4,822 matches
-
timp noros) când și temperatura lor este mai corespunzătoare valorificării. În primele zile, după recoltare, pierderile de apă prin transpirație sunt mai mari. La cartofi, contează mult să fie recoltați la un grad de suberificare corespunzător. La mere stratul de ceară atinge în momentul maturării compoziția optimă, predominând esterii saturați care formează un strat impermeabil. Acumularea cerurilor diferă în funcție de soi și influențează pierderile în greutate. Măsurile tehnologice de reducere a transpirației Măsurile tehnologice de reducere a transpirației vizează folosirea instalațiilor de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
soiurilor); colorație exterioară (intensitate, uniformitate etc.); culoarea pulpei (la fructele cărnoase); compactitate (varză de căpățână, broccoli, conopidă); defecte externe și interne (morfologice, mecanice, fiziologice, provocate de boli sau dăunători) morfologia și structura suprafeței, luciu/acoperire cu pruină sau strat de ceară; Textura (mere, pere, sâmburoase = drupacee): fermitate/tărie (mazăre, fasole, fasole lima); elasticitate, frăgezime, crocanță (la toate fructele și majoritatea legumelor); suculență (fructe); duritate/fibrozitate; Aromă (gust, miros): astringență, conținut în substanțe fenolice (gutui, prune, mere); acreală (aciditatea) dulceață; amăreală; aromă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
scurgerea mustului din boștină, ușurând presarea; permite pătrunderea aerului în masa boștinei, favorizând înmulțirea levurilor. Boabele sunt componenta principală reprezentând 92-97% din greutatea strugurelui și sunt compuse din 3 părți principale: pielița, pulpa și semințele. Pielița (epicarpul) este acoperită cu ceară (pruină) și la strugurii negri conține pigmenți roșii (antociani). Compoziția chimică a pielițelor: umiditate 7580% din greutatea pieliței, substanțe azotate 2-3%, zaharuri (pentozani) 0,5 - 1%, acizi organici 0,2-0,3%, taninuri catechinice mult mai fine decât cele din ciorchini
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
11,5 3,8 24,1 Tămâioasă românească (unii o consideră similară cu Muscat Frontignan) (Busuioacă de Moldova) Soi pentru vinuri aromate. Struguri mijlocii, cilindro conici sau cilindrici, uneorii unii biaripați. Boabe mijlocii sferice verzi deschis la maturitate acoperite de ceară galbenă (pruină) și pete ruginii. Miez consistent aromat (muscat). Acumulează 200 -210 g/L - la supramaturare 250-270 g/L (aciditatea rămâne peste 4, 5 g/L ac. sulfuric); la Pietroasele Drăgășani și Cotnari acumulează până la 270-300 g/L. Se cultivă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
distinge un ușor gust de muscat. Regina viilor (creat 1916 Mathiasz I., Ungaria) - epoca a II-a (1-15 august) cultivat în sudul țării. Strugurii sunt scurți, cilindro-conici sau conici, uneori aripați. Boabe dese în ciorchine, mari, ușor ovale, galben-aurii (ca ceara), miez cărnos, ușor crocant, gust discret de muscat, care dispare la recoltarea mai târzie. Chasselas doré (din Asia Mică sau Egipt, semnalat la 1200 în Franța) locul I ca suprafață, Epoca a III-a (15-31 august). Este un soi mixt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
viitorul? Paris, 12 iulie 1789. Susținut și iubit de popor, Necker tocmai a fost demis de rege. "Manifestanții, scrie istoricul Michel Winock 130, plini de imaginație, au luat busturile lui Necker și ale ducelui de Orléans de la Muzeul figurilor de ceară de pe bulevardul Temple. Le-au acoperit cu crepuri și le-au plimbat prin Paris, agitînd în mîini securi, săbii sau puști. Chateaubriand, care se intersectează din întîmplare cu convoiul de manifestanți, aude printre "Trăiască Necker" și "Trăiască ducele de Orléans
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în Moldova, din cele mai însămnate îndeletniciri rurale a<le> locuitorilor. M<i>erea și ceara moldovanului ave, mai ales în comerțul cu Veneția, așa de mare credit, că și astăzi acest product, de întâie cvalita, poartă acest nume onorabil. Cu înrărirea pădurilor, mai ales acelor dintâi, au scăzut și ist ram de industrie; m<i
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de mare credit, că și astăzi acest product, de întâie cvalita, poartă acest nume onorabil. Cu înrărirea pădurilor, mai ales acelor dintâi, au scăzut și ist ram de industrie; m<i>erea de Vaslui se făcu rară, iar lumânări de ceară bună se aduc amu la noi din Rosia și de la Viena. Cu toate aceste, amorul antic pentru bucolica și gheorghicon 15 înnăscut între români nu s-au stins dintre deviitorii lor și astăzi încă vedem, deși în mic cerc, doritori
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
