2,944 matches
-
căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la altă pereche, căci acea femeie își va schimba și bărbatul. Cine stă cu mâna la falcă și gânditor, trage a rău. Când la masă se varsă piper, e semn de ceartă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
imediat aspectul impecabil. Amintește-ți că uneori stai pe teren și câte 15 ore, dar niciodată nu trebuie să arăți neglijent, obosit sau murdar. 6. Nu accesoriza excesiv îmbrăcămintea. Renunță la bijuteriile opulente, care strălucesc prea tare sau fac zgomot (cerceii lungi, care se mișcă în timp ce vorbești și fac zgomote ce pot fi preluate de microfon sunt absolut interziși). Evită bijuteriile care atrag atenția. Telespectatorul trebuie să te privească și să te asculte, și nu să fie distras de mărgelele care
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Idea Design & Print, Cluj- Napoca, 2006. Vattimo, Gianni, Gândirea slabă, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 1998. , A crede că mai credem, traducere de Ștefania Mincu, Pontica, Constanța, 2005. și John D. Caputo, După moartea lui Dumnezeu, traducere de Cristian Cercel, Editura Curtea Veche, București 2008. Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie Sociologie și modernitate, Polirom, Iași, 2007. Zenit, "Los católicos que dejan la Iglesia. Diálogo con el obispo Norberto Strotmann y el laico José Pérez Guadalupe", http://www.zenit.org/ es/articles/los-catolicos-que-dejan-la-iglesia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Étienne la Mtele de Pietate subt numerile 334 / 26 juin, 164 / 25 juin 1900 rămânând că în câte-va zile să scot cartea de judecată prin care se condamnă Dnul Étienne la restituirea obiectelor și anume: a) o pereche de cercei diamante [subl. Petre Zlătescu] (unul mare înconjurat de alte mici și o tórta puțin stricată; căptușiți cercei cu aur); b) un ac de cravată [subl. Petre Zlătescu] treflă (rubin, safir, diamant); c) un buton treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
câte-va zile să scot cartea de judecată prin care se condamnă Dnul Étienne la restituirea obiectelor și anume: a) o pereche de cercei diamante [subl. Petre Zlătescu] (unul mare înconjurat de alte mici și o tórta puțin stricată; căptușiți cercei cu aur); b) un ac de cravată [subl. Petre Zlătescu] treflă (rubin, safir, diamant); c) un buton treflă briliant [subl. Petre Zlătescu]. Lucrurile se vor trimite ramburs [la] adresa P. Zlătescu, Str. Sârbească, 8. Primiți, vé rog, respectul meu. Dsale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1902 se duceau tratative pentru că bijuteriile aflate în posesia lui Alphonse Suykens să revină lui Zlătescu. Văduva lui Suykens confirmă lista acestora (șapte inele cu briliante, diamante și perle, două lanțuri de ceas, un ac de păr, o pereche de cercei cu perle și diamante, o broșa cu perle), precizând totodată într-o epistola ce o adresă pe 23 iulie 1902 lui Eugen Mavrodi, ca Petre Zlătescu îi datora defunctului său soț 691,50 franci 44. În august 1902 corespondență dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
să se odihnească, îi supraveghea creșterea. Numai că mama ei încerca să o îndepărteze de mine. s-a ajuns până acolo că într-o zi am fost anunțat că Andreea a luat din casă o verighetă, verigheta tatălui său, niște cercei și o brățară, toate din aur, și le-a dus la grădiniță. Acolo s-a jucat cu copii și le a pierdut. Am fost solicitat de părinți să cercetez cazul. Câteva zile m-am deplasat în timpul programului acolo, am discutat
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
retorică, astronomie și științele naturii, contribuind la ridicarea nivelului de cultură a tinerilor ardeleni. Ființarea unor școli și a unor gânditori umaniști, precum și realizările acestora de ordin cultural, le regăsim în timpul domnilor Eraclide Despotul în Moldova și a lui Petru Cercel în Țara Românească. Școala latină de la Cotnari, amintită deja, a fost înființată în 1562, la inițiativa lui Iacob Eraclide Despotul (1561-1563). Instituția era coordonată de un profesor și director în același timp, Ioan Sommer, poet german de limba latină, care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
întrucât zăbovise aproape o săptămână la Rucăr, pe 7 octombrie, se afla la Stoenești. După cum ne spune N. Iorga, în a sa "Istorie a Românilor, prin călători", spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Mihnea Turcitul și Petru Cercel, un diplomat francez, Jacques Bongars, a parcurs culoarul Bran-Rucăr: "Călătorul află la Bran castelul, care oferea și un adăpost drumeților. Se arată cum era păzit hotarul: o parte din garnizoană ieșea dimineața, altă parte seara pentru a străjui linia: erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
