4,347 matches
-
odată cu el grobianismul, prostia, turnătoria, obrăznicia, lăcomia de a înhăța ceea ce nu-ți aparține. - EBL este conștientă de rolul său de martor al istoriei. Scrisorile Ecaterinei Bălăcioiu sunt semne ale unei lumi nobile, evoluate asupra căreia istoria se năpustește cu ciocanele sale primitiv de barbare. Respirăm de aproape un sfert de veac din nou aerul libertății, dar mass media scoate la suprafață tot mai multe caractere imunde, infestate de germenii nimicitori ai lăcomiei, indiferenței, cinismului. Cum de am ajuns atât de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
este strâns implicată în etiologia sindroamelor arteriale, totuși arteritele infecțioase sunt mai frecvente la persoanele în contact cu animalele, iar sindromul Raynaud este mai frecvent întâlnit la cei expuși trepidațiilor, traumatismelor repetate ale mâinilor, la pianiști, dactilografe, alte meserii („boala ciocanului pneumatic”); 5. Locul nașterii și domiciliul bolnavului nu au o importanță deosebită în ceea ce privește etiologia afecțiunilor arteriale, decât în măsura existenței dovedite a unor focare endemice infecțioase, modificări ale solului, aeromicroflorei. b. Antecedente personale implicate în etiologia sindroamelor arteriale Antecedentele sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
este strâns implicată în etiologia sindroamelor arteriale, totuși arteritele infecțioase sunt mai frecvente la persoanele în contact cu animalele, iar sindromul Raynaud este mai frecvent întâlnit la cei expuși trepidațiilor, traumatismelor repetate ale mâinilor, la pianiști, dactilografe, alte meserii („boala ciocanului pneumatic”). - Locul de naștere și domiciliului bolnavului nu au o importanță deosebită în ceea ce privește etiologia sindroamelor arteriale, decât în măsura existenței dovedite a unor focare endemice infecțioase, modificări ale solului, aeromicroflorei [10]. Antecedente personale Antecedentele personale implicate în etiologia sindroamelor arteriale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
totuși, agenției de știri a Chirei era că darul îi revenise lui Rică după vreo zece ani, sub efectul unei puternice emoții - mai precis, când aflase că el era copil furat. Țâșnise afară din cort și se dusese drept la ciocanul și nicovala din căruță, prietenii lui cei mai apropiați. Căutase ceva pe care să-și verse focul și luase dintr-o ladă o bucată îndoită, lungă cât palma și groasă ca pe degetul mic, de conductor de cupru din cablurile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Căutase ceva pe care să-și verse focul și luase dintr-o ladă o bucată îndoită, lungă cât palma și groasă ca pe degetul mic, de conductor de cupru din cablurile de înaltă tensiune. Până să-i aplice loviturile de ciocan, între degetele sale agitate metalul devenise maleabil și se înfierbântase, lăsându-l perplex. Se jucase cu el câteva minute bune, sucindu-l neîncrezător ca pe-o bucată de plastilină, după care se hotărâse să-l păstreze în amintirea acelei întâlniri
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-l neîncrezător ca pe-o bucată de plastilină, după care se hotărâse să-l păstreze în amintirea acelei întâlniri cu necunoscutul dătător de puteri ce-l locuia. Îl aplatizase și-i făcuse niște șanțuri în diagonală cu vârful ascuțit al ciocanului, mai mult apăsând decât lovind, iar în cele din urmă, neștiind unde să-l pună, și-l înfășurase pe după încheietura mâinii, în chip de brățară. De-atunci însă neobișnuita putere nu-i mai revenise niciodată. Marieta observase că ieftina podoabă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
magister, tri s.m. "dascăl; căpetenie; îndrumător; sfătuitor"); mal- "rău" (cf. lat. malus, a, um adj. "rău"): med. ro. maladie (cf. fr. maladie; en. iliness, sickness, disease); malleolus- "ciocănaș" (cf. lat. malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică"): med. ro. mamar, adj. (cf. fr. mammaire, adj; en. mammary); man(i)-/manu-
