice (cerbi, căprioare, antilope, maimuțe, rechini, șarpi, păsări, etc).
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
provin din aceeași rasă de început, de-abia din anul 1970 făcându-se diferența între cele două varietăți. Tot de atunci, încrucișarea între acestea a fost strict interzisă. Câinii mai sunt folosiți și în ziua de astăzi la vânătoare de căprioare, iepuri sau porci sălbatici. Varietatea mică se mai numește PBGV și este mai răspândită decât varietatea mare. Este un câine de talie mică spre medie (în funcție de varietate) cu un corp mai mult lung decât înalt, cu picioare scurte. Capul este
Petit Basset Griffon Vendéen () [Corola-website/Science/326152_a_327481]
-
sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea animalelor este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx"), căprioară ("Capreolus capreolus"), jder de copac ("Martes martes"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță roșcată ("Sciurus vulgaris"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliac urechiat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); - păsări: presura de munte ("Emberiza cia"), gaia roșie ("Milvus milvus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]