46,651 matches
-
să fie origina acestei...Curiozități care a ucis pisica?... Este ea (și asta vreau să știu) ideea unui autor inspirat? Care, lansând-o, s-a cufundat în vorbirea generală?, în folclor... Am avut, pe vremuri, o pisică, pe care o chema Grete. Era albă, leneșă, tot timpul cu boticul ei roz reniflând lucrurile ce se găseau în raza privirii ei, însoțită de un scurt mieunat, interogativ. Știm când îi plăcea ceva, un miros. Parfumurile o făceau să-și dea de zor
O noapte de insomnie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8472_a_9797]
-
acele permutări sintactice și prozodice, incluse în legile interne ale textualizării", ca și cum bardul jocului secund ar fi respectat avant la lettre rețeta exegetului nostru. Și încă: Discursul poetic abolește orice urmă a realului, nutrindu-se cu ceea ce s-ar putea chema ( în sens barthesian) corporalitatea textuală". Dar surpriză! Pe podiumul învingătorilor se mai înscrie o personalitate: Bacovia. Odată cu acesta, "se înregistrează la noi un eu poetic pentru prima dată cu adevărat constituit, dar este vorba de o accepție pe care o
Dificultățile unei "panorame" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8469_a_9794]
-
alerga prin sat să fure / și să ducă în pădure / Pe copiii care plâng. / și-a venit la noi la poartă / și-am ieșit eu c-o nuia: / "Lup flămând cu trei cojoace, / Hai la maica să te joace" - / Eu chemam pe lup încoace, / El fugea-ncotro vedea. // Ieri pe drum un om sărac / Întreba pe la vecine: / "Poartă-se copiii bine? Dacă nu, să-i vâr în sac!" și-a venit la noi la poartă / și-am ieșit eu și i-
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
siguranță cea mai mică și mai vagă." E o indicație prețioasă; s-o utilizăm prin răsturnare, căci Jurnalul e inversul romanului, fiind totuși opera unui scriitor. Invenția e aici partea cea mai mică și mai vagă. Iar dacă romanul e chemat să dea seamă de efectul devastator al timpului, să recunoaștem că un magistral Jurnal, ca acela de care ne ocupăm aici la Ierusalim, îi face o teribilă concurență, atît în ce privește balzaciana stare civilă, cît și ca efect al cronologiei la
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
nevrând în cunoștință cu răul. Răul mai rău decât băutura bunicii înjurătoare și cerșetorului murdar, cel în popor numit Scrâșnitorul și care viețuiește în beci și acționează de-acolo asupra firilor slabe și nerăbdătoare: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/avea ochii mari negri era serioasă așa/de serioasă încât am intrat tăcuți în beci/ și ne-am așezat pe scunele mici de lemn/ printre butoaie cu vin// Oona aprinsese o lampă și pe fața ei/rotundă se
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
lemn/ printre butoaie cu vin// Oona aprinsese o lampă și pe fața ei/rotundă se vedeau umbre ciudate ca niște/mâini răsucite cu gheare ca niște șerpi/noi tăceam, noi o priveam curioși căci/nu știam chiar deloc de ce ne chemase//câțiva șoareci au trecut printre picioarele/noastre nici n-am clipit măcar pentru că/Oona începuse să vorbească în șoaptă/despre Scrâșnitorul//foarte mult ne-a povestit poate ore în șir/era noapte era frig ascultam apoi am ieșit/buimaci din
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
împlinirea unui vis frumos: Avem astăzi câteva reviste literare care plătesc pe colaboratori. Așa ceva era la noi, până mai alaltăieri, basmul cu merele de aur din grădina Hesperidelor." Semnalând importanța faptului că "scriitorii români, îndeosebi Veniaminii literaturii noastre, au fost chemați și adunați cu stăruință, acum în urmă, în Societatea Scriitorilor Români", Gala Galaction releva că scopul principal al acesteia era acela de a determina editurile, ziarele și revistele să răsplătească în mod corect și eficient munca scriitorilor. După ce Mihail Sadoveanu
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
noiembrie 1912, când și-a încheiat mandatul de președinte Emil Gârleanu saluta entuziast "recunoașterea Societății Scriitorilor Români ca persoană morală, așezată deci moralmente și din punct de vedere legal, pe adevărata temelia pe care generațiile viitoare de scriitori vor fi chemate să ridice marele lăcaș al scrisului românesc." Timp de patru decenii, din 1908 până în 1948, Societatea Scriitorilor Români și-a îndeplinit nobila misiune de a impune demnitatea profesiunii de scriitor, de a îmbunătăți condiția existențială a mânuitorilor condeiului și de
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
