1,982,238 matches
-
două luni înainte ca India să-și proclame independența. Barnes studiază la Oxford; Rushdie la Cambridge. Amîndoi se află între două culturi, plasare evidentă la Rushdie care aduce Pakistanul în inima unei Anglii literare și plasare mult mai subtilă în cazul lui Barnes, impregnat de spiritul francez. Orient, Occident de Salman Rushdie reamintește tradiția prozei scurte engleze, ca și fascinația față de India, de Rudyard Kipling și Somerset Maugham, dar mi-a apărut ca joc în oglindă, una din necruțătoarele ironii ale
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
străduința exagerată de a se supune unor reguli prozodice, în detrimentul fidelității față de Biblie (p. 18-29). Pentru a nu cădea în interpretări extravagante, inventând imagini moderne acolo unde nu sunt, filologul restaurează sensul originar al unor cuvinte la Dosoftei, cum e cazul, de pildă, al substantivului ,trăsură", care înseamnă ,necaz", în versurile ,Straje și ferință mi-am pusu-mi pre gură/ Când stă păcătosul de-m face trăsură" (p. 22). Satisfacția filologului e nemăsurată când reușește să pună în evidență evoluția limbii și
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
mai departe, aplicându-se asupra cronicarilor: la Grigore Ureche și Ion Neculce apar frecvent ,formulări tipizate și citate biblice de esență paremiologică" (p. 65-74), iar la Miron și Nicolae Costin e introdus ,citatul biblic în stilul savant cronicăresc" (p. 74-96). Cazul lui Dimitrie Cantemir e mai interesant, pentru că există o diferență considerabilă între ,citatul savant" vehiculat cu ușurință în Divanul ca operă de tinerețe și ,asimilarea creatoare" a referințelor biblice, abia recognoscibile, în Istoria ieroglifică (p. 97-139). Psaltirea lui Dosoftei își
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
rime, din moment ce ea se petrece într-o poezie de numai două versuri, un distih care va să zică. Demagog acest Macedonski, vor decreta, la rându-le, și cititorii, care, înșelați de ,scrupulozitatea" editorială, mizează pe acuratețea reproducerilor și pe probitatea editorilor. în acest caz, un cuvânt totuși despre probitate; dacă, în ediția din 1966, imperfecțiunea poate fi pusă pe seama unei scăpări tipografice, e greu de crezut că, după aproape 40 de ani, exact aceeași eroare să se fi repetat în exact același loc. Ca să
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
de starea de tensiune pe care o generează. Zoom-ul se face brutal și neașteptat, iar unghiurile de filmare asigură o juxtapunere a imaginii călăilor și victimelor. Problematizarea unor situații se face în principal prin intermediul unor astfel de artificii. Vezi cazul doamnei Bertholt, care își pierde casa pe care familia ei aristocratică o deținea de generații, și soțul, pe care îl dorea cel puțin executat cu demnitate. Pe la sfârșitul filmului apare imaginea ei în timp ce judecătorul Haywood o sună. Se începe cu
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
prin mass-media a devenit Gigi Becali, ne agităm degeaba. Măsura anunțată de premier și tratată la modul serios-încruntat de ministrul de Interne Blaga (acesta a deschis un site pe care cetățeanul își poate exprima părerea) e, în cel mai bun caz, demagogică. Probabil că dl Tăriceanu a fost atenționat la Bruxelles că mult prea mulți români ajunși în Occident au un comportament de sălbatici. E posibil să nu se fi menționat, din cauza ravagiilor corectitudinii politice, că e vorba de o anumită
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
care mă face să cred că Băsescu face primele experimente în încercarea de a trăi într-o lume croită cum vrea el, nu după calapodul realității. El își putea risca echidistanța politică, pe care oricum o riscă și cînd e cazul și cînd nu, pentru a le spune sinistraților că amploarea inundațiilor din această vară se trage de la cei 15 ani de miserupism de pînă la venirea lui la putere. Nu cred că l-ar fi acuzat cineva pe fostul căpitan
Cum se vede dracul de la Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11486_a_12811]
-
Se cheamă, trucînd (auto)critica unui, bunăoară, Raymond Poincaré, Comédii la porțile orientului. Comédia (din turcește...), cînd nu-i pur și simplu o chestie, cuvînt de care tot Miticul e dependent, va să-nsemne circ la drumul mare. În orice caz, nu (tocmai) comedie. Așa că nu e de asemuit cartea de-o deschid acum cu vreun replay de rîs homeric sau cu benzile hohotitoare ce pornesc, aiurea, la orice show. Pare, mai degrabă, un teasc de scos must din aguridă. Să
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