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale unor clădiri emblematice. Pe site-ul de prezentare al expoziției sunt selectate trei fotografii: prima surprinde momentul În care este distrus Zidul Berlinului, la 10 noiembrie 1989. Un copil de numai 10-12 ani, Înarmat cu o daltă și un ciocan, frumos, blond și Încrâncenat, Încearcă să decupeze bucăți din acest simbol al despărțirii care a separat Germaniile timp de 28 de ani. Reunificarea Germaniei a Însemnat și Începutul unificării Europei. Alături fațadele a două clădiri emblematice: Bundesrat, parlamentul landurilor, și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a unui guvern democratic. Acesta nu durează decît cîteva săptămîni, căci este alungat de forțele meseriilor superioare, care reiau puterea. La Gand, în anul următor, revolta luntrașilor și țesătorilor împotriva contelui de Flandra, așa numiții "maillotins" (răsculații se înarmaseră cu ciocanele din lemn plumbuite, "maillets", antrepozitate în noul Châtelet) se ridică împotriva exagerărilor fiscale regale, înainte de a fi reprimate într-un mod feroce. Dacă criza este tot atît de gravă în orașe ca și în sate, orașele se adaptează totuși mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
folosită în mine. Scoțianul Watt o perfecționează adăugîndu-i condensarea vaporilor într-un recipient specific (1769). Asociat cu Boulton, Watt continuă să o îmbunătățească pentru a o face utilizabilă în industrie. Începînd din 1783, mașina cu aburi începe să acționeze un ciocan, apoi mașinile textile. Folosirea ei se răspîndește către 1800. "Revoluția aburului", aspect esențial în revoluția industrială, devine un element cheie al vieții economice din Europa. Aceasta accelerează fenomenul de concentrare industrială. Primele mașini, ușoare și puțin costisitoare, întăresc în loc să repună
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
castelan al cetății fiind Drozga. În timpul asediului, la 31 martie, a murit eroic românul maramureșan Tatomir, fiul lui Dragomir și al fiicei lui Sas, voievodul Moldovei dintre Carpați și Siret și însuși Ludovic a fost lovit în cap de un ciocan de lemn, pe când se afla în mijlocul șanțului cu apă, așa de puternic, încât a fost scos în cârcă de către viteazul Pereny Miklos. În Duminica Floriilor, pe 1 aprilie, Ludovic a dat ordin de retragere, dar Kont Miklos a insistat pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Se înșală. „Comunismul se află în conflict cu natura umană”, crede Ernest Renan. Are dreptate. Nu mă credeți? Ascultați ce spune rockerul Frank Zappa: „Comunismul nu ține, fiindcă oamenilor le place să aibă”. „Comunismul nu este dragoste. Comunismul este un ciocan pe care noi îl folosim ca să ne zdrobim inamicul”, tună Mao Tze-tung. E cinic, dar, în același timp, are dreptate. „Chiar nu văd comunismul drept ceva rău”, gândește profund Whoopi Goldberg. Și ea este cinică, dar nu are dreptate. Specialitatea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
La sfârșit, adăugăm condimente după gust. PIEPT DE PUI UMPLUT CU COSTIȚĂ ȘI ARDEI KAPIA Două bucăți de piept de pasăre, doi ardei kapia roșii, 200 gr. de costiță de porc fiartă, sare, piper, după gust. Se bate pieptul cu ciocanul, se condimentează, punem deasupra costița tăiată fâșii și ardeiul tăiat fâșii lunguiețe, rulăm pieptul bine și-l învelim în staniol, înțepăm cu vârf de cuțit sau cu furculița ruloul, apoi punem la fiert în apă clocotită timp de 20 de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
vânat. RULADĂ DE PIEPT DE PASĂRE CU SPANAC 6 bucăți de piept, 6 fâșii de morcov fiert, spanac tocat și călit în unt, 100 g cașcaval ras, ulei, condimente, 200 g suc de roșii Se dezosează carnea, se bate cu ciocanul, se condimentează și se pune peste carne pastă de spanac, apoi se presară cașcaval ras și, pe mijloc, fâșia de morcov. Se rulează bine, se bagă capetele înăuntru și se dau la copt într-o tavă unsă cu ulei, apoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pe deasupra cu puțin suc de roșii. După ce s-au răcit, se taie rondele și se servesc cu salată de țelină și măr. RULADĂ DE PUI - R OZA Un pui se dezosează cu grijă ca să rămână pielea întreagă. Se bate cu ciocanul, se condimentează, apoi se umple cu o ceapă tocată fin și călită în unt, o bucată de piept de pui tocat mărunt, puțină boia dulce. Dăm deoparte, apoi adăugăm un ou și trei felii de cașcaval tocat cubulețe. Punem pasta
