2,672 matches
-
sugestia lui Harry Negrin la Teatrul „Ion Vasilescu”. În 1958 cântă la hotelul-restaurant Minerva din Craiova. Activează apoi în cadrul Ansamblului de cântece și dansuri al D.G.S.M. (Direcția Generală a Serviciului Muncii) și Ansamblului Aviației, iar din anul 1964 la Ansamblul „Ciocârlia”. A fost colaboratoare a Radioteleviziunii Române. Face prima imprimare în 1964, la Radio București, iar în 1966 lansează primul disc la casa de discuri Electrecord. Cântă la restaurantele bucureștene Cina (din 1964), Athénée Palace și Balada (al Hotelului Intercontinental). Face
Ileana Sărăroiu () [Corola-website/Science/306501_a_307830]
-
între anii 1964 și 1980. Între timp turneele în țară, înregistrările de radio și televiziune, discul, îi aduc, odată cu consacrarea pe plan național și angajarea între anii 1980 și 1996, la unul dintre ansamblurile de primă mărime ale țarii, ansamblul "Ciocârlia" din București, al Ministerului de Interne. Este remarcabilă, de la debut și până în prezent ținuta sa artistica echilibrată, în permanență raportare la valorile tradiționale ale cântecului popular românesc și într-o constanta ascensiune, pe drumul performanței artistice. Performanță ce se realizează
Mioara Velicu () [Corola-website/Science/306503_a_307832]
-
agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și spârcaciul ("Otis tetrax"), declarate monumente ale naturii, prepelița ("Coturnix coturnix"), graurul ("Sturnus vulgaris"), lăcustarul ("Sturnus roseus"), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia ("Melanocorypha calandra"), dumbrăveanca ("Coracias garrulus"), fisa de câmp ("Anthus copestris") și prigoriile multicolore ("Merops apiaster"). Păsările răpitoare își au și ele reprezentanții lor: șorecarul mare ("Buteo rufinus"), acvila sudică ("Aquila rapax orientalis"), șorecarul încălțat ("Buteo lagopus") și eretele alb ("Circous
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
română transmisă ca moștenire morală de către tatăl său prin îndemnul "„(...) să-ți faci datoria și să nu uiți niciodată că ești român!”", fiind dispus să-și facă datoria oriunde, numai să nu lupte împotriva conaționalilor săi. În opinia eseistei Corina Ciocârlie, Apostol Bologa este „un nou Hyperion (...) programat să răstoarne, la momentul oportun, ordinea stabilită a lumii”. Venit în permisie la Parva, rupe logodna cu Marta Domșa pentru că a vorbit ungurește cu un ofițer de honvezi și-l lovește cu pumnul
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o minoritate
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
pe care le-am admirat în atelier, bucurându-ma că artistul cultiva harnic și hârtia, “sculptură moale”, ajutându-l desigur să cioplească mai decis pietrele țări și dure din care ies blânde scântei.” „Un naist român în village New York cântă Ciocârlia, aceasta, în toamna anului 1968. Voiam să respir „aerul american” lăsând în urmă o vară europeană încărcată de nori furtunoși. Azi, 1989, după 21 de ani, un compatriot de-al lor, un artist complet, un sculptor în plenitudinea creativității sale
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
cu câțiva ani mai mult pe umeri, dar la fel de tânăr că și muzica lor, prezintă unui public expert poezia și mu-zicalitatea formelor. Dintre statui, femei șlefuite de vântul anilor și al suspinelor de îndrăgostiți, este gata să-și ia zborul „Ciocârlia” lui. Picioarele abia ating pământul, feșele aurii se pierd în rotunjimea spatelui, duioșia umerilor care se prelungește înspre cer prin imaginea brațelor, parcă ar sfidă atât legea gravitației cât și limitele pseudomoralitatii ale celor ce cred numai într-o artă
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
pământul, feșele aurii se pierd în rotunjimea spatelui, duioșia umerilor care se prelungește înspre cer prin imaginea brațelor, parcă ar sfidă atât legea gravitației cât și limitele pseudomoralitatii ale celor ce cred numai într-o artă banală și școlareasca. Așa cum Ciocârlia zboară spre cer fără margini și celelalte statui gândesc, se dăruiesc, se eliberează în formele lor care în grația mișcării de dans, fără de timp și în transparență fără spațiu lasă să se ghicească „plenitudinea” din care artistul le-a eliberat
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
