2,578 matches
-
literatură. Vocabularul trădează această continuitate: Mad about the Boy este, pentru un critic de la revista Télérama, o litanie. Una al cărei singur rost este de a fi În plus, ca semn al unei Înstrăinări funciare (de divin, de Celălalt). Alienarea cască un vid În substanța omului (sau a comunității), deschide o absență, care numai ea devine pentru artist teritoriu fertil, apt pentru a primi creația. Rostul literaturii stă În patima pe care o poate ea insufla cititorului, patima de a trăi
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și, în același timp, îi descoperă viciile, abil disimulate până atunci. Marea încercare prin care trebuie să treacă Ducele deghizat este, așadar, confruntarea cu revelațiile supravegherii! Într-adevăr, se întâmplă uneori ca supravegherea să aibă asemenea urmări: ea spulberă iluzii, cască abisuri între oameni până nu demult apropiați. Din punct de vedere dramaturgic, supravegherea este întotdeauna o provocare. Măsură pentru măsură pune o problemă aparte regizorului, care trebuie să ia o decizie. Aici, spectatorul nu mai este suprainformat a priori, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să încapă lumea dezmărginită: "Scriu pe cutremure/ și dacă unele cuvinte îmi alunecă mult mai încolo,/ Numai scoarța pământului este de vină/ Cu lipsa ei de stabilitate." Lucid, vorbește despre valoarea relativă a operei literare: "Nici nu știi/ Când se cască sub masa ta un vulcan/ și după o zi de muncă/ Te poți iscăli direct pe cenușă" ("Creație"). Cuvintele sunt neputincioase în fața universului: "într-o zi mă voi ridica de la masa de scris/ și voi începe să mă îndepărtez de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dacă vom lua în considerație, trecutul unui stat constituțional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de abia ieșit din... Tipătescu: (bătând impacient din călcâi și întrerupându-l) Ei! Să lăsăm frazele, nene Cațavencule! Astea sunt bune pentru gură cască... Eu sunt omul pe care d-ta să-l îmbeți cu apă rece?... Spune, unde să fie! Bărbătește: ce vrei de la mine? (se ridică fierbând.) Cațavencu: (ridicându-se și el) Ce vreau? Ce vreau? Știi bine ce vreau. Vreau ce
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spui că mă iubești Și eu? Eu sunt ca alții? Și tu vezi și în mine Pe-amantul unei zile, pe-un Don Juan, pe-un cîne, Ce-i dai și cu piciorul și după ce-l dezmierzi: O, rîde-mă, o, cască-mi în față... tu mă pierzi!"194 Nu se poate nici măcar presupune că poetul ar fi putut scrie, la Ipotești, această să-i zicem răfuială erotică cu Veronica Micle, mai ales în împrejurările pe care acum le cunoaștem. Mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nou copilăria mea visează:/ Ienibahar, piper prăjit pe plită, / Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte,/ Curcani păstrați în zeama lor o noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască/ Aluaturi tapisate crescând grele/ Într-o dobitocie îngerească,/ Moi miezuri de ficați în butoiașe/ De ou de melc, înlăcrămate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ prin fast
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
își dă palme,/ Plânge, recunoaște, mai cere/ Încă o dată, scuze.// Poetul îngână ceva. O ia razna,/ Își dedică, post-mortem,/ Un manuscris. Precizează, deschide/ Paranteze, mai are ceva de adăugat./ Lui îi este dor de acasă, de niște/ Ai săi.// Poetul cască gura. Unii/ Se opresc puțin, îl dojenesc ce-l dojenesc,/ Apoi se îndreaptă grăbiți către slujbe./ Nimeni însă (dumnezeu știe de ce)/ Nu admite că seara, târziu,/ După ora stingerii/ El se strecoară în bucătărie/ Și se apucă de hoinărit". În
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lați, burta înainte, pasul ferm și hotărît.] Vorbește răspicat; îi cere să repete celui care îi adresează cuvîntul și nu gustă mai niciodată ceea ce i se spune. Își scoate batista și își suflă nasul cu zgomot; scuipă foarte departe și cască foarte tare. Doarme ziua, doarme noaptea și încă adînc; sforăie cînd iese în lume. Se remarcă aici că, după o descriere a fizicului lui Giton, se trece treptat (printr-un procedeu metonimic) la descrierea mersului său și, mai apoi, la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
