6,191 matches
-
transporturile grele: boul. Creșterea boilor, după cum se știe, era una din ramurile de frunte ale economiei moldovene. Dar acesta nu este unicul motiv. Creșterea cailor, de pildă, care se bucura de o mare răspândire, n-a fost hotărâtoare pentru folosirea căruței ca principal mijloc de transport. Locul pe care-l ocupă carul printre mijloacele noastre de transport a fost determinat de superioritatea lui asupra căruței: mare rezistență, mare capacitate de încărcare și, în sfârșit, cel mai potrivit mijloc de transportare pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cailor, de pildă, care se bucura de o mare răspândire, n-a fost hotărâtoare pentru folosirea căruței ca principal mijloc de transport. Locul pe care-l ocupă carul printre mijloacele noastre de transport a fost determinat de superioritatea lui asupra căruței: mare rezistență, mare capacitate de încărcare și, în sfârșit, cel mai potrivit mijloc de transportare pe drumurile noastre (proaste, desfundate pe vreme ploioasă etc.). Se înțelege însă că acest mijloc de transport nu era fără cusur. Rezistența sa, deși mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mare capacitate de încărcare și, în sfârșit, cel mai potrivit mijloc de transportare pe drumurile noastre (proaste, desfundate pe vreme ploioasă etc.). Se înțelege însă că acest mijloc de transport nu era fără cusur. Rezistența sa, deși mare în comparație cu a căruței, a fost mult slăbită de faptul că era construit aproape în întregime din lemn și, ceea ce ce-i mai important, e că osia era făcută și ea din lemn. Exista o varietate de care și căruțe: de la carul obișnuit, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
deși mare în comparație cu a căruței, a fost mult slăbită de faptul că era construit aproape în întregime din lemn și, ceea ce ce-i mai important, e că osia era făcută și ea din lemn. Exista o varietate de care și căruțe: de la carul obișnuit, cu leuci sau fără leuci, lung, în medie, de 2 m și lat în partea de sus de 1 m, la carul mocănesc sau vrâncenesc și până la carul pentru transportat cărbuni, așa cum ni l-a prezentat Raffet
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și capacitatea de încărcare. În săniile Moldovei, la capitolul cheltuielilor destinate transporturilor „calabalâcului” domnitorului nou venit de la Constantinopol, ele sunt trecute aparte. De pildă, în sama <Vistieriei> din anul 1784 sunt însemnate un număr de 5 cară mocănești și 4 căruțe, trimise în scopul mai sus amintit de către starostele de Putna. Plata chiriei se făcea însă diferit: 320 lei de carul mocănesc și 148 lei de căruță. Un car obișnuit, care putea fi lungit mai mult sau mai puțin de la „inimă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Vistieriei> din anul 1784 sunt însemnate un număr de 5 cară mocănești și 4 căruțe, trimise în scopul mai sus amintit de către starostele de Putna. Plata chiriei se făcea însă diferit: 320 lei de carul mocănesc și 148 lei de căruță. Un car obișnuit, care putea fi lungit mai mult sau mai puțin de la „inimă”, putea încărca pe drumurile moldovene în jurul a 1.000 oca (1.291 kg.). Pentru protejarea bucșelor carului și pentru ușurința tracțiunii, osiile se ungeau cu păcură
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
taxă (havaiet) vătavului lor. Vătavul, la rândul lui, cumpărase această funcție, după sistemul nostru feudal, de la stat. Într-un contract din 1 februarie 1809, încheiat între Agie și noul vătav de harabagii din Iași, se prevedea că toate carele și căruțele „ce umblă cu chirie” sunt datoare să se „strângă” la vătăjia de harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
car, la care erau atelați doi boi, în jurul a 1.000 ocale sare (1.291 kg), pentru transportul căreia încasa cca. 32 lei, aproximativ ceva mai mult de un galben în 1828, ceea ce însemna foarte puțin, căci, de obicei, dacă căruța nu se deteriora în dealul ocnelor, aceasta se întâmpla cu siguranță pe parcurs. Dacă adăugăm și timpul pierdut cu deplasarea la ocnă, încărcarea carelor, transportul la „schele” și înapoierea acasă, avem tabloul întreg al „avantajelor” pe care le avea țăranul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unanimitate, că drumurile sunt înguste, unele sunt chiar periculos de străbătut, că sunt pline de gropi, dealuri care cu greu pot fi trecute etc. Dealul Bordei, spre exemplu, la sud de Iași în drum spre Vaslui, era socotit „groaznic”; „o căruță încărcată abia