KorAP: Find »[drukola/base=cafea & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...799 >

19,955 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

de soare cu lentile mari și-o pălărie fără boruri -, așa că probabil eu am fost de vină pentru asta. Când primești frappé-ul, dacă e unul bun, cuburile de gheață stau pe fundul paharului. Pe măsură ce licoarea se așază, devenind mai mult cafea și mai puțin spumă, gheața își croiește drum în sus. Ca o apă curgătoare sau ca focul, e un lucru oarecum hipnotic. Clio spuse ceva despre un colos de șapte metri și jumătate, cioplit pe jumătate, dintr-o veche carieră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
ale uleiului în apă, la trista rostogolire și dispersare a galaxiei, la margaretele ca niște rotițe zimțate în iarba verde făcând să funcționeze vasta mașinărie a evoluției, la un vârtej de frișcă desfăcându-și brațele spiralate într-o ceașcă de cafea rămasă nebăută, toate astea ivindu-se de undeva în același timp, dar fără a crea confuzie; în perfectă armonie cu frumoasa, aproape traumatica actualitate a substanței, formei, mișcării și luminii din pahar. Îți tăia răsuflarea, era prea clar, prea mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
aparatului. Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire. Să știi că-i al meu, zise Clio, trăgând cu un gest protector aparatul spre ea. — O, mda, am spus. Știu. Știu. Absolut. Am luat o gură mare de cafea cu gheață și i-am aruncat aparatului o privire plină de subînțeles. — Termină, sări ea, acoperind lentila. Dincolo de magazinele, cafenelele și barurile din port, de-a lungul unui dig îngust și stropit de apa mării, poți să vezi ce-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
cu fața spre foc. O să se transforme și el într-un pervers de care nu mai scapi. Îmi aruncă zâmbetul acela tăios și primele fuioare de fum începură să se înalțe din focul timid. Douăzeci de minute mai târziu, după cafea neagră și pâine și o conservă cu ton pentru Ian, aproape că strânseserăm tabăra. — Scout, îți amintești ce spuneai despre aruncatul de pe pod? — Mda? — Doar de data asta, fără trucuri, suntem sinceri până la capăt, nu? Înainte să-și pună rucsacul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
îndreptat pe coridorul de cărți spre ușa bucătăriei. Era deschisă, neonul de un albastru electric proiectând o dungă pe podea și-n sus, pe cotoarele cărților de pe peretele din față. Am auzit sunetele scoase de un ibric, o linguriță de cafea zăngănind într-o cană. M-am aplecat pe după cadrul ușii. Scout. Ceva - nervii mei, sângele meu - tresări și încremeni la vederea ei, o fântână transformându-se în gheață și electricitate statică înlăuntrul meu. Ea mă văzu înainte să-mi pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Ce lucru copilăresc am putut să spun! — Cum ar trebui eu să... — Așa-i, pentru că tu știi totul, nu? Știi tot ce gândesc și ce simt. Ceva rece din mine spuse: — Știu care sunt faptele. — Știu care sunt faptele. Împinse cafeaua nefăcută deoparte. — Du-te naibii, Eric, bine? Du-te învârtindu-te, zise și mă împinse, ieșind din încăpere. Am rămas singur, uitându-mă fix la podea, uitându-mă fix la ușă. La un moment dat, ibricul care bolborosea se opri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
continue fără ea și eu mă forțam să țin zăgazurile intacte. Tata a venit în vizită nu acum mult timp. Nu se prea pricepe la vorbit, dar a încercat totuși să facă puțin curățenie în timp ce eu i-am pregătit o cafea. A mutat una dintre cărțile lui Clio și eu am țipat la el până când aproape că mi-am pierdut vocea, însă el tot n-a priceput și-a încercat să pună cartea înapoi de unde o luase, spunând poftim, uite, e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

ambasadă, constituindu-se într-o comunitate românească unită, loială României. Sensibili la atenția pe care le-o acorda ambasadorul, unul dintre venerabilii diasporei românești Julio C., deși bolnav, simțea nevoia de a veni periodic la ambasadă pentru a servi o cafea "sub drapelul românesc". La împlinirea unei jumătăți de veac de la venirea în Mexic, emigrantul Blum și familia sa, stabiliți în Guadalajara, au oferit în onoarea ambasadorului român o masă festivă la care au fost prezenți și invitați de seamă ai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