la dreapta. 12. Deci ea este: figura sa palidă, hainele-i deformate, aceeași fustă de toate zilele, aceeași bluză de nepurtat, dar pe care ea o poartă iarnă și vară, încheiată pînă sus, cu gulerul mult prea larg ce stă căscat la gît. 13. Îmbrăcată din cap pînă în picioare cu broderii, șnururi și dantele, cu mîinile grăsuțe, îngrijite, pline de inele, cu niște ochi ce-i lucesc de viclenie și ipocrizie. 14. Un singur lucru este sigur: e frumoasă și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nr. 125 Fig. nr. 126 Fig. nr. 127 Fig. nr. 128 Diferite modele de pantofi / sandale/ bureți pentru picioare (joggingul acvatic) Dan Iulian Alexe 134 Ca echipament opțional, în funcție de dorințele practicantului, dar și pentru protecție, se pot utiliza: ochelari și cască pentru natație (protecție împotriva substanțelor chimice din bazin), mp3player (pentru a face mai distractiv joggingul acvatic, eliminând monotonia în cazul ședințelor individuale sau crescând relaxarea) și dopuri pentru protecția urechilor (materiale speciale). În funcție de nivelul capacității de fort și experiența practicantului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
această prăbușire uluitoare de la extrema putere europeană de la începutul secolului la extrema neputință de acum, ne-am putut da seama concret că vechiul cuib de unde își luase zborul stolul de ereți conchistadori era ocupat acum de orătănii despuiate de pene căscînd ciocurile ca niște puișori. Europa nu mai era decît o mare Elveție dezbinată a erei planetare. Condorul se transformase în cuc. Frailty, your name is Europe Momentul de spaimă trece, începe elaborarea de programe. Se reia viața de pe o zi
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
oglindă / te vede dansând de unul singur / te vede cum înfuleci pâine fructe raci țigări vitamine / te vede ieșind din somn cu părul plin de pene / te vede strănutând cu patos / te vede cum te scarpini în nas / te vede căscând melancolic / te vede murind / obiectul acela din vitrină / ființa aceea de ceramică ieftină / scârba aceea / te vede” (Obiectul din vitrină). În al treilea rând, ironia: poetul își asumă euforic „masca” și își joacă până la capăt partitura de „bufon”. În fond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
se ține ca râia de om” greutatea și uneori imposibilitatea de a se descotorosi de rău; p. 170, r. 10 12 : „În ziua de Paști am tras un Îngerul a strigat la biserică, de au rămas toți oamenii cu gurile căscate la mine” progresul unei persoane, constatat în mijlocul unui grup social, are o autenticitate și o veridicitate de necontestat. II. p. 171, r. 15 16 : „Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turburarea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
text dar scris cu alfabet grec, textul tradus în greacă de Aquila, textul tradus de Symmachos, cel al lui Theodotion și propria tălmăcire. Nici o urmă din lucrărica celor 70 de înțelepți rabini care i-au lăsat pe greci cu gurile căscate în secolele lV-lll î.e.n. În anul 231 cînd Origene se apucă de această trebușoară anevoioasă în Cezareea Palestinei, numai hopa că mozaicii roșii de furie și întunecați la minte se aruncă asupra lui contestînd traducerile lui Aquila, Symmachos și Theodotion
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
într-un fel, mult mai eroice. Spectacolul vieții elegante și al miilor de existente pasagere, ce circulă prin subteranele unui mare oraș criminali și femei întreținute iată cum Gazette des Tribunaux și Moniteur ne dovedesc că nu trebuie decât să căscam ochii pentru a ne cunoaște eroismul.(...) Există deci o frumusețe și un eroism modern (...) Viața Parisului este bogată în subiecte poetice și minunate" [ibidem, p.65, subl.n.]. Constatăm astfel că pentru Baudelaire modernitatea este un subiect legat de oraș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fără prea mari efecte în realitatea concretă, legislația educațională prusacă simbolizează începutul unei noi epoci în istoria învățământului, una în care statul își asumă din ce în ce mai multe responsabilități cu privire la educarea populației, ajungând în cele din urmă să monopolizeze procesul educațional. Ecartul căscat între "realitatea legislativă" și "realitatea faptică" a fost redus o jumătate de secol mai târziu, în 1763, când Frederic al II-lea (cel Mare) a emis General Land-Schule Reglement prin care reafirma caracterul obligatoriu al educației în școlile rurale prusace
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
șarpele este preexistent cosmosului, ridicându-se deasupra apelor primordiale odată cu Arborele cosmic: "La începutul începutului, din hău acela de ape, șarpele a ieșit odată cu copaciu acela mai mare din ape, încleștat în rădăcinile lui. Întrebat de Fârtat cine este, a căscat gura mare și a lepădat pe Nefârtat, care a răspuns în locul șarpelui: Cine să fie, ia Fârtatu tău! Iar Fârtatu i-a zis: Tu ești Nefârtatu!"347 Într-o altă legendă, șarpele este creat de Nefârtat, la zidirea cosmosului: "După ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
