19,801 matches
-
care sintetizează trăsăturile faciale ale câtorva capodopere renascentiste. Astfel, artista își plasează propriul corp în centrul actului artistic, un atelier de creație sau un mediu artistic, un corp deteritorializat, deopotrivă obiect artistic, imagine și subiect. De la manipularea trupului fizic prin chirurgia cosmetică la manipularea imaginii digitale, suportul construirii operei de artă este maleabil și simulativ: o invenție sau un construct al realității corporeale și al identității. Atelierul creației coincide cu sala de operație și cu teatrul performării, un melanj artistic care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
zonelor în care performanța este receptată. Mitologia și ideologia se întâlnesc, împreunându-și simbolurile și iconurile. Artista mizează pe actul alegerii, pe împotrivirea la presiunea socială care obligă femeia să se înfrumusețeze în mod artificial și alterează scopul însuși al chirurgiei cosmetice. Arta sa se îndreaptă împotriva legilor divine, ale naturii sau ale societății, ca o „blasfemie” și ca o atitudine neconfortabilă pentru diferite categorii ale privirii, în special cele instituționalizate, canonizate și istoricizate. Pe de altă parte, performările imaginale ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca o „blasfemie” și ca o atitudine neconfortabilă pentru diferite categorii ale privirii, în special cele instituționalizate, canonizate și istoricizate. Pe de altă parte, performările imaginale ale artistei Orlan se întâlnesc cu performările corporale ale lui Stelarc (vezi primul capitolă: chirurgia cosmetică și restilizarea feței sunt, precum implantul sau proteza la artistul australian, modalități de modificare funcțională și de augmentare a corpului, dar și de estetizare a acestuia („Mi-am dăruit trupul artei” este titlul unei instalații video a artisteiă. Încadrându
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
construite în mod ideologic și social. În același timp, demontează clișee ale feminismului, prezentându-se ca une homme („o bărbat”Ă și un femme („un femeie”Ă. Dacă iconurile culturii de masă, precum Michael Jackson sau Pamela Anderson, apelează la chirurgia cosmetică pentru „înfrumusețare” și obținere de sex-appeal, Orlan recurge la operațiile plastice în scopul desfiderii privirilor masculine și al ideologiilor dominante care dictează standardele de frumusețe. Iconurile feminine pe care le mixează sunt utilizate ca niște modalități de dobândire a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
obținerii unui grad din ce în ce mai mare de control asupra trupului și identității și în scopul îmbunătățirii vieții, a percepției de sine, a simțurilor etc. Transumaniștii radicalizează discursul postmodernist care ia în considerare modalitățile de reconstruire a eului și a corpului, prin chirurgia plastică sau prin corelarea fitness-dietă, aducând în centrul discuției noi tehnici de adaptare a personalității la reconfigurațiile trupului. Unul dintre cele mai frecvente postulate ale acestei mișcări merge în direcția considerării generației începutului de mileniu drept generația umană „ultimă” sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conservată intact în mutațiile ontologice posibile ale unui scenariu viitor. Transumanistul sugerează posibilitatea „descărcării” (downloadă minții umane într-un corp artificial desprins de constrângerile corpului organic fragil. În sprijinul acestei idei, Moravec propune un procedeu prin care un robot al chirurgiei creierului, echipat cu bilioane de senzori nanoscopici electrici și chimici, scanează creierul uman și realizează o simulare computerizată a tuturor proceselor chimice și electrice caracteristice creierului. Mai mult, argumentează că acest program al computerului ar putea fi ulterior copiat în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al ființei intermediare și hibride, corporalitatea și natura se conjugă cu artificialitatea și tehnologia, până în pragul mutațiilor profunde în statutul artei și în domeniile vieții. În momentul în care știința operează nu doar asupra aparenței corpului, la suprafața acestuia, prin chirurgie plastică sau modelări media, ci și în adâncimea trupului, în straturile genetice, rolul artistului este să scoată la iveală nu doar schimbările estetice, ci și pe cele existențiale sau sociale. În legătură cu conținutul și ideologia acestui tip de artă, profesiunea de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
diverselor accepții de postumanism începând cu Nietzsche și cu Heidegger și continuând cu avangardismul și cu postmodernismul, cu poststructuralismul lui Ihab Hassan, Jacques Derrida sau Michel Foucault. 3. Acest capitol nu este preocupat de aspectul postmodernist al modificării estetic-corporale prin chirurgie estetică, cosmetică, fitness sau bodybuilding, dietă etc., aspect teoretizat în domeniul culturii populare (popular cultureă. Aceste domeniu manifestă un interes pentru teoria și practica corporală, în același timp în care identitatea subiectului este denigrată ca „eu” integral, autonom și agențial