soțietate numeroasă numită roi, ca de 20 mii lucrători fără sex, din 1.600 albine de parte bărbătească și din o femee ce se numește împărăteasă (matcă). Lucrătoarele sînt cele mai mici și înformează statul, ele durează regulate chilii, adună ceară și miere și nutresc pe junime. În un fagu<r> sînt până la 50.000 chiliuțe. Materialul pentru miere îl scot din nectarul florilor. Stofa mierei o înghit, o prelucrează în stomah și apoi o depun în chilii. Ceara, de asemene
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chilii, adună ceară și miere și nutresc pe junime. În un fagu<r> sînt până la 50.000 chiliuțe. Materialul pentru miere îl scot din nectarul florilor. Stofa mierei o înghit, o prelucrează în stomah și apoi o depun în chilii. Ceara, de asemene, o sorb din flori, o cară acasă între picioarele dinapoi, cu care o frământă ca un aluat. Împărăteasa este sufletul roiului, nici suferă pe o alta, iar <în>tâmplându-să să se nască încă una, apoi sau că ea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
8; 71. Beschreibung des Salzwerks Rotenfelde (Descrierea salinei Rotenfelde), Nürnberg, 1811, 1, 8; 72. Johann Christian Gottlob Weise, Die Kunst der Gebäude, Zimmerund Straßenerleuchtung <durch Öl, Talg, Wachs und Gas> (Arta iluminării clădirilor, camerelor și a străzilor cu ulei, seu, ceară și gaz), Ilmenau, 1829, 1, 8; 73. Carte germană privitoare la arte, fără titlu și necompletă, s.l., s.a., 1; 75. Atlas compus din 32 hărți; 76. Unsprezece hărți; 77. Modele de edificii agricole-economice, compus din 62 foi; 78. Idem, din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mă acuzau cu temnița cea grea și m-ascundeam în cazul ablativ iar roata morii se mai învârtea. dar unde sunt ogarii mei frumoși? i-au împușcat mogulii într-o seară. doar doamna farmacistă, la strămoși, le prescria pilulele de ceară. bunicul îmi zâmbește sub prichici. el m-a-nvățat cum se țesală boii. îmi ridicasem casă de chirpici și mă-nchinam la scâncetele ploii. mileniul tânăr și-a lăsat mustață și barbă - mirosind a Rasputin. prin cazinouri monștrii se răsfață
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
dar cu mult mai vie într-un peisaj virtual precum copilăria în închipuire făcând nimicul să învie. Pășești pe cărarea necercetată și ți se pare că ai ajuns pe lumea cealaltă. Căderea clipelor e doar risipire și înstrăinare topindu-se ceara pe care s-au imprimat peceți princiare și toate se retrag în sine când făptura de aer se mistuie-nviforată. Și-i prileju de-ncăierare și-i ocazie de nuntă cum doar veciile în culme se înfruntă și în duhul păcii
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
râzi prea tare, Să râzi floral Ca o întrebare A cerului când pe umerii Omului cade Cu stelele toate Cu Dumnezeu înfășate, Cu îngenuncherea ochilor Ce nu mai văd, Cu îngenuncherea Auzului ce nu mai aude, în lumile goale, Din ceară făcute. Suflu peste ele și le refac Zână din veșnic leac. 29 decembrie Chiar și mireasma are un foșnet cald, Soarele înveșmântă orice poartă, Cel ce în sine sinea lui și-o poartă Trece prin lume ca fald peste fald
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
A venit rândul tîu, Acrivițo ...să te cer din Mahalaua Negustorilor celor doi tați ai tăi, unul Hagi Cănuță toptangiu pe vremuri și cam iflifiu celălalt, care te-a scris, Nenea Iancu, bine ți-ar sta într-un muzeu de ceară "alții moare, ș-așa n-are fos-mu, parighoria tu Kosmu" (lumina mea, mângâierea lumii) privirea ta crucișă, gura ta slobodă inventând iar și iar, o basnă de pe lacul Căldărușani cu păcătoasa cea veselă și duhovnicul ei "frunzuliță lobodă, of! țațo
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
frânghia de salvare scara lui Iacov la cer o pojghiță de argint a-nghițit acel "aerian bulevard" și doar bastonul tău de orb, Zahei, mai ciopârțește soarele în asfințit pe buzele vreunui bătrânel în loden de m-aș ruga acum când ceara-i răbdătoare din urmă vine Domnul Amărăciune (capul plecat înspre dreapta, obrazul de cretă Botta, Amărăciune, lavaliera, Milul Umilul) și părul paj al fetei de la Arhitectură suspendat la mansardă, oglindă se face, perie aspră, crâng fraged, perdea de atlaz până în
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
opium, victorie! pe aspra cocoașă a veacului 12 Jacopone da Todi poartă cercel în ureche versul e arteziană cu vocale deschise "o Figlio, Figlio, amoroso giglio Figlio, chi da consiglio al mio cor angostiato" de m-aș ruga acum când ceara-i răbdătoare un rând mai în spate - Gheorghe (Pituț) al pădurii și Marius (Robescu) fără caiete de note cu o țigară-ntre degete galbene a stat o noapte întreagă la birt cu profesorul, unchiul meu din Perugia, și Cati și