putem înțelege un lucru doar pentru că i-am acordat atenție o vreme. Nimic mai înșelător. În realitate, cine a înțeles un lucru de la sine, fără ca mai înainte să fi simțit neplăcuta senzație că de fapt nu-l pricepe, acela se cheamă că nu l-a înțeles. El doar a înregistrat problema fără să-i intuiască dificultatea. E ca atunci cînd mergi pe un drum neted de-a lungul căruia nu te împiedici de nimic. Înaintarea se face fără efort, în virtutea inerției
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
aceea se afla ea chiar lângă pat unde era instalat telefonul -). începe urmărirea. E vară. E caniculă. Oamenii abea se mai târăsc. Detectiva nenorocită îl urmărește peste tot, sare din tramvai în tramvai. El nu o cunoaște. Pe el îl cheamă Budy. într-o zi Budy se duce la moși, ca să inspecteze standul cu cărți al unei librării. Detectiva, după el... Ca să-l spioneze mai bine, ea se așează în fața unei barăci cu tir, aflată chiar înainte.... Lumea trage la țintă
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
Piața Iozefin - str. Ion Vasi cu țecherele și coșurile lor din nuiele. Doar femeile mai tinere, cum era mama, le purtau ca pe ceva de-a dreptul elegant, asortate cu pantofii. Uneori făceau două-trei ture până în piața Lahovary, care se chema de fapt Bălcescu și care era mai aproape, doar ca să nu se încarce cu alte plase sau coșuri și să-și strice fazonul. Cărăușeala femeilor care nu voiau să-și piardă nicicum cochetăria a fost mult ușurată, cam tot în
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
Rea și cea mai longevivă dintre colportoarele de zvonuri, nu mai avea dinți deloc, "de-i stăteau obrajii numai ca prin minune". Câinele misteriosului străbunic, crescut cât un vițel și mai aprig decât un lup, "nu avea nume rostit", fiind chemat, mai degrabă după cântecul pe care i-l fluiera, la răstimpuri, stăpânul. Formația de matematician deprins cu intuiții de topologie a lui Suceavă răzbate clar într-o nefirească formulă a belșugului. Un cioban oarecare păscuse în tinerețe "turme atât de
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
Hugo îl interesează acest procedeu? Duplessis confirmă, baronul dorește să asiste la o demonstrație. Ne pregătim, ne amuzăm. Baronul își pune boneta roșie, se așază în poză la intrarea în castel. După care cere să mânuiască și el aparatul. Îl cheamă pe Lambert. Ia-ți armele, Lambert, te voi imortaliza. Lambert își ia pușca și biciul de vânătoare. Caută un loc demn de el. Se oprește, întreabă încotro trebuie să privească. Baronul e gata. Dar iată că Rajah, scăpat din lanț
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
întîmpină un Hristos axat pe "cele materiale", preocupat de înmulțirea pîinilor și a peștilor, de prefacerea apei în vin, atașat nevoilor celor mulți: Nu, Domnul, binecuvîntat să fie Numele Său, spune Steinhardt,nu a fost ceea ce în limbaj curent se cheamă Ťidealistť, ci a fost materialist, întrucît a luat fără greș aminte și în mod foarte deschis, foarte participa-toriu, la problema pîinii". Referirile la mîncare și băutură, la mese și ospețe nu sunt puține în Evanghelii, deoarece ele acordă un temei
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
că poate i să pare". Alteori, apelul la endecasilab oferă textului o sonoritate aparte: "O, răbdare sfîntă, baz mîntuitor,/ Liman de scăpare tu ești tutulor!/ Din copilărie tu mă-mbrățișași,/ La toată nevoia lupta-ți protejași". De obicei, o capodoperă cheamă pe alta. Aflat nu doar în deplinătatea mijloacelor sale stilistice, dar și în posesia unei conștiințe creatoare complet articulate, poetul se lansează în O șezătoare la țară într-un proiect de neobișnuită amploare, unde latura epică va juca rol important
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
Foste personaje de comedie, niciodată ieșite cu totul din cărți, își simplifică trăsăturile, pe spațiu mic, îngăduindu-le să apară, din ele, personajelor de schiță. Un vodă nemulțumit, întocmai ca orice isprăvnicel, prefect, vechil, om cu misie și pretenții, îi cheamă la palat pe mai-mici: "Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă! - Ca vitele, Măria Ta! - O să vă dau afară, mă! - Să ne dai, Măria Ta! - Mari ticăloși sînteți, mă! - Ticăloși, Măria Ta!". Karkaleki îl
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
seamă că peste fereastra camerei cu șemineu se întinsese deodată un văl strălucitor, pe care, în făgașul luminii cerului se contura o biserică albă, deasupra apei întunecate. Și la biata sinucigașă se uita cu blândețe chipul copilașului nenăscut, mielul Domnului, chemat să-și salveze măicuța. Un fulger. Bubuitura unui tunet. Vedenia dispăru. Uliana Vladimirovna se prăbuși de pe scaun, peste masă, căzu pe podea. Dar, din fericire, nu și-a făcut nici un rău, în afară de o mică vânătaie, pe care i-a fost
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
