3,278 matches
-
ai noștri, rămași acasă, pe Vâlsan, fără de nici o știre. În seara asta, abia răcorit de valurile tălăzuind rar și Îndesat de maluri, ca o adâncă răsuflare a bătrânului fluviu, avea să se sature, din ceaunul cu mămăliga În clocote, toți ciobanii, purcarii, oamenii din vie și din baltă, câinii lor și cei din vecini, slujitori ai omului, prop tiți jur Împrejur În coadă, mai aproape sau mai pe de lături, după cum se simțeau sau nu la ei acasă, dar toți cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau de cum Îți oferă amantul dubios și fără imaginație - care vă târăște, prostite, prin hotele dosnice cu dormeuzele poluate și cu noptierele duh nind [...]. O manieră, de pildă, ca a acelei ilustre a noastră prietenă, călătoare mistică și pasionată printre „ciobanii de la munte cu ștoagăru până n ghenunche“, cu cioarecii lăsați până din jos de buric, fără izmene pe ei, cu cămășile muiate În zăr și barba țăpoasă: Aoleo, cioarecii mei, Dârlii, dârla, Cum se uită la femei Dârlii, dârla, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
alesese pe el. După alți trei-patru kilometri străbătuți prin pădurea Galimea, băieții s-au oprit într-o poiană unde exista o colibă veche, construită din bârne putrezite de vreme. Cândva, se pare că fusese locul de popas, de adăpost al ciobanilor sau al vânătorilor, acum, o dată cu colectivizarea, cu naționalizarea, când aceste îndeletniciri practic se desființaseră, era părăsită. Aici, din informațiile pe care le aveau cei doi, ar fi trebuit să întâlnească acel grup de rezistență, condus de un fost învățător, Baldovin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
minute, după care căruțașul dă bici calului și se depărtează. Mai mergem puțin și vedem în dreapta drumului o fântână, ne oprim să stăm la masă, profitând că avem și apă bună de băut. în stânga noastră, pe deal, era o stână. Ciobanul coboară către noi, află de drumul nostru, de mesajul ce-l ducem. Acest om simplu, aflat într-un loc destul de pustiu, merge la coliba sa și ne aduce nuci și o bucată de pâine frântă, să ne dea de la el
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
august 2000 Căldură tropicală. Imagine apocaliptică în centrul orașului București. Sunt așezat pe marginea ciobită a fântânii de la Arhitectură, din care țâșnește o umbră de apă. Termometrul electronic arată un exces de grade Celsius care te face să blestemi ideea ciobanului Bucur de a se stabili pe malul Dâmboviței, și nu în inima Carpaților. Asfaltul este moale și vâscos, aerul lichid. Florăresele vântură apa murdară din fântână cu căldări de plastic roșu aprins. Varul alb dat pe inscripțiile de pe clădirea Universității
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
atât mai mult reportajul, ca orice scriitor ratat. După ce că reportajele noastre sunt efemere, după ce cu toții avem conștiința că ce scriem la ziar moare de azi până mâine - soarta vrea ca noi înșine, creatorii de efemeride, să fim mai efemeri decât ciobanii georgieni. Nu e de ajuns că, făcând cronică de trei secunde, nu creăm nimic durabil - dar ni se dă și o viață mai scurtă cu trei secunde... Atâta ingratitudine îți poate frânge creionul. Ar fi o soluție: să trecem la
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
munți. Se știe că primul loc de refugiu din acest punct a fost construit din lemn de brad rudimentar fasonat, în anii 1878-1882, având numai două încăperi, și că la foarte scurtă vreme ea ars până-n temelii, datorită neglijenței unor ciobani de-ai locului. Curând însă, o altă casă de refugiu a fost ridicată pe acelaș loc, tot din lemn, în anii 1895 1900 ce era compusă de data aceasta din 4 încăperi pentru dormit și oarece dependințe, dar care din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aflate de noi între timp care ar putea da mai multe lămuriri asupra problemelor ridicate atunci de acei isteți și frumoși copii ai Cârțișoarei. În tradiția orală referirtoare la apariția primelor așezări omenești pe aceste locuri, se vorbește despre un cioban venit de pe Olt, din Cârța, al cărui nume nu se mai cunoaște, dar pentru că venea de acolo, i s-ar fi zis Cârțan. Acest Cârțan cică ar fi avut doi feciori, pe Streza și pe Oprea, care când au ajuns