într-un ceas îl poate sui”. Chiar la intrarea în Iași, pe ulița Podul Lung, între bariera Nicolina și Bahlui, erau niște gropi „în care dacă intră trăsurile cu cai și altele, cu anevoie le scot afară”. Observațiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și au fost făcute cu mai multă soliditate. În sfârșit, drumurile. Ele mai întâi au fost cercetate și, apoi, pe baza acestor cercetări, s-au întocmit proiecte de reparații. Conform proiectelor întocmite, drumurile trebuiau să aibă o lărgime de 4 căruțe puse alăturea, costișele trebuiau tăiate, pădurile de pe marginea drumurilor trebuiau defrișate pe o distanță de 2 stânjeni, iar pe căile principale, pe o distanță de 16 stânjeni. Lucrările au început cu drumul Sculeni-Iași-Focșani, ale cărui reparații sumare au luat sfârșit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
societății, creșterea necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu. În documente se face distincție între meșterii constructori de plute, de ferestraie, de dârste, pive și șteze, de cară și căruțe, „de briște”, de carete etc. Ion Ionescu de la Brad a remarcat că „rotarii se ocupă numai cu facerea roatelor și a cărălor”. Există, deasemenea, și o diviziune teritorială a meșteșugurilor pe specialități, determinată de specificul materiei prime pe care o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ia s-o luăm de la început... Va să zică; te-ai despărțit de soția ta? Bun! De ce? Gh. P. doi: (pe de rost) Pentru că era fiică de chiabur..., cu pămînturi multe..., prea multe..., cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi: ...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
apoi redactor-șef la „Tribuna României” (1972-1974). Debutează cu un vast poem în „România liberă”, în 1947 (în același an, cu puțin înainte, mai publicase versuri în „Sportul popular”). Debutul editorial îl constituie volumul de proză Șapte inși într-o căruță (1961). Debutează ca dramaturg în 1968, când i se reprezintă la Cluj drama istorică Săptămâna patimilor, publicată apoi, în 1972, împreună cu drama Viteazul, în volumul Teatru (Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române). A desfășurat o vastă - și foarte remarcată, în epocă
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
reportaj, eseu, proză, teatru). Un artizan al scrisului, mai degrabă decât un scriitor preocupat de viziunea artistică (literarul e, la el, întotdeauna subordonat ideologicului), dar un artizan înzestrat, plin de vervă și spirit. Volumul de debut, Șapte inși într-o căruță, e unul de proză cu tematică rurală, în maniera realismului socialist, dar cu abilitatea construirii dialogului și fără grosolănia rizibilă a altor scrieri teziste din epocă (a putut fi apropiat, astfel, de Desfășurarea lui Marin Preda). Reportajele literare din volumele
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
propria ei istorie” ar trebui să dea de gândit oricărui intelectual român. Și chiar dacă explicația la Paul Anghel este parțială și partizană, invocarea, printre altele, a cazului Hasdeu este, nu încape îndoială, convingătoare. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Șapte inși într-o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București, 1972; Recitind o
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
pe gânduri. Mediul economic rural românesc este, de exemplu, un spațiu al trocului, al schimbului direct, marfă contra marfă. Există aproape în fiecare comună un târg săptămânal în care toată lumea se întâlnește cu toată lumea. Cine nu a văzut șirul de căruțe, dimineața devreme, trase, cel mai adesea, de cai și mai rar de boi sau vaci, care se scurg liniștite spre locul târgului săptămânal. Preparativele încep, totdeauna, cu mult mai devreme, iar conținutul din căruțe este diferit, în funcție de anotimp și de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Cine nu a văzut șirul de căruțe, dimineața devreme, trase, cel mai adesea, de cai și mai rar de boi sau vaci, care se scurg liniștite spre locul târgului săptămânal. Preparativele încep, totdeauna, cu mult mai devreme, iar conținutul din căruțe este diferit, în funcție de anotimp și de perioada anului. Multe bunuri agricole sau animale sunt produse în curte cu destinația de a fi duse la târg. Se știe, de exemplu, că mulți oameni care cresc un porc sau doi, pentru a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru a-i vinde în luna decembrie, de sărbători, după cum întotdeauna