4,175 matches
-
în perioada monarhică, dar și după Exil, atunci când responsabilitățile preoților, leviților și scribilor se suprapuneau de cele mai multe ori. Cel mai bine cunoscut și cel mai important exemplu se referă la Ezdra: „Acest Ezdra a ieșit din Babilon; și era el cărturar iscusit și cunoscător al legii lui Moise, pe care o dăduse Domnul Dumnezeu lui Israel. Iar regele i-a dat lui tot ce a dorit, pentru că mâna Dumnezeului său era peste el” (1Ezd. 7,6). Deși nu există date foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
multe istorisiri, cântece, legi transmise oral, au dobândit un statut canonic odată cu integrarea lor în cult. Pe lângă aceasta, să nu uităm că scribii nu erau simpli clerici neutri, ci moștenitorii unei îndelungate și complexe tradiții scribale israelite. Cuvântul „scrib/scriitor/cărturar” (rps) apare în descrierea cancelariilor regale din timpul lui David și Solomon (2Rg. 8,16-18; 3Rg. 4,1-6), dar și mai târziu, în timpul domniei altor regi (Ioaș: 2Cron. 24,11; Iezechia: 4Rg. 18,18.37). De cele mai multe ori, înțelesul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
dăm pe gât otrava. Foind prin ape putrede, bolnave Tăiem din zori și până-n noapte stuful Si ne vărsăm din suflet tot năduful, Inghesuiți în cala unei nave...”. Despre Dunărea robilor din închisori a scris și poetul Constantin Salcia. Printre cărturarii lagărului cunoscuți de tatăl meu a fost și scriitorul Alexandru Paleologu, “ambasadorul golanilor” de după 1990. „Cel care fusese dus cu birja de bunica sa la înmormîntarea lui Marghiloman și prevenit nu cumva să-l tragă pe rege de fireturi și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din “Palatul fermecat”: “Când m-am întors printre oameni, Pe locurile de unde- am plecat, Inflorea fericirea în diminețile clare. Si mulți mă-ntrebară de taina palatului fermecat, Iar eu le-am răspuns că el se găsește în fiecare”. Marii cărturari au răspuns acestor îndemnuri și nu și-au uitat colegii de suferință. S-au rugat îndelung pentru liniștea sufletului lor; în același timp i-au iertat și s-au rugat și pentru cei care i-au torturat. Monahul de la Rohia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Hristos. Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: "Pierde-voi înțelepciunea înțelepților și știința celor învățați voi nimici-o". Unde este înțeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înțelepciunea lumii acesteia? Căci de vreme ce întru înțelepciunea lui Dumnezeu lumea n-a cunoscut prin înțelepciune pe Dumnezeu, a binevoit Dumnezeu să mântuiască pe cei ce cred prin nebunia propovăduirii
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și a adverbelor. 9. Enunțurile care încheie fragmentul alcătuiesc o secvență sintetică, structurată ca discurs homodiegetic. Personajul narator relatează modul în care el și prietenii săi reușesc să câștige încrederea omului de la munte ce le era călăuză. Astfel, cei câțiva cărturari care străbat satele de munte pentru a culege creații folclorice îl conving pe Ion Onișor săi găzduiască în propria casă, plătindui anticipat o parte din chirie. Gestul lor îl determină pe bătrânul muntean săi considere niște oaspeți buni, pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
erau priviți ca taumaturgi, în Occidentul secolului al XVIII-lea, medicul începe să fie perceput în această ipostază 43. Nu întâmplător I. Kant a lansat celebrul apel împotriva stării de minorat, fiind vizate cele trei instanțe de autoritate (preotul, medicul, cărturarul) după care se călăuzește societatea modernă: "Ne aflăm în starea de minorat ori de câte ori un duhovnic ne ține loc de conștiință, ori de câte ori o carte ne ține loc de înțelegere, ori de câte ori un doctor ne spune ce dietă să urmăm". Dacă în secolele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
înțelegere, ori de câte ori un doctor ne spune ce dietă să urmăm". Dacă în secolele XVIII-XIX, cele trei instanțe ale puterii-cunoaștere aveau efecte "taumaturgice" asupra oamenilor, între timp oamenii au devenit mult mai critici la adresa a ceea ce le spun doctorii, preoții și cărturarii. Pe baza acestor trei autorități s-a putut forma spiritul critic modern; spirit care ne reprezintă pe fiecare în parte, ori de câte ori emitem opinii, idei, judecăți și raționamente. Fără cele trei instanțe nu ar fi fost posibilă cunoașterea modernă, întemeiată printr-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
minorat, formulată de Kant și readusă în discuție de Foucault, nu este doar problema unei emancipări individuale în gândire, ci ea vizează într-un mod profund întreaga structură social-politică modernă. Această structură este formată în jurul așa-numitelor autorități (doctorul, preotul, cărturarul, liderul) care se dovedesc total ineficiente atunci când încearcă să-i conducă pe ceilalți în loc să-i ajute pe oameni să-și folosească inteligența și aptitudinile pentru a se organiza într-o formă independentă de conducere. Cu alte cuvinte, reprezentarea omului de către