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu aveau dreptul să se apere. Iobagii s-au plâns nu odată că prădătorii le pustiesc turmele și ciurdele, că nu se pot apăra, ei neavând dreptul să poarte arme de foc asupra lor, cu care să împuște jigăniile așa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce se poate obține pentru lemnul luat pe gratis din pădure. Mai deținea familia Teleki întreg muntele Bâlea unde vara pășunau 500 (cinci sute) de oi cu lapte și 1000 (una mie) de oi sterpe. Muntele se arenda la diverși ciobani, arenda se ridica în medie la 100 (una asută) de florini. Și încă mai avea familia Teleki în posesie, în hotarul satului Oprea Cârțișoara încă trei munți, anume Laita, Mierea și Doamnei, care de asemenea se arendau la ciobani pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
diverși ciobani, arenda se ridica în medie la 100 (una asută) de florini. Și încă mai avea familia Teleki în posesie, în hotarul satului Oprea Cârțișoara încă trei munți, anume Laita, Mierea și Doamnei, care de asemenea se arendau la ciobani pentru care se încasau anual 70 de florini în Laita pentru pășunatul a 800 de oi, 40 de florini îm Mierea pentru pășunatul a 500 de oi și se mai încasau 100 de florini pentru pășunatul a 500 de oi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotarele satului le aparținea și se puteau bucura de rezultatele muncii lor. Atunci, tânărul preot încheiea slujbele sale duminecale cu o înălțătoare cântare, la care participa întreaga suflare a satului: Nu uita că ești român, Că tatăl tău a fost cioban, Bunicul tău a fost Traian Și-n țara asta te-ai născut Să fii stăpân. Nu uita că ești român, Că tatăl tău și mama ta, Bunicul și bunică-ta Te-au învățat întotdeauna Să fii bun! Ceeace însă, nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
satul tot e ortodox cu 2 preoți, o biserică și 355 suflete (Rev. Transilvania 1901, pag. 245). La 1761, anul marelui dezastru produs de Bukow, Streza își păstrează în întregime ortodoxia, având 3 preoți cu biserică și 71 de familii (Cioban, o. c. pag. 61). În iunie 1788 se prezintă înaintea vlădicului Ghedeon Nichitici popa Ioan Banciu. Informații despre existența unei biserici anterioare celei pe care o vedem astăzi ne dă și părintele paroh Liviu Scorobeț în discursul său din 25
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
numai cu permis de vânătoare. Lupul (Canis lupus) din familia canidelor, mamifer carnivor lung de un metru și jumătate, cu gâtul scurt și gros, cu coadă stufoasă. A fost multă vreme considerat un dușman al omului și mai ales al ciobanului care deseori, mai ales în iernile grele atacă și decimează turmele de oi. Încercările omului de a-l distruge ca specie a dus la serioase dezechilibre ecologice, el fiind în fapt, un bun sanitar al pădurilor noastre. Cerbul (Cervus elaphus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fie ei dă tot proști», citate ce dovedesc cu prisosință interesul bisericii de a nu rămâne străină de organizarea învățământului în țara noastră. Aci în zona Țării Oltului insă, studiile și cercetările oamenilor de știință ne îndreptățesc să credem că ciobanul român folosea semnele sale grafice proprii, cu mult înaintea adaptării oricărui alfabet cunoscut în aceste părți ale lumii, fie el sanscrit, elen trac, dacic, latin sau slav. Din câte ne arată V. Păcală, profesor la Seminarul Andreian, în «Monografia satului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu pene, iar copurile cu înțepături, adică cu puncte. Uneori, pentru a face să iasă în evidență cea de-a zecea crestătură, aceasta se lasă ceva mai lungă decât toate celelalte, ori i se adaugă deasupra o cruciuliță. Mai folosesc ciobanii din Țara Oltului ca de altfel mai toți ciobanii români și însemnările din urechile oilor în scopul identificării acestora, spre a le deosebi de ale altora, atunci când trebuie să le scoată din turmă. Dintre cele mai obișnuite semne în urechi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Uneori, pentru a face să iasă în evidență cea de-a zecea crestătură, aceasta se lasă ceva mai lungă decât toate celelalte, ori i se adaugă deasupra o cruciuliță. Mai folosesc ciobanii din Țara Oltului ca de altfel mai toți ciobanii români și însemnările din urechile oilor în scopul identificării acestora, spre a le deosebi de ale altora, atunci când trebuie să le scoată din turmă. Dintre cele mai obișnuite semne în urechi cunoaștem