al Academiei de Artă și Cultură din Napoli, Italia (1975), Placheta și Medalia de aur a Republicii Sân Marino (1981), titlul de membru al diviziei de cultură a Băncii Mondiale, Washington (1995), divizie a cărei emblemă a devenit chiar statueta „Ciocârlia” semnată de artistul român. Și probabil că onoranta lista nu se va opri prea curând, pentru că Marcel Guguianu continuă să lucreze, dar și să fascineze publicul prin felul unic în care „sculptează tandrețea”. „Atâta timp cât am să trăiesc, Femeia o să fie
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
îndrăgostit. Femeia, fie ea mama, sora, soție ori prietena, îi inspiră creații care își revendică termenul de Perfecțiune, care își pierde conotația ideală în beneficiul uneia concrete. Lucrările sale sublimează Dragostea și Frumosul, de la portretul lui Mihai Eminescu la Lia Ciocârlia și nenumărate întrupări feminine, toate respirând grație și haruire. „Eu simt că exist și trebuie să ajung acolo în Universal, căci viața noastră e scurtă, cea a artei lungă, a lumii infinită. Sunt și eu abia o adiere în uraganul
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
s-a făcut cunoscut și ca autor de cărți de poezie și proză scurtă. El a debutat cu versuri în paginile revistei Contemporanul din București (1949). A publicat apoi volumele de versuri "Zbucium" (1956), "Versuri" (Ed. Lumina, Chișinău, 1970), "Sufletul ciocârliei" (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1974) și plachetele "Chemarea stelelor" (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1962) și "Ritmuri" (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1965). De asemenea, a publicat și cărți de proză cum ar fi "Vioara albă" (Ed. Cartea Moldovenească, Chișinău, 1963), "Bucolica
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
întinsă pe aproximativ 124 ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este compusă din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
Shema Israel pe buzele sale." Povestea unui om care a devenit un număr, care a devenit om" „Într-o zi, după eliberarea mea, m-am plimbat pe câmpia înflorită, mult, mult de tot, înspre târgușorul cel mai apropiat de lagăr. Ciocârliile se avântau spre cer și le ascultam trilurile vesele. Nu era țipenie de om cât vedeai cu ochii. Nu era nimic altceva decât pământul și cerul nesfârșit și bucuria ciocârliilor și nemărginirea spațiului. M-am oprit, am privit în jur
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
mult de tot, înspre târgușorul cel mai apropiat de lagăr. Ciocârliile se avântau spre cer și le ascultam trilurile vesele. Nu era țipenie de om cât vedeai cu ochii. Nu era nimic altceva decât pământul și cerul nesfârșit și bucuria ciocârliilor și nemărginirea spațiului. M-am oprit, am privit în jur, și în sus, spre cer, și am căzut în genunchi. În clipa aceea nu mai știam de mine și de lumea din jur - un singur lucru era prezent în mintea
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
boi”. Șlagărul ce i-a adus notorietatea a rămas totuși „Cântecul fusului”, o melodie de mare circulație. A mai fost solistă a restaurantelor "Kiseleff", "Cafe-Royal", "Princiar" din București (1937-1949) și a mai colaborat cu Orchestra „Barbu Lăutaru” și cu ansamblurile „Ciocârlia” și „Perinița” (1959-1961), evoluând sub bagheta unor mari dirijori precum Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Ionel Banu, Costică Dinicu, Ion Mărgean sau Nicolae Băluță. A fost și angajată a Teatrului Regional București în perioada 1961-1970. Rodica Bujor a fost
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
sau "De la primărie-n sus". Apoi, după aproape doi ani de studiu, acesta ajunge iar să înregistreze cu dirijorul Victor Predescu. Atunci acesta îi mai dă o șansă și este uimit de interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la Restaurantul Ciocârlia îl descoperă marele dirijor Ionel Budișteanu care venise să mănânce acolo într-o zi. Când l-a auzit cântând i-a spus că ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Perinița. Atunci, Radu Simion a fost angajat la ansamblu
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
Fanfare Ciocârlia este o formație cunoscută de muzică balcanică formată din 12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice). Rapiditatea, dinamica