internațională, ce putea să devină primejdioasă pentru micile state. Apoi m-am dat jos pe peron, căci se auzeau semnale de plecare. După ce am coborât m-am apropiat de o fereastră a vagonului, unde apăruse capul lui Titulescu, care mă chema cu glas tare: "Blaga, vino să-ți mai spun ceva..." - și fără de nici o legătură cu cele ce discutasem adineaori, Titulescu începu, fără nici o caznă, să recite din memorie niște versuri din Avram Iancu: În pădure/ toate păsările dorm,/ numai una
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
ținută militară și de bucurie a luptei: "Cu grenada la centură, cu arma pe umăr / Astfel trec trupele de asalt cuprinse de euforia victoriei! / Evreul începe să tremure, deschide repede seiful, / Plătește poporului factura pînă la ultimul pfenning.". Poezia propagandei cheamă la luptă solidară și ia în vizor dușmanul, fie în versuri bolșevice de tipul: "Amara noastră luptă se îndreaptă / împotriva bandiților acestei lumi / și împotriva aceluia care ni se opune. // Dacă te numeri printre noi, proletarii înfometați, / atunci trebuie să
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
este îngăduit să spună. Mai departe. începutul explorărilor cosmice, sateliții artificiali, debarcarea omului pe lună au conferit astronauticii o poziție privilegiată în cadrul preocupărilor științifice ale vremii. Și, cum s-a mai întîmplat și în alte perioade, știința dominantă a fost chemată să rezolve, indirect sau analogic, și probleme străine domeniului ei. Un precedent instructiv ni-l oferă secolul al XVII-lea, cînd poziția centrală a mecanicii în rîndul celorlalte ramuri ale științelor naturii a făcut ca fenomenele lumii organice să fie
Morsa și ornitorincul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8385_a_9710]
-
evoluție a unui compozitor febril, neastâmpărat și, mai ales, încordat. Cum s-ar zice, după canoanele primare ale artei, conținutul nu e pe măsura formei și a gestului componistic. Și, poate că tocmai această formă și acest gest i-ar chema să ia act de mai importante realități sonore care, dacă tinerii compozitori nu le exorcizează, transfigurându-le, s-ar putea ca în cele din urmă să îi devoreze. Imediat după acest sui-generis dialog român-suedez am surprins, vorba lui Ion Bogdan
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
calculator le dau nume ciudate, dar apoi, cu băieții (colegii de trupa - n.r.) revizuim titlurile. Piesele noi pe care le cântăm acum în concerte și care vor fi incluse pe noul album sunt „Ploaia care cade”, „Fata care-mi place”, „Cheamă un înger”, „Nu mă pot opri”, „Te voi iubi”, „Străzile pustii”, „În fiecare zi”, „Aproape de nori”. Pe lângă piesele noi, am remasterizat piese lansate în urma cu peste 20 de ani - „Singur în noapte”, „Trenul pierdut”, „Toamnă în sufletul meu”, „Mă voi
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
domolite, în mrejele prieteniei, în dulcile capcane ale răbdării curioase, ale solidarității recunoscătoare. Acelea pe care le întinde Silvia Kerim, scoțînd, de la patruzeci și doi de oameni ai scenei, într-un fel sau altul, tot atîtea spectacole. Festivalul lor se cheamă Amintirea ca un parfum..., o carte-album, de dialoguri omenești, o fototecă răsfoită bonom, în care esențialul zăbovește în anecdote. Distinsă cu două premii ca niște aplauze (al președintelui UNITER și al publicului de la Gaudeamus), cartea Silviei Kerim e recomandată, dinspre
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
ales Cargo - Tavi Iepan a emigrat în 1988, stabilindu-se la Hamburg. A putut astfel să rămână și profesional în muzică, lucrând atât în occident cât și în România. Și de fiecare dată când a născut un proiect acasă, a chemat alături alți muzicieni emigrați. După mai puțin cunoscutele Sector, Flying Wood și Locatarii, grupul Rezident Ex este cea mai importantă realizare de grup a sa, cucerind topurile și marile scene românești de la primul concert. Din 2010, i-a strâns pe
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
unui discurs cantabil, o ornamentică foarte elaborată, o expresie a bunei cuviințe mai presus de forță, abandonarea aspectului prolix, stufos. Se cere un nou gen de melodie, un alt fel de textură, simplificarea conținuturilor. În zorii noii epoci, muzica era chemată să ofere cu claritate și adecvare un conținut elegant, grațios și delicat, mai degrabă decât furia furtunoasă a pasiunilor dezlănțuite. Stilul galant apare în Europa secolului al XVIII-lea în operele lui Pergolesi și Sammartini, precum și la Stamitz, C.Ph
Pianofortele, o crea?ie a geniului italian, la dou? secole de la descoperire by Lavinia Coman () [Corola-journal/Journalistic/84197_a_85522]