unor preferințe tarifare acordate de către unele țări dezvoltate României, în cadrul Sistemului generalizat de preferințe, cum ar fi: S.U.A., Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Australia (până în momentul suspendării); activități legate de participarea României la unele acorduri multilaterale privind produsele de bază: grâu, zahăr, cafea, cacao, iută. Activități legate de obținerea de asistență tehnică în cadrul unor organizații internaționale pentru realizarea în România a unor proiecte (de exemplu, pentru informatizarea vămilor, din partea U.N.C.T.A.D.) sau de burse de specializare pentru funcționarii din minister (de exemplu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

Astăzi sînt bătrîn și știu sigur că așa e". Ce-ați făcut după ce v-au eliminat din presă? Ce să fi făcut decît să trec pe pilot automat? Alții au ales libertatea. Eu am ales scris-cititul. Sorb o înghițitură din cafeaua de protocol a postului, în timp ce se desfășoară altă reclamă de detergenți: soluția care albește și pe dracu'. Tot avem nevoie, pentru biografii, de supra-înălbitori: "Mă duc să i-o arăt și lui Ioneasca". Ba lui Paleologu, îmi spun. De ce oare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Și, Cristoase, ce știre! Avem, la București, primul Centru național dă ghicit, nenicule. Ne-am făcut! Asta da, ispravă națională. Vreți să comentați? mă întreabă reportera. Sîntem pe ultimul loc din Europa la citit. În schimb, citim în zaț de cafea, în bobi, în Tarot. Ca universitara Ioana Holda. Cineva spunea despre țoapă că iese dintr-o cultură și nu intră în alta, nu ajunge în alta. Rămîne suspendată între ele. Am ieșit din "Cîntarea României" și din "Daciada" ca să... Lupt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
au rămas, ca țărăncile, în spate. Nu-i chip să mă ocup de musafira mea pînă nu-l hrănesc, că-mi dărîmă ușa. Apăs tasta radioului și o voce parcă transpirată umple livingul: "Domnișoară, nu pleca, hai să bem orice, cafea nu plecaaaa... în noaptea grea din părul tău să mă..." Am aflat, îi spun după ce reinstaurăm dialogul, că o femeie americană s-a căsătorit cu ea însăși. Legal, cu acte. Aș face la fel. M-aș căsători cu mine înde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-n poală. Îl împing, dar insistă să-și lipească botul ud de gleznele mele și să-mi spună ("Na că vorbesc și io. Ce-i mare lucru?"): Doar nu-i alt cățel în viața ta. Te-am chemat să bei cafeaua cu mine. Unde-ai fost? N-ai vrea să știi. Cum are noroi pe vîrful nasului interminabil, de lup alsacian, nu-i greu de presupus că și-a săpat groapă în stratul de cimbru, spre disperarea domnului Ionel, care are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
că și-a săpat groapă în stratul de cimbru, spre disperarea domnului Ionel, care are grădina în grijă. Pe seceta asta nu-i chip altfel. Vrei să-ți sap și ție una? Pot s-o fac suficient de adîncă. Lipăie cafeaua din farfurioara mea, cu un reproș: Biscuitul unde-i? Domnul Ionel e scandalizat de cîte ori vede scena. "Ghiauru' ista di cîni bé și café?" Bea. Își cere cafeaua, patru lingurițe măsurate, punîndu-și laba uriașă pe genunchiul meu. Cînd se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
și ție una? Pot s-o fac suficient de adîncă. Lipăie cafeaua din farfurioara mea, cu un reproș: Biscuitul unde-i? Domnul Ionel e scandalizat de cîte ori vede scena. "Ghiauru' ista di cîni bé și café?" Bea. Își cere cafeaua, patru lingurițe măsurate, punîndu-și laba uriașă pe genunchiul meu. Cînd se uită la mine cu privirea aceea cerește-cîinească, îi dublez porția. Mi-s mîndru că te iubesc, mă aprobă Tano. Dacă Șichy m-ar întreba, în vederea cărții-dialog, de ce nu m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
L-am refuzat. M-au pasionat orizonturile cele mai depărtate, dar nu le-am atins. După '89, am avut naivitatea să cred c-o să mă pot repezi la Paris ca la Tîrgu-Frumos. Nu s-a putut. Continuu să-mi beau cafeaua în grădina mea, cu gîndul la Café de Flore, asta se poate. Casa e singura mea certitudine și, prin extensie, țara asta. Mă tem că nu există alternativă la țara ta, cum nu există alternativă la mamă. Nu-mi trebuie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
a promis și Liselle nu mai are răbdare. Pleacă. E o invazie de șepci proletare în București, ceva de speriat. Pînă și restaurantul Cina a devenit cantină muncitorească". Mai văd rozul supranatural al degetelor ei, strînse pe coada ceștii de cafea. Ne ducea cu trăsura, pe mine și pe Brăduț, la o ultimă cofetărie particulară (dispăreau meserii, dispăreau profesiuni, dispăreau ocupații, dispăreau clase sociale întregi), din București, să mîncăm cataif. Îmi pot imagina perplexitatea ei blîndă cînd a văzut afișul cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