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
Fanfare Ciocârlia este o formație cunoscută de muzică balcanică formată din 12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice). Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia le-a asigurat popularitatea pe plan internațional. Toți membrii formației sunt romi
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice). Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia le-a asigurat popularitatea pe plan internațional. Toți membrii formației sunt romi, ea fiind recunoscută ca una dintre cele mai populare formații țigănești contemporane din Europa. Fanfara Ciocârlia este cunoscută în principal datorită sunetului foarte vioi, rapid, plin de energie
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia le-a asigurat popularitatea pe plan internațional. Toți membrii formației sunt romi, ea fiind recunoscută ca una dintre cele mai populare formații țigănești contemporane din Europa. Fanfara Ciocârlia este cunoscută în principal datorită sunetului foarte vioi, rapid, plin de energie, cu ritmuri complexe și spirit alert, cu solo-uri executate în mod sacadat la clarinet, saxofon și trompetă, uneori cu mai mult de 200 de bătăi pe minut
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
rapid, plin de energie, cu ritmuri complexe și spirit alert, cu solo-uri executate în mod sacadat la clarinet, saxofon și trompetă, uneori cu mai mult de 200 de bătăi pe minut [1]. Concertele live pline de energie ale Fanfarei Ciocârlia sunt apreciate pentru spiritul lor precum și pentru senzația de haos controlat - membrii pot sufla la întâmplare din corni sau clarinete în mijlocul unui cântec - în timp ce continuă să cânte la instrumentele lor vechi și uzate pe scenă. Fanfara Ciocârlia este cunoscută și
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
energie ale Fanfarei Ciocârlia sunt apreciate pentru spiritul lor precum și pentru senzația de haos controlat - membrii pot sufla la întâmplare din corni sau clarinete în mijlocul unui cântec - în timp ce continuă să cânte la instrumentele lor vechi și uzate pe scenă. Fanfara Ciocârlia este cunoscută și pentru talentul de a rearanja cântece celebre (Born To Be Wild, James Bond Theme, Caravan, Summertime) într-o manieră proprie. Fanfara Ciocârlia nu folosește niciodată partituri în concertele sale. Din 1996, de la apariție, Fanfara Ciocârlia a susținut
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
unui cântec - în timp ce continuă să cânte la instrumentele lor vechi și uzate pe scenă. Fanfara Ciocârlia este cunoscută și pentru talentul de a rearanja cântece celebre (Born To Be Wild, James Bond Theme, Caravan, Summertime) într-o manieră proprie. Fanfara Ciocârlia nu folosește niciodată partituri în concertele sale. Din 1996, de la apariție, Fanfara Ciocârlia a susținut mai mult de două mii de concerte în peste 70 de țări. În 2016, formația va sărbători 20 de ani de la înființare prin intermediul unui turneu mondial
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
scenă. Fanfara Ciocârlia este cunoscută și pentru talentul de a rearanja cântece celebre (Born To Be Wild, James Bond Theme, Caravan, Summertime) într-o manieră proprie. Fanfara Ciocârlia nu folosește niciodată partituri în concertele sale. Din 1996, de la apariție, Fanfara Ciocârlia a susținut mai mult de două mii de concerte în peste 70 de țări. În 2016, formația va sărbători 20 de ani de la înființare prin intermediul unui turneu mondial. Fanfara Ciocârlia își are originile în micuțul sat moldovenesc Zece Prăjini, în nord-estul
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
folosește niciodată partituri în concertele sale. Din 1996, de la apariție, Fanfara Ciocârlia a susținut mai mult de două mii de concerte în peste 70 de țări. În 2016, formația va sărbători 20 de ani de la înființare prin intermediul unui turneu mondial. Fanfara Ciocârlia își are originile în micuțul sat moldovenesc Zece Prăjini, în nord-estul României. Zece Prăjini este un sat populat în întregime de familii rome, unde în mod tradițional bărbații fie practică agricultura de subzistență, fie lucrează la fabricile din orașele învecinate
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]