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologiilor comunicaționale corespunde adesea normelor culturii de masă și criteriilor de modelare corporală prin normalizare fizică. În general, teoriile contemporane despre corp discută trei tipuri ale „întrupării tehnologice” (vezi Featherstone și Burrow, 1995Ă: interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică sau transplanturi; preocuparea funcțională a schimbării/înlocuirii corpului intern prin implanturi și proteze care dezasamblează și reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
altfel, este ușor de conceput că omul s-a servit de propriile mâini ca prim gest terapeutic înainte de a lua în calcul posibilitatea folosirii plantelor sau a altor tehnici anexate unui alt mijloc. Masajul este așadar anterior acupuncturii, farmacopeii și chirurgiei. După secole de practică empirică, a fost instituită, sub dinastia Tang (618-907), Academia Imperială de Masaj, patronată de Direcția Imperială a Academiei de Medicină, și întru totul independentă față de acupunctură. La acea vreme, existau optsprezece specializări în masaj. De atunci
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
a scris cel mai vechi tratat de acupunctură, studiat încă în zilele noastre, Huang Di Nei King Sou Wen („Clasicul internistului”). În cele ce urmează vom prezenta descendența nenumăraților medici, dintre care cei mai marcanți sunt: • Hua Tuo: precursor al chirurgiei; • Zhang Zhong Jing (152-219): farmacolog celebru; • Huang Fu Mi (215-286): autor al Compendiului de Acupunctură, Zhen Kiu Kia Yi Jing; • Ge Hong (281-341): autor al manualului de rețete de urgență, Bao Pu Zi Nei Wai Bian și precursor în studiul
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și un complement al terapeuticii. Întreaga dietetică chineză se bazează pe dozarea cantităților, a aromelor și a naturii alimentelor. Ea acordă o mare importanță metodelor de coacere și preparare, iar indicațiile alimentare pot varia în funcție de profilul fiecăruia și în funcție de anotimp. Chirurgia, deși independentă, rămâne legată de medicina tradițională prin concepțiile ei. Ea apelează la tehnici adaptate, mai ales în intervențiile realizate sub analgezia prin acupunctură (AA), care necesită gesturi dozate în mod deosebit; colaborarea preoperatorie dintre chirurg și pacient sub AA
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Gh. P. doi: Ascultă, Gh. Popescu numărul zero zero zero, după atîția ani am aflat și eu că teatrul nu e un cabinet de operații estetice... fă-mi nasul mai mic..., sau țîța mai mare..., ci o clinică de mare chirurgie... și se operează pe suflet... și doare... Cine rezistă, bine..., cine nu, nu... Foarte bine!" Să-și cumpere o oglinjoară, să se uite în ea... și să trăiască fericit pînă a adînci bătrînețe... Gh. P. unu: Dom' doctor Gh. Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
clinic); - educație pentru sănătate, impunerea unui stil de viață sănătos și renunțarea la comportamente de risc/obiceiuri dăunătoare; - ajutor oferit publicului pentru a-și putea obține mijloace de confort fizic, echilibru psihic, recuperare neuromotorie; - dezvoltarea unor sectoare medicale auxiliare, precum chirurgia plastică, și a unor centre de excelență în cercetarea și practica medicale; - retehnologizarea și informatizarea sistemului la nivel de instrumente, administrativ, logistic și terapeutic etc. Prima treaptă a rachetei fusese epuizată la mijlocul anilor ’70. Saltul tehnologic („aprinderea” treptelor a doua
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care plăteau direct. și cine să plătească unui medic generalist, dacă nu poate să-i dea rețete compensate ori concediu? Privatizarea totală, fără legătură cu Asigurările, e un mit la nivelul medicinei primare. Omul vrea specialiști sau are nevoie de chirurgie, în spital.” (S.D.) „Pentru a completa lista, am apelat la cunoscuți, apoi la prieteni, care aveau firme cu mulți angajați, să se înscrie la mine. Apoi am folosit poștașii: le dădeam un comision, dacă auzeau că o persoană n-are
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tratamentului. Rețelele funcționează în acest caz doar pe baza unor relații personale, medicul trimițând pacienții la specialiști pe care îi cunoaște din facultate, în cazurile când i se cere părerea. „Am discutat cu foștii colegi care s-au specializat în chirurgie și care se plângeau că pacienții vin mai ales la șefii de secție, iar lor le rămân doar cei săraci, care vin în urgență. M-au rugat să le trimit pacienți și mi-au lăsat cărțile de vizită.Presiunea e
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