preduceaua, cârligul, furcuța, sighietura, chișcătura, obeada, ciontătura, crucea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să-și trimită pruncii la școala de stat unde au posibilitatea să învețe ungurește. Propaganda lor a reușit să convingă pe unii fruntași români (preotul și primarul) să-și dea copiii la această școală. Purtarea lor l a determinat pe ciobanul local Badea Gheorghe Cârțan să protesteze, ceeace a atras asupra lui oarece sancțiuni, închisoare și confiscarea cărților românești ce i s-au găsit la percheziție și arderea acestora de către autoritățile ungurești. La 1901 învățătorul Adrian Udriște, cu alți oameni mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de speranță era hîrjoneala societarilor „Arcadiei” din Settecento, ocupați cu jocuri de păstori afectați, și mă cheamă să Înot În mare pînă mă vor durea brațele. Endimion Endimion dormea Într-o grotă din muntele Latmos. Poezia pastorală, cîntînd dragostea tînărului cioban pentru lună, a făcut din el iubitul zeiței Artemis. Sub aparențe bucolice se ascunde Însă o teamă. Endimion a obținut de la Zeus permisiunea de a dormi veșnic În speranța de a rămîne astfel tînăr mereu. Nu cred, În continuare, că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
zeiță. O simțea numai lîngă el cu părul luminos și rece despletit peste pieptul lui. Și deodată Își da seama că nu-și mai auzea inima. Iată ce-a refuzat Ulise În insula nimfei Calypso. Distrugerea cuvintelor. Prin somn, tînărul cioban iese sau vrea să iasă În afara timpului. Pentru Goya somnul rațiunii va naște monștri. Endimion crede că somnul rațiunii sale va naște zei. Intre gîndurile care i se Învălmășesc În minte cînd se trezește, acesta Îi revine stăruitor... (...Artemis mă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
moartea e la fel de omenească, da, ca orgoliul tatălui meu cînd a sosit tînăr la porțile Thebei...) Un fost marinar mi-a relatat ieri o Întîmplare, din acelea care intră de obicei În coloanele de fapt divers ale ziarelor. CÎinii unui cioban internat la spital s-au așezat În fața porții și, fără să mănînce nimic, nu s-au mișcat de acolo cîteva zile și nopți, pînă ce nu și-au revăzut stăpînul. Îl ascultam privind floarea albastră tatuată pe mîna lui stîngă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cum se spune ; E.M. Cioran se dovedește, să recunoaștem, fermecător (cum am putea uita ușor coregrafia brațelor lui atunci când imită gestul groparului care-i aruncă tigve ? Sau naturalețea dezarmantă cu care ne mărturisește lipsa-i de vitalitate comparativ cu a ciobanului acela ?...), chiar dacă româna lui este tatonantă și multe dintre lucrurile pe care le spune le știam deja din cărți. “i-apoi, cum să nu iubești un om care a scris că visează o lume formată numai din leneși și din
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
citit: Ad[erca] un fragment din romanul Străina, de d-na Papadat (succes), d-na Livadă un studiu extrem de didactic - gen compoziție - asupra romanelor lui Radu Tudoran, și d-na Postelnicu un frag[ment] din romanul Constantin Ulieși, din viața ciobanilor români ardeleni în transhumanță. Extrem de bun și neașteptat - gen epopee. Și atât. Mai e ceva: prezența ta iubită și sufletul meu plin de tine, ca o amforă cu esențe de preț, și dorul meu cald de a te strânge în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
unei legende culese de Simeon Florea Marian <endnote id="(171, p. 450)"/>. Într-un studiu monografic din 1964 privind un alt motiv esențial al mitologiei populare românești, Miorița, Adrian Fochi enumeră pe „armean”, pe „țigan” și chiar pe „austrian” printre ciobanii străini care apar În diversele variante ale baladei populare <endnote id="(288, p. 232)"/>, dar nu și pe „jâdan”, dintr-o versiune culeasă În 1926 În ținutul Vrancei : „Iată, vine-n cale/ Trei turme de oi,/ Cu trei mândri feciori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
continuă legenda -, el și urmașii lui ; aceștia pentru bani se mănâncă și se vând unii pe alții. Din neamul lui Iuda se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(291, p. 161)"/>. Într-o altă legendă, culeasă din folclorul ciobanilor din Bucovina, Dumnezeu le-ar fi spus următoarele evreilor, la Începutul lumii : „Să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele” <endnote id="(437)"/>. Similar, Într-un vechi text
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]