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai mult" și unui "mai bun". Societatea modernă și contemporană nu poate lua forma totalitară a unui calcul algebric. Politica "de calcul" este o reminiscență totalitară! Astfel, în secolul al XVIII-lea, conceptul de "individ" desemna un grup restrâns de cărturari, oameni de elită, fără a avea conotația de astăzi (ceva "fără formă", impersonal și non-distinctiv). Individualitatea era o onoare și un privilegiu regal. De exemplu, Voltaire era o individualitate. Ceea ce avem după 1800 este o generalizare a acestui concept, prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
capăt și nici nu ar putea fi vreodată dusă până la capăt, pentru că "elita" lucrează mai mult pentru puterea politică a statului. Dacă statul național este expresia unei puteri politice și a unor necesități colective, societatea civilă se află în luptele cărturarilor și ale gânditorilor pentru o altfel de societate; o societate în curs de liberalizare; dez-absolutizată de puterea suveranului ("regele domnește, dar nu guvernează", spune Revoluția engleză); o societate unde noile idei și contractul vor reglementa raporturile civili-politicieni. Există o echivalență
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
societăți civile trebuie să și-o asume statul"125. De fapt, e chiar invers raportul. Societatea civilă are în sarcină statul politic, iar acest stat politic modern, cu mecanismele sale instituționale, este atent supravegheat de către presă și opinia publică, de cărturari, într-un cuvânt, de civili. La început a fost societatea, iar pe urmă statul. Statul trebuie înțeles nu ca o relație abstractă, ci drept o expresie concretă a oamenilor, expresia voinței indivizilor de a avea un stat care să le
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de legi, decizii, norme impuse arbitrar. Capul regelui necesită o societate civilă globală, dincolo de arbitrariul decizional al factorului politic. Să privim istoric la această societate cu și de civili. A existat o societate civilă în spațiul Creștinătății, acea societate a cărturarilor și a vorbitorilor de limbă latină, începând cu secolul al XVII-lea. Procesul epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate național. Formarea statelor naționale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate național. Formarea statelor naționale și conturarea unei puteri-cunoaștere în Europa Occidentală au "descompus" societatea civilă latină a cărturarilor și artiștilor. Această societate civilă este un mimesis la structura statului politic modern, din moment ce ea "împrumută" același regim al puterii, bazat pe lideri (de opinie) și adepți, care să-i urmeze, într-o simbolistică cultural-mentalitară, identitară. De altfel, ideea liderului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
inechitate socială. Drepturile cetățeanului erau echivalente cu obligațiile sale! Pe baza acestor raporturi egale între drepturi și obligații s-au putut dezvolta societăți civile în Occident și, mai târziu, în întreaga lume. Cu toate acestea, o mișcare intelectuală și a cărturarilor pentru o societate civilă autonomă în raport cu factorii de decizie politică nu a existat până în prezent nici în Marea Britanie, nici în Statele Unite. În celebrul său eseu de filosofie morală Avuția națiunilor (1776), Smith folosește sintagma "societăți politice"132, și nu civice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în gândire și, permanent, însoțită de o cultură "umanistă", doctrinar elaborată, astfel încât să spele destule creiere prin sistemul educațional, iar de câteva decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția lui von Humboldt, statul era o concentrare de putere și de măsuri coercitive, iar societatea civilă era formată dintr-un pluralism de idei133 și de grupuri sociale, de alegeri libere și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în care practica politică se transformă sub ingerințele civililor, în care aceștia susțin, combat sau sunt indiferenți la raporturile de putere din cadrul unei societăți, dintre doi sau mai mulți indivizi. Statul politic modern s-a născut din societate, prin luptele cărturarilor Renașterii, respectiv ai Luminilor cu o putere religioasă devenită una laică, una profană și în afara dogmelor Bisericii. Fără L. Valla, Machiavelli, Erasmus din Rotterdam sau Martin Luther nu am fi avut putere laică și cu atât mai puțin ideea unui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ca ideologie