chiar să facă dragoste - dacă folosește întotdeauna un prezervativ. Virusul poate ajunge în corpul unui om încă din stadiul de embrion, dacă mama este HIV pozitivă sau dacă se folosesc instrumente medicale nesterilizate, cum ar putea fi cele pentru injecție, chirurgie, stomatologie. De asemenea, HIV poate fi preluat prin contactul dintre sângele sănătos și sângele cel infectat, datorită unei transfuzii sau a unei răni deschise, sau prin contact sexual vaginal sau anal cu o persoană infectată. Ce poți face tu? Dacă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de cercetare, fiind axate exclusiv pe următoarele domenii: Tabelul nr. 5.1. Reviste indexate ISI din România Nr. Crt. Domeniu Reviste "A" Denumirea Revistelor 1. Medicină 10 1.1. The international journal of the Romanian Society of Endocrinology 1.2. Chirurgia 1.3. Journal of cognitive and behavioral psychotherapies 1.4. Journal of gastrointestinal and liver diseases 1.5. Journal of operator theory 1.6. Revista Română de Bioetică 1.7. Romanian Journal of legal medicine 1.8. Farmacia 1.9
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
limitată a resurselor economice. Un alt critic sever al lui Daniels, Einer Elhauge a observat, de asemenea, că criteriul oportunităților "normale" ale indivizilor este unul extrem de vag. Ce oportunități trebuie considerate "normale"? Daniels consideră că acest criteriu exclude, cu siguranță, chirurgia cosmetică din aria serviciilor medicale la care cetățenii trebuie să beneficieze de acces egal. Însă, observă Elhauge, lucrurile nu par să fie atât de simple precum crede Daniels. Să presupunem că persoanele care arată mai bine au mai multe oportunități
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sau de actor sau au o șansă mai bună de a atrage și păstra partenerul de viață pe care și-l doresc. De ce ar trebui să excludem aceste oportunități din cadrul ariei "normale" și drept urmare să nu finanțăm inclusiv accesul la chirurgia cosmetică? Pentru a răspunde în mod adecvat la această întrebare avem nevoie de o teorie normativă care să explice care oportunități trebuie privite ca normale, teorie pe care Daniels nu o oferă. În plus, observă și Elhauge, criteriul oferit de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
putea reda sănătatea sau oportunitățile. Este însă și mai greu de imaginat că persoane rezonabile ar putea susține un sistem de îngrijiri de sănătate care nu este preocupat de alinarea durerii celor aflați pe moarte"29. Mai mult, continuă Rhodes, "chirurgia reconstructivă plastică, îngrijirea prenatală, obstetrica, îngrijirea copiilor, managementul menopauzei, screening-ul genetic sau consilierea nu implică întotdeauna boala sau pierderea oportunităților. Cu toate acestea, persoanele rezonabile ar putea fi foarte bine de acord că o alocare dreaptă a îngrijirii medicale trebuie
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Chiar simpla prezență, tăcută și iubitoare, lângă patul lor le aduce înseninare și mângâiere. Despre această insolită experiență menționează Mitropolitul Antonie de Suroj (1914-2003) următoarele rânduri, deosebit de patetice și răscolitoare de suflet: „La începutul războiului, practicam medicina la secția de chirurgie a unui spital de campanie și pe secția mea se afla un soldat în agonie. Îl asistam în timpul zilei. Dar, într-o seară, m-am apropiat de el, l-am privit și mia devenit clar că nu mai avea mult
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Chiar simpla prezență, tăcută și iubitoare, lângă patul lor le aduce înseninare și mângâiere. Despre această insolită experiență menționează Mitropolitul Antonie de Suroj (1914-2003) următoarele rânduri, deosebit de patetice și răscolitoare de suflet: „La începutul războiului, practicam medicina la secția de chirurgie a unui spital de campanie și pe secția mea se afla un soldat în agonie. Îl asistam în timpul zilei. Dar, într-o seară, m-am apropiat de el, l-am privit și mia devenit clar că nu mai avea mult
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
bine definit, iar medicul este forțat să gândească în termeni contractuali. Nu putem vorbi despre o veritabilă transformare a obligației de mijloace reținute în sarcina medicului, într-o obligație de rezultat. Rezultatul cert este urmărit doar în domenii de genul chirurgiei estetice și, chiar și atunci, dacă nu se urmărește un scop reconstructiv, ci unul de înfrumusețare, o anumită schimbare a aspectului fizic al unei persoane. Însă atât executarea propriu-zisă a actului medical, cât și eventuala stabilire ulterioară a răspunderii sunt
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
impecabile din punct de vedere tehnic. Chiar dacă opinia majoritară susține că nu se poate vorbi despre o transformare a obligațiilor de mijloace în obligații de rezultat, există totuși și părerea contrară 1, care susține că, mai cu seamă în domeniul chirurgiei estetice, nu numai natura specifică a raporturilor medic -pacient, dar însăși jurisprudența conduce către respectarea unor obligații de rezultat, dincolo de obligația de mijloace tradițională. Iar cu cât patologia este de natură funcțională (proteze de șold, cataractă etc.), cu atât mai
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]