2,563 matches
-
un titlu care are o însemnătate mai pozitivă în ordinea de lucruri ce azi domnește în toată Europa. Dacă eu și cu tot ministerul m-am împotrivit până acum la proclamarea Regatului, dacă v-am rugat întotdauna să amânați această cestiune, nu este pentru că eram de altă idee, ci pentru ca Europa să nu fie surprinsă și pentru ca să-i dăm garanții și mai mari că acest act este cu totul național și unanim. Am declarat-o și cred că am probat-o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Aceasta este gloria României, aceasta a fost și va fi pentru totdauna puterea ei. (Aplauze.) Nici o lovire nu poate să sfărâme o națiune cât de mică, când ea este unanimă; și unanimă a fost și va fi România în toate cestiunile cele mari. Astăzi dar, la sfârșitul vieții mele, pot să mă duc liniștit și fericit pentru că sunt încredințat că, precum până acum la toate faptele cele mari am fost uniți cu toții, așa și d-acum înainte vă veți uni, veți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
liniștit și fericit pentru că sunt încredințat că, precum până acum la toate faptele cele mari am fost uniți cu toții, așa și d-acum înainte vă veți uni, veți lucra, vă veți iubi din ce în ce mai mult; vă veți uni chiar și în cestiunile din întru și de principii. Sunt sigur că vor fi cu toții împreună nedezlipiți și fiii voștri, precum au fost și părinții voștri, precum sunteți și voi; prin urmare, d-lor, recunoscător soartei care mi-a dat această fericire, rară în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ieri, un arbore fraged, cu rădăcini plăpânde. d. președinte: S-a zis din eroare. d. al. lahovary: Ar fi un mic și meschin motiv pentru un așa de mare act. Eu cred că motivele, ca și ideile guvernului în această cestiune, sunt mai largi și mai înalte. Dinastia română poate să aibă rădăcini profunde în această țară, aceasta nimeni nu o contestă, dar nimeni nu poate să spună că ea nu este recentă în istoria noastră. Este un adevăr care se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi de prisos; dv. le-ați exprimat așa de bine încât noi, ca români, nu putem decât să ne asociem cu dânsele. Îmi propun dar a zice câteva cuvinte în privința numai a ceea ce rațiunea noastră ne arată, în această mare cestiune în care inima se poate afla în acord cu rațiunea. D-nii mei, actul care se săvârșește astăzi este un act mare, care va ocupa un loc însemnat în istoria noastră. El era deja dictat de mult prin simțimintele tutulor românilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înainte, și încheia: ”să ne apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G. Vârgolici - dedicate poetului V. Alecsandri, un necrolog dlui Ambroziu Dimitrovici, un studiu „Mișcări în cestiunea unificării ortografiei române”, Cântece poporale, bibliografie, extrase din protocoalele ședințelor Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări făcute în 1865 de către teologii din Cernăuți au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iudaică 2. În același an, un institutor moldovean, Grigorie C. Buțureanu, într-un efort marginal de a amesteca antropologia cu lingvistica comparată și arheologia istorică, amestec pe care Max Müller îl taxase deja ca aberație 3, pentru a arăta că „cestiunea arilor are o mare însemnătate, pentru că dacă neamul Proto-Arilor se întindea până la Marea Neagră de sigur că atingea și țerile unde trăesc astdi Românii”, face uz de această titulatură: „Învețatul Popp a dedus că și poporele au trebuit să mergă tot
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de obicei, după ce le-am dat cadourile, tradiționale între noi după asemenea deplasări, le-am aruncat și invitația de a merge la "un șpriț", la restaurantul "Doina", unde urma să mă pună la curent cu evenimentele de la care lipsisem. Avem "cestiuni" importante, la ordinea de zi, mă avertiză Petrică, ca replică la invitația lansată A fost vreunul dintre voi avansat, promovat, sancționat? De la noi, nu, dar evenimente remarcabile sunt în minister, cred că e mai bine să le evocăm la berea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Eseuri de ieri și de azi", la Institutul European, Sorin Pârvu, colegul și sicofantul meu personal, tipărea, între altele, un roman de Costache Olăreanu plus un manual de jurnalism. În "locus mioriticus" totul fiind posibil, am să revin răspicat asupra cestiunii și o să le-o zic de la obraz detractorilor ori naivilor ce mă acuză că scriu proză, de nu cumva poeziuni. Da, da, bețivanul Neculai Luca, prof la Facultatea de Matematici Iașiote, mă prezenta unui comesean de-al său drept poet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al