decât pe baza nevoii evidente de depășire a absolutismului monarhic; nevoie prezentă în Anglia secolului al XVII-lea, în Franța secolului al XVIII-lea, în restul Europei în secolele XIX și XX. Această nevoie era resimțită atât de cărturari, cât și de oamenii din afara culturii. Crizele social-economice din mediul rural și din cel urban au creat contextul istoric favorabil ideologiei liberale. De asemenea, povestea socialismului nu ar fi început fără Revoluția Industrială, fără mașini de lucru, fără fabrici și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de intelocrație. Doar în societăți cu tradiție liberală, precum cele din Olanda, Anglia, Statele Unite, există o libertate de discurs și o piață liberă a ideilor. România de azi e departe de așa ceva. O free market of ideas, despre care vorbesc cărturarii, printre care și savantul Ernest Gellner (1925-1995), nu poate exista decât în societăți civile puternice, îndeajuns de autonomizate în raport cu puterea politică. Pentru societățile enumerate mai sus există această free market of ideas drept o formă socială de exprimare 170, dar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce-a fost și ce este a continuat să-i fie colacul de salvare. Amenințat, insultat și hulit (ca toți cei care, cu ani în urmă, au avut nebunia de a nu fi lași) de disidenți "fabricați" sau "îngerii negri", cărturarul s-a retras în monahala singurătate a cărților, ceea ce n-a exclus în ultimii ani prezența sa în presa scrisă, dar și "pe sticlă", elegant-incisivă, profetică, amintind de diatribele publice ale monahului dominican Girolamo Savonarola. Sau, rămânând pe terenul nostru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Dumitru Stăniloae și oferite, în premieră, publicului. Deși nu dispunem de bibliografia exhaustivă a marelui teolog român, ne îngăduim totuși să credem că respectivele capitole au apărut prin anii '70 - '80. Dincolo de posibile speculații, textul propriu-zis oferă contribuțiile unui veritabil cărturar, dublat de un hermeneut al credinței noastre creștin-ortodoxe, dar și ale unui patriot inspirat de iluminismul transilvan, fiu al unei patrii bimilenare, dublat de un inspirat comparatist al tezaurelor culturale și lingvistice oferite de Occident și de Orient. Autorul își
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Spiritualitatea creștină a poporului român, tâlcuită în câteva dintre expresiile și datinile lui", rezumă într-un fel întregul volum scris de Dumitrul Stăniloe în spiritul faptei săvârșite de Fiul lui Dumnezeu prin întruparea lui numită de Sfântul Apostol Pavel chenoză. Cărturarul și marele teolog român s-a smerit, s-a dezbrăcat de slava exterioară, spre a ne fi aproape, spre a oferi cititorului român referințe despre locul său în lume, dat lui de "Iisus Hristos, lumina lumii și îndumnezeirea omului", cum
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
English?". Alături de "Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade" (de fapt titlul monumentalei monografii semnate de Mac Linscott Ricketts, 1 453 pagini), unul dintre cele mai consistente capitole ale cărții lui Gabriel Stănescu este dedicat tot autorului "Nopții de Sânziene": odiseea cărturarului în căutarea "drumului la centru". Dacă pentru Vintilă Horia exilul a fost mai mult o dramă personală, pentru scepticul Cioran un modus vivendi, pentru Eliade exilul înseamnă asceză, găsirea drumului spre centru, spre propria ființă, spre înțelepciune sau spre libertate
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de față, dintre literați, doar bătrânul profesor de limbi romanice Klaus Heitmann, S. Damian și Paul Schuster. Evocarea personalității lui Croh, ce începe și se termină cu acest moment zero, se recompune dintr-un noian de detalii: informațiile despre om, cărturar, critic și profesor sunt oferite în tehnica insidioasă a formării și declanșării unei avalanșe, dozarea și amânarea impactului fiind chiar secretul stilului analitic și totodată romanesc al cărții. Bătrânul Croh mai apucase totuși să răsfoiască ultima sa carte dedicată Cercului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și este incinerat. Miile de pagini din romanul "Mălurenii", la care a scris până-n ultimele clipe, au fost căzut în desuetudine, în favoarea acestui extraordinar documentar biografic și psihologic. Cum era și firesc, documentarul, amintirile și exegeza dedicate vieții criticului și cărturarului Șerban Cioculescu, tatăl autorului acestor Lecturi, sunt copleșitoare. Cele peste șase decenii de sacerdoțiu critic în slujba literaturii române, de la cronicari până la autori din anii '70 - '80, reprezintă o carieră profesională comparabilă cu cea a lui G. Călinescu sau De
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]