fierbințeala atmosferică și înfierbântarea demisiilor televizate, irevocabile sau nu, până și gâzele, molipsite, și-au revocat tradiția renunțând să mai depună la soare ,ouă microscopice", luându-și lumea în cap. Prietenul Haralampy este de părere că temperatura este, în orice caz, cu mult mai tropicală decât și-o fi putut imagina ,inventatorul" sintagmei ,climă temperat-continentală", caz în care televiziunea a devenit mai eficientă decât orice sfat părintesc-medical de a nu ieși din casă. Ea ne adună în fața televizoarelor oferindu-ne ,momente
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
revocat tradiția renunțând să mai depună la soare ,ouă microscopice", luându-și lumea în cap. Prietenul Haralampy este de părere că temperatura este, în orice caz, cu mult mai tropicală decât și-o fi putut imagina ,inventatorul" sintagmei ,climă temperat-continentală", caz în care televiziunea a devenit mai eficientă decât orice sfat părintesc-medical de a nu ieși din casă. Ea ne adună în fața televizoarelor oferindu-ne ,momente și schițe" pe care, vâzându-le, Caragiale s-ar simți rușinat și neputincios, iar pe noi
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
cultură, ca-n vremea epocii de aur. Ziariștii care taxează drept chiuluri absențele parlamentarilor pesediști de la ședințe sunt de rea credință, căci se știe bine că bieții parlamentari sunt adânciți în meditații profunde asupra cărților fundamentale ale omenirii! Au fost cazuri când baroni PSD au uitat de convocarea la Parchet, deoarece erau prea cufundați în lectura lui Nicolae Filimon sau Balzac. Am aflat de curând că acu vreo trei ani, în Vrancea, pentru a deveni membru PSD trebuia să-i dovedești
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
eleganței. Domnul Mircea Geoană ar trebui să mai studieze analele parlamentare românești, disputele oratorice dintre P.P. Carp și Take Ionescu, Ionel Brătianu și Marghiloman, de pildă. Chestiune de cultură și nu-i nevoie de un întreg metru cub. în orice caz, Mircea Geoană trebuie să știe că mitocănia nu înseamnă personalitate, iar agresivitatea primitivă, inteligență politică.
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
banii, televizorul, bijuterii. Averea cea mai însemnată a fost pur și simplu ocolită, desconsiderată, ignorată! De asta mi-am adus aminte cînd am auzit despre spargerea de la Humanitas. Povestea este halucinantă, iar doza de aiureală nu lipsește nici în acest caz. Cred că băieții habar nu aveau ce înseamnă librărie. Ochii lor nici n-au zărit cărțile, le-au dat la o parte, ca hoții din povestea de mai sus, ca să poată lua calculatorul, dvd-ul, casete video. În regatul cărților, ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
să nu se vorbească, ci în aparté-urile din culisele vieții culturale, unde dezaprobarea cea mai categorică a avut de înfruntat aderențe manifestate cu un entuziasm întrucâtva timid, pentru că e mai ușor să conceptualizezi dezacordul rațional decât acordul sensibil, deși, în cazul de față, ambele sintagme își pot împrumuta cu aceeași dezinvoltură, printr-un schimb reciproc, unul din termeni. În fond, despre ce este vorba? Despre o reîntoarcere ,experimentală" la natură, care a apărut fără voie ca ostentativă și neconcludentă, dată fiind
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
sine și cu manifestul - neredactat, dar înscris în fiecare atingere de penel - al întoarcerii la bucuriile simple, a constituit, în sensul cel mai pozitiv al cuvântului, o provocare. Există provocări a căror sfidare constă în lipsa ostentativă de ostentație. în asemenea cazuri etica lor, împrumutând o estetică pe măsură, riscă să se transforme în predică, exemplul să devină program. în modul cum expoziția a pus problema raportului pictor-natură a existat o destul de periculoasă situare pe muchie de cuțit, afirmare a unui echilibru
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
o practică extrem de răspîndită, reflectată - mai ales în discursul Jumoristic și în limbajul familiar și argotic - într-o mare diversitate de termeni și perifraze. În cultura română tradițională judecata asupra inteligenței - cu verdictul prost / deștept - pare a fi în orice caz privilegiată, mai ales în dauna judecății etice. Am trecut altă dată în revistă cîteva dintre comparațiile și metaforele prostiei în limba română (de la simbolurile cosmice, pînă la cele animaliere sau obiectuale: prost ca noaptea, ca oaia, ca gîsca, ca o
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
de figuri retorice în stare să sfîrșească prin a se comporta ca harfiile din poveste: strică tot ce ating. În schimb, descopeream un stil spumos, pe alocuri frapant, care face capital din ideile intermediare și care nu poate, în nici un caz, ascunde voluptatea scăldatului în marea muzică, a jocului cu valurile ei, a imersiunilor ori surfing-ului, înotării spre țărm sau, dimpotrivă, spre larg, întotdeauna cu gîndul și sufletul la comorile pe care arta sunetelor le are în proprietate. V-am