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
fiecare caută, instinctiv, compania celorlalți. În sfârșit, capitolul subsecvent narează o nouă incursiune a Christinei în dormitorul lui Egor; prezența moartei este identificabilă grație amprentei olfactive indelebile: "O putea vedea întreagă pe Christina și nici o tresărire a feței sale de ceară nu-i scăpa. Mirosul de violete se răspândise acum în toată odaia". Scena erotică subsecventă, de voyeurism consumat în penumbră, nu este lipsită de concupiscență otrăvită: Christina "[s]e ridică în picioare și-și desprinse gulerul de mătase. Gâtul îi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
coborâre buclele de sârme de aur". Noii aliați sunt invincibili: ei "loviră, cu lăncile înainte, șleahta dezmățată a morților. În câteva clipe, din teribilul neam subteran rămase-un morman de tibii, vertebre, mandibule, cranii și oase iliace, îngălbenite ca o ceară veche, fumegând încă venin către ceruri. Demonii se scurseră ca o mocirlă groasă de pe biserică, lăsând-o mânjită de bale și excremente, și se aruncară ca o haită de lupi turbați asupra falangei de îngeri". Morții sunt, astfel, îndepărtați, iar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Isle Adam sau Catulle Mendès devine emblematic, dat fiind faptul că Salomeea chintesențializează cruzimea asociată artei, fie ea și coregrafice. Scriitorul debutase sub semnul unei deconstrucții a simbolismului în formula unor prozopoeme cu ludicul și în spiritul avangardei, Figurile de ceară, în 1912, iar Salomeea apărea în 1915 la Tipografia G. Ionescu. Pe frontispiciul volumului se află o reproducere după un tablou pe care-l găsim și la Pallady, Nud (nedatat, nesemnat, ulei pe carton, 0, 980 x 0,570 cm
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
puternic marcată de voința celui ce purta „însemnele puterii”. Aria competențelor juridice ale reprezentanților comunității locale a fost constant diminuată, vama locală a fost subordonată celei de la Tazlău (1431), veniturile vamale - vama mare și cea mică -, morile și pietrele de ceară din târgul Bacău, precum și „via de la sare” au fost acordate mănăstirii Bistrița (conform documentelor din 8 septembrie 1457 și 23 aprilie 1460), iar regimul proprietății asupra Ocolului târgului - de fapt, Ocol domnesc - a fost grav alterat de frecventele împroprietăriri ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
făcut fala clubului cel mai închis; ...rufele și le spăla la Londra; ...văzuse multe cutreierând mări și țări; ...se îndeletnicise cu cercetări oculte îndrăznețe; ...privirea i se pierdea aiurea în depărtările unei lumi de vis; ...iscălea sir iar pecetea de ceară prezenta un sfinx cu inscripția Remember; ...îl găsisem frumos pentru că în el vedeam retrăind o icoană din trecut, vedeam reînviat scumpul Trecut însuși. Trecutul apus pentru totdeauna." Autocontemplarea tînguitoare a eului bovaric matein se completează în schița biografică a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
despre morți, moșteniri, tronsnituri și tocăneli în miez de noapte care îl poartă departe pe Tașcă așa ostenit cum era, că nu știe dacă lucrurile se petrec aievea ori e numai vis. Spre miezul nopții, când sluga aprinse lumânarea de ceară ca să-l ducă-n odaie, el nu mai stete pe gânduri: tot era mai bine cu ușa încuiată. Ieșind din birt, ei trecură printr-o sală mare unde pașii sunau a gol, țiuia și huruia crivățul prin hornuri, se zgâlțâiau
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
inventează ceasul mecanic. Se practică metoda experimentală în agricultură și se construiesc fîntîni arteziene. Se intensifică creșterea animalelor și se ameliorează culturile de viță-de-vie, se utilizează busola și cîrma. Se construiesc furnale, se ard cărbunii, se iluminează cu lumînări de ceară și se inventează furculița; se poartă ochelari și apare oglinda, se fabrică hîrtia. J. Gimpel, Les Bâtisseurs de cathédrales, Éditions du Seuil, 1980, p. 108 Tema-titlu a acestei secvențe ("toate activitățile omenești") declanșează o enumerare de acțiuni în care ordinea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Imobilul înalt, cu șase etaje, era locuit de douăzeci de familii sărmane de muncitori și funcționari, și, urcînd scara ale cărei trepte murdare, cu bucăți de hîrtie împrăștiate, mucuri de țigară și resturi de zarzavat, le lumina cu chibrituri de ceară fu cuprins de un sentiment groaznic de scîrbă și de nerăbdare să scape de acolo, să locuiască și el într-o casă curată, așternută cu covoare, ca oamenii avuți. Un miros greu de mîncare, de hazna și de mizerie omenească
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]