anterioare din relațiile celor două provincii românești, când voevozi, solii, oștile au folosit drumul de car de pe culoarul transcarpatic Rucăr-Bran. Localnicii din prima jumătate a secolului al XX-lea povesteau că "pe drumul ăsta au trecut Mircea cel Bătrân, Petru Cercel, Vlad Țepeș", că "lunca domnească din Moeciu se cheamă așa, pentru că oastea lui Țepeș și-a făcut tabăra acolo". Poate așa s-a speculat și în crearea legendei, devenită celebră, că "Vlad Dracu ar fi locuit în castelul Bran", că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
culturală (nu difuzează decît Public Enemy). El poartă și un set de inele pe care sînt gravate cuvintele "iubire" și "ură" probabil cele două fețe ale unui Roheem uneori blînd, alteori violent 12. Și Mookie are un dinte și un cercel de aur, care sînt semne ale participării sale la convențiile culturale urbane ale negrilor 13. Cei trei filosofi de la colțul străzii, care țin discursuri pe tema situației curente a negrilor, sînt îmbrăcați neglijent, în timp ce alcoolicul Da Mayor (Ossie Davis) poartă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
produs modelul unui nou look masculin, o alternativă "hip" la moda acceptată, o legitimare a stilului "lejer, nepretențios". Dimpotrivă, Tubbs oferă modelul bărbatului la modă, cu costume la două rînduri de la Casa Vern Uomo, cu cravate italiene înguste, pantofi eleganți, cercei în același stil, și un comportament "nouveau-cool". Partenerii lor, Zito și Switek, îmbrăcați în cămăși hawaiene și pantaloni lejeri, viu colorați, oferă modele de îmbrăcăminte lipsite de formalism, iar detectivele Gina și Trudy își schimbă mereu vestimentația, coafura și stilul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
îl poartă pe dedesubt. În jurul taliei are faimoasa "centură de castitate" mai apoi scoasă pe piață de casa sa de modă Boy Toy cu o cataramă mare și lanțuri de jur împrejur. Are o fundă neagră în păr și un cercel în formă de stea și un altul, mai mic, în formă de crucifix. Toaleta îi este completată de șosete negre băiețești și ghete negre scurte. Moda Madonei în această etapă reprezintă un atac subversiv la codurile convenționale, ea impunînd ca
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
costumație Madona la prețuri mai ridicate și truse de machiaj; imaginea sa încuraja însă vînzarea de articole cu preț scăzut care să imite stilul Madona: lenjerie care să depășească lungimea fustei sau să iasă din fustă, tricouri largi, brățări ieftine, cercei, lanțuri și crucifixe care completau aspectul. Stilul Madona s-a impus rapid ca stilul "flashy trash" ("vampă îmbrăcată țipător"), așa încît orice adolescentă putea să-și permită să arate ca ea și să-i împărtășească atitudinea și stilul. Moda Madona
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fete care încearcă să arate ca ea...". Ca reacție la popularitatea "stilului Madona", magazinul universal Macy's a creat un raion numit "Madona land" dedicat comercializării puloverelor ($30), pantalonilor ($21) și a unui mare număr de bijuterii și accesorii precum cercei, crucifix, coliere de "perle" foarte mari ($4-59) semănînd cu cele purtate de vedeta însăși. Acest raion a devenit locul de mobilizare a fanilor săi cînd, în vara anului 1985, magazinul Macy's a sponsorizat un concurs de sosii ale vedetei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a mâncat-o cu mare poftă. Acum adulmecă zăpada după firimiturile scăpate din cauza lăcomiei. Și cine a văzut vreodată câine care să nu fie lacom? Costică, colegul de palier un țigănuș fără știința literelor dar simpatic și de treabă, cu cercel în ureche, și-a făcut pomană cu uriașul patruped nevinovat. * * * Costică se internase cu câteva zile în urmă, înaintea mea. La salonul de femei e internată sora acestuia, căsătorită fiind are desigur alt nume. Așa că pot ține pe mai departe
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