său drept poet din stirpea brumariană. Ce se afla în dovleacul dânsului? Sinonimia sălbatecă de bună seamă: între auctor de cărți, scriitor și stihuitor, că de cunoaștere a înțelesului verbului elin "poiein" nu putea fi vorba la pehlivanul în cestiune.) Ce raționament parșiv screme intelectul celora de mă confinează la prozaitate (când nu-mi neagă, aidoma Pelicanului din Țicău, existența textuală, sub pretextul că literatorii secretă doar poeme, narațiuni și critică literară, eventual teatru)? Po(i)etul, nescriind științific, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să mă însor, să zămislesc puradei în loc de eseuri fragmentate, să ader la Pecereu, etc. (De-aș fi acceptat respectivele sfaturi ale "oamenilor de bine", m-ar fi putut ține de coaie, ca pe Săndel Călinescu, perfect modelat de carboava în cestiune, dar... azi eu aș fi proprietarul vilei din Păcurari, cadou de la UniverSECUritate; azi, la mine s-ar prezenta, cu sarsanalele pline, amatorii de înscrieri la doctorat. Așa-mi trebuie.) Oleacă începuse a-i stingheri incipienta gloriolă ce-mi venea de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și a i se legala îndreptare”. În aceeași ședință, aveau loc dezbateri în legătură cu Raportul Comitetului Permanent al județului Fălciu privind drumurile și podurile județene și comunale, precum și navigația pe râul Prut. Mihail Kogălniceanu remarca faptul că „Năvigabilitatea Prutului este o cestiune de viață pentru județele reverane, Iași, Tutova, Covurlui, Cahul, Ismail, Bolgrad și îndeosebi pentru județul nostru Fălciu. Statul în fața grelelor sarcini poate încă prelungi cu ani curățirea acestui râu. Trebuie dar ca însuși județele interesate să ia inițiativa unei asemenea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bălan, Silviu Dragomir, Mihalache, M. Popovici, Noveanu. Ceilalți membri prezenți și miniștrii, inclusiv părintele Moța și Horia Codreanu, [erau] pentru cedare și arbitragiu. Mihalache întreabă cui revine răspunderea celor înfăptuite. Regele răspunse: „Nu e aici vreme de răspundere, ci de cestiunile puse la vot. N avem decât 30 de minute pentru a ne decide, nu mai rămân decât 10“. Împreună cu Mihalache, Dinu ceru să se menționeze opiniunea separată a celor 10 și cuvântul ultimatum. Regele se opuse: „În Consiliul de Coroană
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
le construiască după interesele naționale, altfel acestea primejduiesc securitatea națiunii române. Fundalul discuțiilor și polemicilor gazetarului Eminescu îl constituie Congresul și Tratatul de Pace de la Berlin, el comentând sever toate cele 13 articole privitoare la România, care se refereau: la cestiunea orientală, evreiască, dunăreană, chestiuni de care depindea recunoașterea independenței de stat, dar și problema administrării Dobrogei, a reanexării sudului Basarabiei, a răscumpărării căilor ferate cu capital străin ș.a. Prin intervențiile sale, violente, spune George Ene, "a reușit să sensibilizeze și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
1866-1868 <endnote id="(125, p. 96)"/> și ca o consecință a protestelor exprimate În această privință de unele cancelarii occidentale, prințul Carol a socotit de cuviință să includă În Mesajul Tronului - adresat Parlamentului român În 1868 - mai multe referiri la „cestiunea israeliților”. „Dacă națiunea română În alte timpuri nu s-a abătut de la principiile de umanitate și de toleranță religioasă - a spus suveranul -, ea nu va Începe astăzi, În al XIX-lea secol, supt domnirea mea, a viola aceste sânte principii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de umanitate și de toleranță religioasă - a spus suveranul -, ea nu va Începe astăzi, În al XIX-lea secol, supt domnirea mea, a viola aceste sânte principii.” Ambele Camere ale Adunării Legislative s-au grăbit să asigure Tronul că, „În cestiunea delicată a străinilor de ritul israilitean”, nu ar fi vorba „de vro persecuțiune religioasă, căci aceasta n-ar fi demn(ă) nici de tradițiunile noastre naționale În materie de toleranță, nici de secolul În care trăim, nici de regimul liberal
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