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
planificarea dezastrului. Muncă patriotică mai fac, în România, doar profesorii, bombardați cu ore peste ore, pentru că, nu-i așa, bugetul e mic, dar responsabilitatea față de viitorul țării e mare... Ar fi fost ideal ca această responsabilitate să fie impusă în cazul defrișărilor sălbatice și-al extragerii balastului din râuri. Cel puțin trei sferturi din stricăciunile de azi ar fi fost evitate dacă lăcomia, tâmpenia și cinismul noilor ,exploatatori" ar fi fost zăgăzuite, dacă legea ar fi fost aplicată cu fermitate, indiferent
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
și ingenioasă metodă interpretativă, ce se desparte categoric de mai vechea metodă a unei simple transliterări. Grafiile chirilice au suferit astfel o transpunere în grafie latină, modernă, fluentă și - ceea ce e foarte important - ușor lizibilă, cum nu se întâmplă în cazul transliterării, care dă o versiune greoaie, învechită și dificilă la lectură. Partea cea mai întinsă a fiecărui volum o reprezintă textele. Aici se află originalitatea și caracterul excepțional al acestei realizări. Pe două pagini alăturate, format mare, in quarto, avem
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
poți să acuzi pe altul, mă întreb, cum poți să denunți public pe cineva pentru slăbiciune dacă nu ai făcut tu însuți, în aceleași condiții, proba tăriei, a rezistenței până în pânzele albe? Au fost găsite, umblându-se prin dosare, și cazuri de scriitori care au cedat presiunilor Securității, care au făcut note informative etc. De fiecare dată a fost vorba - prin ce întâmplare? - de scriitori care în trecutul regim s-au comportat demn, nu au făcut elogiul deșănțat al dictaturii, ba
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
trecutul regim s-au comportat demn, nu au făcut elogiul deșănțat al dictaturii, ba chiar au formulat critici, fie directe, în adunările de la Uniune, fie indirecte, în operele lor literare, atâta cât se putea sub rigorile cenzurii. A apărut astfel cazul Doinaș, al unui important scriitor respectat de toți, reper de comportare demnă, despre care se află după moarte că a fost informator al Securității. Informator cu acte în regulă, adică cu angajament, cu un vechi angajament pe care poetul l-
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
Cum de îndrăznea, dacă se știa vulnerabil? Sau îi conferea protecție tocmai angajamentul de informator, lăsat să se afișeze ca oponent al regimului pentru a i se acoperi misiuni pentru acesta mai importante? Nu știm, dar iată-ne speculând în jurul cazului Doinaș, iată-ne punând sub semnul întrebării comportamentul unui scriitor care a trecut în ochii contemporanilor drept un reper moral. Dar poate asta și urmăresc ,forțele din adâncuri", cine știe? A mai fost aruncat pe piață cazul Eugen Uricaru, țintindu
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
-ne speculând în jurul cazului Doinaș, iată-ne punând sub semnul întrebării comportamentul unui scriitor care a trecut în ochii contemporanilor drept un reper moral. Dar poate asta și urmăresc ,forțele din adâncuri", cine știe? A mai fost aruncat pe piață cazul Eugen Uricaru, țintindu-se și compromiterea instituției pe care o reprezenta, Uniunea Scriitorilor, taxată în necunoștință de cauză drept ,fosilă a comunismului". în cazul lui Doinaș cel puțin exista acel angajament, smuls în detenție, dar la Uricaru așa ceva nu există
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
Dar poate asta și urmăresc ,forțele din adâncuri", cine știe? A mai fost aruncat pe piață cazul Eugen Uricaru, țintindu-se și compromiterea instituției pe care o reprezenta, Uniunea Scriitorilor, taxată în necunoștință de cauză drept ,fosilă a comunismului". în cazul lui Doinaș cel puțin exista acel angajament, smuls în detenție, dar la Uricaru așa ceva nu există. Din nou este însă vorba despre un scriitor care a incomodat, cel puțin, vechiul regim, pus de acesta sub urmărire, verificat ,prin mijloace specifice
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
ce scrie Alex. Ștefănescu în R.L., nr. 19, despre ,demonizarea" Uniunii Scriitorilor), acolo , în acele medii, îngrămădindu-se, s-ar zice, relele năravuri, din trecut și de azi: lașitatea, egoismul, meschinăria, oportunismul, trădarea, colaboraționismul și poate, în cel mai bun caz, revolta în genunchi. Cine cultivă această imagine, măcar excesivă, despre comunitatea literară, cine acuză, cine judecă? Prea adesea tinerii gazetari ignoranți și cinici, doritori să se ilustreze, fie ce-o fi, prin lovituri de presă, prin demascări de senzație etc.
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]