socială, menționate de Erving Goffman, se manifestă și în comunicarea didactică: a) gesturi care țin de pierderea controlului muscular asupra propriului corp și care pot crea impresia că performerul manifestă ,,incapacitate, indecență sau lipsă de respect" (a călca greșit, a căsca în timpul unei performări, a râgâi sau a te scărpina); b) gesturi care semnifică gradul de implicare al performerului în cadrul interacțiunii (gesturi agresive, hohote de râs nepotrivite cu situația); c) gesturi care exprimă o ,,regie teatrală nepotrivită" (pauze stânjenitoare de vorbire
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a mușca labele (I. Creangă). O atenție deosebită trebuie acordată propozițiilor incidente, intercalate Într-o frază, care se despart prin virgulă sau linii de pauză: „Ia citește-mi-o și mie, zise Grigoriță cum stătea cu fața-n sus și căsca, să văd ce prostie ai scris” (C. Hogaș). 5.5. Punctul și virgula Punctul și virgula constituie un semn de punctuație care marchează, de obicei, o pauză mai mare decât cea redată prin virgulă, dar mai mică decât cea exprimată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privește în colț; pleacă ochii; capul lăsat, tonus muscular slab; mâini ascunse; atitudine de repliere, de protecție; • așteaptă, se retrage sistematic, lipsă de acțiune, gesturi puține; pleacă ochii atunci când dă mâna; cască, suspină; nu își privește partenerul. Atitudinea de supunere activă. Ca și cea de supunere pasivă, acest tip de supunere de caracterizează prin faptul că subiectul încearcă să fie în siguranță. El intră într-o dinamică de evitare activă. (Își) Găsește
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • gesturi menite să seducă; se lasă pe spate când stă pe scaun; se așează în spate; cască; privește în altă parte; neatent; distanță mare față de partener; • se uită la ceas sau la altceva; ține partea celui care are puterea de decizie; își încrucișează brațele; scrie, citește, face altceva; nu își privește partenerul când îi dă mâna. Atitudinea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
diateza pasivă sunt lipsite de vitalitate și sună ca și cum ar fi scrise de niște anonimi și obscuri "ei". De pildă, "Comisia urmează să fie numită...", "Este necesar să ...". "Ajutorul dumneavoastră este apreciat...". La auzul acestor propoziții, tendința este de a "căsca". Personalul din propoziție este fie obscur, absent sau pur și simplu, zace acolo. Cine numește? Cine execută? Cine apreciază? De ce oare să nu scriem: "Directorul adjunct Ionescu va numi comisia...", "Șeful serviciul tehnic va face...", "Apreciez ajutorul dumneavoastră..." În acest
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
s-a oferit de mai multe ori să mă introducă. Eram atunci suficient de idiot ca să nu realizez că oricum o vizită la Cioran ar fi fost un câștig pentru mine, chiar dacă începuse să fie asediat de valuri de gură- cască români aflați în vizită, în misiune sau în pelerinaj pe acolo. L-am regăsit abia mult mai târziu, la Chicago, în arhiva lui Mircea Eliade. Dar despre asta, altădată. 22 aprilie 2011 Prezent la Iași săptămâna trecută pentru a deschide
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Markovic. - De ce mă cauți? Celălalt lăsase paharul jos și-și ștergea gura cu dosul palmei. - Pentru că am să te omor. Un moment nu s-a auzit decât ferăstrăul greierilor În tufele de afară. Faulques a Închis gura - rămăsese cu ea căscată la auzul acelor vorbe - și a privit În jur. Inima Îi bătea Încet, aritmic. O simțea agitându-i-se În piept. - De ce? a Întrebat. Se mișcase Încetișor, doar câțiva centrimetri. Cu cea mai mare precauție. Acum stătea din profil, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
un spectru În turnul său de pază. Nimic nu va fi În realitate ceea ce este, până când Universul, care n-are sentimente, nu se va trezi ca o dihanie adormită, nu-și va Întinde picioarele ca să dezmorțească oasele Pământului, nu va căsca și nu va da din labe la Întâmplare. Îți dai seama? Da, firește că-ți dai. Acum Înțeleg. E o chestiune de amoralitate geologică. Trebuie fotografiată siguranța utilă a fragilității noastre. Trebuie pândită ruleta cosmică a zilei exacte În care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]