centrul Europei - care a blocat emanciparea politică a evreilor din România (chiar cu modificarea formală din 1879) timp de peste o jumătate de secol (până În 1923). Dezbaterile animate din Parlament și din presă care au avut loc În perioada 1866-1868 În jurul „cestiunii israeliților” l-au determinat pe B.P. Hasdeu să redacteze și să publice un Întreg studiu cu titlul Istoria toleranței religioase În România (1868). Încercând să combată ideea că românii ar fi xenofobi și, mai ales, antisemiți, tânărul deputat Hasdeu contraargumentează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui, inclusiv acela de „otrăvitor” al țăra nului prin rachiu. Această imagine caricaturală a evreului nu a intrat doar În inventarul de clișee al târgovețului, ci și În mentalul politicianului. Când, În 1864, de exemplu, se dezbate În Adunarea Generală „cestiunea israelită”, Mihail Kogălniceanu declară următoarele parlamentarilor români : „Domnilor, pentru ca să cunoașteți pe evreii din Moldova nu aveți decât să vă duceți la teatru, să vedeți piesa Lipitorile satului și să credeți că nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
recomandat, ca să vedem limpede ce rezultate ar aduce” <endnote id="(285, pp. 163- 165)"/>. Pentru Theodor Rosetti (director al Băncii Agricole, fost prim-ministru În 1888-1889), această soluție mai părea viabilă și după două decenii. Într-o dezbatere publică privind „cestiunea israelită”, inițiată de C. Rădulescu-Motru, Th. Rosetti scria următoarele În 1900 : „Cred că ar fi un profit pentru statul român, dacă s-ar putea atrage proletariatul evreu spre agricultură. O soluțiune, după mine, ar fi În această direcțiune colonizarea unei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintr-un amfiteatru, în 1906, studenții au ieșit în stradă și au împiedicat venirea la T[eatrul] N[ațional] chiar a „Palatului”?! Studiul dumitale pus la sfîrșitul cărții ca un omagiu adus oratorului se mișcă bine pe niște idei majore: - „Cestiunea națională” domină întregul nostru drept de azi de a fi sau a nu fi, ca români... - „Cestiunea țărănească” este o „cestiune” de existență națională. - „Cestiunea” personală era dictată de nevoia de a-și întreține și reînnoi reputația. - Ca mare avocat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
N[ațional] chiar a „Palatului”?! Studiul dumitale pus la sfîrșitul cărții ca un omagiu adus oratorului se mișcă bine pe niște idei majore: - „Cestiunea națională” domină întregul nostru drept de azi de a fi sau a nu fi, ca români... - „Cestiunea țărănească” este o „cestiune” de existență națională. - „Cestiunea” personală era dictată de nevoia de a-și întreține și reînnoi reputația. - Ca mare avocat și-a pus pregătirea juridică în sprijinul prietenilor și al marilor probleme de onoare ale vremii. - A
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Palatului”?! Studiul dumitale pus la sfîrșitul cărții ca un omagiu adus oratorului se mișcă bine pe niște idei majore: - „Cestiunea națională” domină întregul nostru drept de azi de a fi sau a nu fi, ca români... - „Cestiunea țărănească” este o „cestiune” de existență națională. - „Cestiunea” personală era dictată de nevoia de a-și întreține și reînnoi reputația. - Ca mare avocat și-a pus pregătirea juridică în sprijinul prietenilor și al marilor probleme de onoare ale vremii. - A fost un temperament vulcanic
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
la sfîrșitul cărții ca un omagiu adus oratorului se mișcă bine pe niște idei majore: - „Cestiunea națională” domină întregul nostru drept de azi de a fi sau a nu fi, ca români... - „Cestiunea țărănească” este o „cestiune” de existență națională. - „Cestiunea” personală era dictată de nevoia de a-și întreține și reînnoi reputația. - Ca mare avocat și-a pus pregătirea juridică în sprijinul prietenilor și al marilor probleme de onoare ale vremii. - A fost un temperament vulcanic în fața căruia n-a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o pitorească stațiune montană locuită de brazilieni-germani, cu case care de care mai frumoase, ca în poveștile fraților Grimm. Întors la Rio mă așteptau pe lânga treburile curente ale Consulatului acte, vize, corespondență, telefoane, probleme economice, probleme administrative etc. și "cestiuni importante la ordinea zilei": prezența "colegului" Dan Hăulică, distins critic literar și de arta, estet rafinat și ambasador al României la UNESCO, la reuniunea de la Rio a Academiilor Latine și vizita delegației Senatului României condusă de Oliviu Gherman. Pe domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noiembrie a anului trecut, având dese întâlniri cu d-nii L. Nicoleanu, I. Popescu, D. Marinescu și Dion. Miron, din vorbă-n vorbă ajunserăm la convingerea că ar fi bine să scoatem un ziar săptămânal politic literar sub conducerea regretatului Eminescu. Cestiunea însă era dacă Eminescu va primi sau nu. După oarecare hesitare, Eminescu a primit și la începutul lunii decembrie s-a și putut anunța prin afișe apariția ziarului cu un lung șir de colaboratori(...) Cu Eminescu în frunte am mers
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]