când într-o gospodărie este nevoie de ceva, se face rapid o socoteală în legătură cu ce se poate valorifica și cantitățile necesare pentru a satisface trebuința respectivă. De aceea, în căruțe vom găsi, în drum spre târg, păsări, animale, grâne, alcool produs în gospodărie, lână, legume, fructe, cereale. În drum invers spre casă acestea vor conține sârmă pentru îngrădire, cherestea, materiale de construcții, sau alte animale. Trocul este tot unul de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nici o vină, de nici un fel. Vinovații sunt mereu alții, colectivul, statul, birocrația. Atunci când muncitorii români plecau din fabrică spre casă cu geanta plină cu șuruburi, cu o bucată de metal, doi electrozi de sudură sau o piesă de schimb pentru căruțele pe care le aveau acasă, ei confirmau încă odată utopia de tip socialist a percepției individului, că ceea ce nu este "al meu", poate fi vreodată, într-o formulă, "al meu". Fabrica era a partidului, a securității, a directorului, a statului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de referință al lui Gail Kligman, sintetizează datele din arhivele folclorice: Vindecarea se efectuează În timpul zilei, la marginea satului sau În curtea vătafului (adică Într-un loc plasat Între zonele sălbatice și cele marcate cultural). Pacientul este adus aici cu căruța și pus pe o pătură, cu față În sus și cu capul către Răsărit, În mijlocul unui cerc trasat pe pământ de călușari. El este așezat pe o pânză albă, iar lângă el sunt aduse trei vase de pământ, nefolosite până În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trebuie să ducă la bun sfârșit activități inutile, neproductive, la fel de dăunătoare din perspectiva integrării sociale prin producția de bunuri de consum ca și actul adulterin. În alte cazuri sunt menționate charivari ce implicau așezarea femeii vinovate de adulter Într-o căruță, cu spatele Înainte, și purtarea ei În oraș cu mult zgomot. Sau plimbarea celui vinovat de Încălcarea regulilor breslelor de meșteșugari pe un măgar (donkeying). Sau sancționarea prin procesiuni gălăgioase și versuri usturătoare a bărbaților care Își maltratau soțiile (E.P.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la putere a lui James al II-lea (rege catolic) - luând În derâdere autoritatea sa, protestanții sărbătoreau urcarea la tron ca pe un eveniment carnavalesc, cu parade mascate, În care o figură reprezentându-l pe papă era plimbată Într-o căruță, În timp ce participanții Își băteau joc de ea. Ideea unei Încoronări În batjocură Își are originea În semnificațiile străvechi ale sărbătorilor carnavalești din noiembrie. Pe acest fundal se adaugă un nou eveniment: invazia lui Wilhelm de Orania, care Întrerupe domnia lui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
descoperite complexe funerare asemănătoare cu cele din stepele meridionale ale Rusiei-aici s-au aflat 1000 de morminte din secolele X-XIV ale triburilor nomade turce. După unele izvoare, populațiile nomade turanice rareori dispuneau de așezări stabile, ele locuind îndeosebi în căruțe și corturi. Din datele pe care le deținem, la est de Carpați (Moldova) s-au descoperit 60 de morminte ce pot fi atribuite triburilor nomade turanice, aflate în 36 de puncte diferite. Complexele funerare (mormintele) aparțin pecenegilor și cumanilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Simțeam un trecut îndepărtat, obscur - un trecut rusesc, de data aceasta - reînviind din străfundurile vieții ei de altădată. Avdotia se ridica, o săruta pe bunica și își relua drumul care o ducea printre holde nesfârșite, sub soarele stepei, într-o căruță înecată în oceanul de ierburi înalte și de flori... De data aceasta, când ieșea din încăpere, am văzut-o atingând cu degetele ei butucănoase de țărancă, cu o grijă șovăielnică, statueta delicată de pe comoda din antreul nostru: o nimfă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ferestre cu chenare de lemn lucrate frumos, cu garduri vii pe care se uscau rufele. Femeile tinere duceau cu cobilița găleți pline din care cădeau câteva picături în praful de pe ulița mare. Bărbații încărcau saci grei de grâu într-o căruță. O cireadă se scurgea cu o încetineală leneșă către grajd. Auzeam sunetul înăbușit al tălăngilor, cântecul răgușit al unui cocoș. Mirosul plăcut al unui foc de lemne - mirosul cinei care se apropie - plutea în aer. Căci bunica ne spusese clar
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]