benevolă") să devină iarășișiiarăși obligatoriu. Valoarea e mereu atipică. Mereu o ia înainte, e inadaptabilă. Iese din rînd ca dintele meu. Cum s-o globalizezi? Ce te ții de mine, cîine? Du-te la Șichy! Să-ți dea Miss Deemple cafea. Ea se ține scai. Moare să mă scarpine după ceafă, știu io. Da' numa' pe tine te iubesc. E o neînțelegere la mijloc de codru des. Eu am imunitate genetică la femei. La toate. La mai toate, pun eu accent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
pe tine te iubesc. E o neînțelegere la mijloc de codru des. Eu am imunitate genetică la femei. La toate. La mai toate, pun eu accent pe mai. Uf, ce gură devastatoare ai, Iordanco. Și, după ce-și bea/ lipăie cafeaua din farfurioară, ceva îl îngrijorează: Crezi că Șichy mi-a văzut tatuajul? E modul lui eufemistic de-a vorbi despre vasectomia pe care a suportat-o (cu complicații) anul trecut. Am crezut că-mi moare cîinele. Și-i mai greu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
căderii îl pot auzi. Îl vedea în fel și chip. E și termometru al stărilor personajelor ei. I se părea, uneori, că are un aer desuet, de catarg într-un port mort. Își rezema ochii de el cînd își bea cafeaua și ploua. Plopul se ridica pe vîrfuri, să i se uite în casă. Matur, îi depășise etajul: Mă cam privea de sus. Și, oftînd: Avea pielița prea fină ca să reziste la poluare. S-a prăbușit. Nichita Stănescu îl personalizase și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
călcam somnabulic, indisponibilă (am mai spus-o, dar vreau să mă repet) pentru oricare altul decît Iordan. Fascinantul Iordan, aflat în fascinantul București. Dispoziție pentru hlizeală, farsă, pentru glume-mentosan, pentru "La Piratul", cu pretenarul Fluturel, da, aveam. Mergeam la o "cafea însoțită", la o bere... Berea ceaușie avea mereu gust de ulei, așa cum vinul de-acuma are gust de detergent. Dacă e contrariul ignoranței, se ajuta Fluturel de Noica, arzîndu-mi o palmă familiară pe umăr. Alistar e mort după tine. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-n blană. Adormitule! O să mă fure hoții, cu tot cu tine. Cred că ai o zi proastă. Io sînt în invarianta eficienței, Iordanco. Și, pentru sine: "Ilogice-s muierile astea!" Cască de-i trosnesc fălcile și se uită la mine cu viciul cafelei în ochi. Scap de el, trîntindu-i ușa-n nas. Aștept. De la tine m-aștept la orice, îl aud de pe prag. Rareori, dar rareori, jinduiesc după o viață nemaipomenit de simplă. După viața de cuplu inofensiv-țicnit. Bucătăria, mirosind a împăcare firească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-mă, fă orice, Iordanco. Io tot am să mor cu botul pe pragul de-acasă. E dispus să dea un dog-show. Jur! Jur cu toată sfințenia care mă caracterizează că am să mor pe pragul tău. Hai să bem o cafea, pehlivane! Reiau pagina rămasă necorectată (deși am semnalat de șase ori greșelile), nu fără să mă gîndesc la odiseea unei antologii Mircea Eliade. Mi-a povestit-o Magda U., în efervescență verbală: "Am predat-o editurii "Junimea" înainte. Uite și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
o coadă de două ore! Obțineam o cutie cu alune din Vietnam, un pachet de unt, o pungă de "dezosate", un cofraj cu ouă, un Ness dublu... Compotul de ananas și vinifructul-șampania fariseică din cireșe le păstram pentru aniversări. Și cafeaua Wiener, cumpărată pe sub mînă. Oamenii din Dorobanț par și mai nevoiași, și mai amărîți decît mi-i amintesc; cîinii, și mai sărmani, și mai rupți de foame. Nu recunosc pe nimeni. Nici pe mine nu mă știe careva. Mamă dragă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
majore" trasate de PCR, o baghetă de șuncă și o palincă pînă se crăpa de zece, orice număr de telefon util, "reconsiderările" de scriitori, ciorbe de burtă, dicționare de idei literare, Eugen Simion tot, neologisme prost-plasate, nenumărate cești TAPL cu cafea, interviuri cu întrebarea " Ce aveți pe șantier", de parcă scriitorii ar fi fost mecanici și lăcătuși. Am să verific dacă l-a întrebat asta și pe Steinhardt: "Ce aveți pe șantier?" Revista nu supăra (programatic) pe nimeni. "Ești nocivă sau naivă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]