ore, mai multe zile la rând. S-au perindat prin el mulți: părinți și bunici însoțiți de copii sau... invers, adolescenți zgomotoși, unii îmbrăcați, alții mai mult dezbrăcați, cu tot felul de tatuaje desenate pe gât, pe brațe sau altundeva, cercei în urechi, sprâncene sau buric, adulți interesați sau indiferenți, îngăduitori sau suspicioși, deschiși sau sumbri, fără pic de carte sau cu pretenții intelectuale; nu știu dacă aș putea descrie întreaga varietate umană ce vizitează sanctuarul nostru vibratoriu. Privind detașat, de pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Regatul Carmen Sylva, o serie de tradițiuni și legende poporale conține: Fiica lui Decebal, Insula Șerpilor, Dragomirna, Legenda lui Bucur, Mama lui Ștefan 52 cel Mare, Movila lui Burcel, În Vrancea, Meșterul Manole, Miorița, Șalga, Doncilă, Oprișan, Pietrele doamnei, Petru Cercel, Mihu Copilu, Călugărița, Moșul și Baba, Dragoste de țigan, Neaga, Căderea Vidinului, Cum a aflat Alecsandri baladele sale; această carte a fost dedicată poetului Vasile Alecsandri. Poveștile Peleșului conțin următoarele legende: Peleșul, Vârful cu dor, Furnica, Piatra arsă, Jipii, Caraimanul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
precum Saul pe drumul Damascului, și Petru Dumitriu, după un drum plin de pulberea păcatului, iată, s-a întors, invitat de actualul președinte ("un înger"?), în patria lui, limba română, pentru a scrie și publica Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere, Cercel și încă altele. Să credem, oare, că acestea nu vor mai fi scrise în baza cine știe cărei comenzi de stat și de partid?! (Convorbiri literare, nr. 10, octombrie, 1996) CARTEA ALBĂ A DIVERSIUNII Mediatizată pînă la saturație în toată presa scrisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
împachetate și mă grăbesc să ies în oraș... Pe strada Gran Via, seara târziu, trecut de 22.00. Multă lume, majoritatea turiști străini, uitându-se la vitrinele magazinelor sau răsfoind pliantele unor chioșcuri deschise la această oră. Tineri măslinii, cu cercei în urechi și priviri la pândă, împart invitații la „Girls show”, care - îți explică, amabili, în orice limbă - „începe peste câteva minute, într-un local din apropiere!”. Dacă manifești interes sau măcar încerci să citești textul invitației, ești imediat înconjurat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vine cineva „de la Centru” (din Est sau Sud-Vest, nu contează) și se instalează scena mobilă în piața guvernului din Chișinău. Și fizic, copiii ăștia seamănă izbitor de mult cu ai noștri: slăbuți, smoliți, doar că au poate ceva mai mulți cercei în urechi și, sprâncene și vorbesc franțuzește (basarabenii sunt francofoni doar din oficiu). Mă strecor cu dificultate, încercând să-mi găsesc o poziție mai avantajoasă lângă un ciorchine de tineri cocoțați într-un echilibru precar pe muchia unui havuz plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că, fiind duminică, nu am găsit deschisă nici o casă de schimb valutar. Îi propunem să achităm în dolari câte o bere, dar refuză, ușor iritat. Până la urmă, ne lasă în plata Domnului. Îl urmăresc de la distanță - un tip bronzat, cârlionțat, cercel în ureche, mișcări abile, siguranță neostentativă. Alură latino. Am văzut, de altfel, mulți nemți intens bronzați, mai ales femei, dezinvolte și deloc urâte, în pofida prejudecății care bântuie pe la noi despre nurii fiicelor lui Siegfried. Luni, 19 iunie VASILE GÂRNEȚ: Mesaje
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aș zice: Margarete Kreuzer și carsten Geissler. El (originar din fosta Germanie de Est) - înalt, cu plete blonde; ea - scundă, cu păr negru, tuns scurt. Vorbesc între ei ca vechi prieteni, într-o germană bolborosită. Ambii cu o mulțime de cercei la urechi și la sprâncene. Se remarcă îndeosebi ea, îmbrăcată întotdeauna mult prea strident, fire artistă. Mai bârfim puțin, le sugerez - mai în glumă, mai în serios - să mă filmeze și pe mine. Sunt destul de politicoși, deși mai scapă câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
după alta, cu repeziciune. Favoritul lui Felicitas pierde duelul. Colega noastră, ce ciudat!, pe cât de ironică se arătase inițial față de ideea acestui turnir butaforic, își ia până la urmă rolul în serios și se grăbește să iasă în față (tunsă scurt, cercei în urechi, guleraș alb peste o pelerină gri, largă la poale) pentru a-și susține alesul inimii (de fapt, pe cel care a ales-o pe ea să-i fie doamnă protectoare). În sfârșit, vine momentul când „managerul” cu barbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
polemică între Adrei Bodiu și Boris Buracinschi, declanșată de afirmația acestuia din urmă cum că Bucureștiul e mai provincial decât Tallinul. Boris argumentează prin faptul că, aflat la București, a fost arătat cu degetul că poartă bască și că are cercel în ureche. Andrei are o replică tăioasă: „Tallinul e un mic sătuc - foarte pitoresc, e adevărat - în comparație cu Bucureștiul, care are o populație de cinci ori mai mare”. Noroc că nici unul din ei nu insistă. O bere la barul irlandez Hell
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]