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pasăre, 150 g cașcaval, 1 gogoșar murat, 3 ouă, 100 ml lapte, sare, piper, 300 g făină, 300 ml ulei Se dezosează carnea și se porționează fiecare piept se împarte în 10 bucățele, se condimentează și se bate bine cu ciocanul, apoi pe fiecare bucățică de carne se pune câte o fâșie de cașcaval, o fâșie de gogoșar și se rulează strâns, după care se dau prin făină și prin ou bătut cu lapte, făină, sare, puțin delicat și piper. După ce
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de sfeclă roșie, 2 linguri de cașcaval ras, o lingură de pesmet, o lingură de susan, 1 ou, piper, delicat, 200 g ulei, 400 g cartofi curățați, tăiați pentru prăjit, 1 cățel de usturoi Pieptul de pui se bate cu ciocanul, se condimentează și se umple cu sfeclă rasă, cașcaval, apoi se rulează și se dă forma unui șoricel, care se dă prin ou bătut cu sare, apoi prin pesmet și susan, după care se prăjește în ulei. La final, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Decorăm pe marginea farfuriei cu salată de ridichi. FICAT DE VITĂ CU MĂMĂLIGUȚĂ ȘI USTUROI 1 kg ficat, 200 g mălai, 200 g smântână, 100 g usturoi, sare, piper și 300 ml ulei. Ficatul se porționează și se bate cu ciocanul, apoi se dă prin mălai și se prăjește în ulei încins. După ce s-a prăjit, se așează pe platou ornat cu mentă și se servește cu mămăligă și usturoi bătut amestecat cu smântână. Mămăliga se face din 800 g făină
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
VITĂ CU UNT Câte două fileuri de porție, o roșie umplută cu ciuperci, evantai din teci de mazăre sau păstăi verzi fierte în apă cu sare, cerculeț din cartofi copți, sos din stafide, mentă pentru decor. Carnea se bate cu ciocanul, se condimentează și se prăjește pe ambele părți în tigaie cu unt, apoi se pune într-o tavă subțire și se dă la cuptor timp de 35 de minute. Roșia se scobește și se umple cu ciuperci. Ciupercile se taie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
vin alb sec, 100 ml de apă, sare, piper, unul-doi cartofi curățați, 100 gr. de măduvă de oase, 100 gr. de cașcaval, 100 ml de ulei. Curățăm mușchiul de pieliță și bucățelele de carne, tăiem felii mai grosuțe. Batem cu ciocanul, presărăm sare, piper și-l prăjim în ulei pe ambele părți. Luăm deoparte mușchiulețul și, în uleiul rămas, punem resturile de carne, le călim, adăugăm ceapa tocată și morcovul ras, călim puțin și apoi stingem cu 100 ml de vin
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu garnitură din legume fierte. RULOURI DIN CARNE DE VITĂ 1,2 kg carne, 300 g cabanos, 300 g cașcaval, 3 gogoșari murați, 3 morcovi fierți, sare, piper, usturoi, suc de roșii și ulei. Se porționează carnea, se bate cu ciocanul, se condimentează, apoi așezăm pe fiecare felie câte o fâșie de castravete, cașcaval, gogoșar, cabanos, apoi rulăm strâns și le punem în oala cu presiune, la fiert, cu usturoi, ceapă, morcov și suc de roșii. Le putem prinde cu scobitori
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
prinde cu scobitori sau le așezăm cu grijă una lângă alta. După ce au fiert, le așezăm pe un platou, una lângă alta, și decorăm cu măsline și verdeață. ȘNIȚEL CU BACON 700 g mușchi de vită tăiat felii, bătut cu ciocanul bine, condimentat, dat prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet. Îl prăjim în margarină Rama sau ulei. După ce l-am prăjit, îl aranjăm într-o tavă sau vas yena, felie lângă felie, peste care se pune
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
puțină apă cu condimente până o punem toată. Dăm gust de sare dacă mai trebuie, apoi umplem mațele. Lăsăm timp de o zi la uscat, apoi le dăm la fum. COTLET DE PURCEL CU PIURE DE ROȘII Se bat cu ciocanul 6 bucăți de cotlet, apoi se pudrează cu Secretul Gustului și se lasă să stea timp de jumătate de oră, după care se frig pe grătar la foc domol. Se servesc cu salată de castraveți și ceapă, cu pulpă de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
putem tăia felii. Se servește cu soté din legume sau sfeclă roșie cu hrean. MUȘCHI DE PORC CU LĂMÂIE 600 g mușchiuleț de porc, 300 g șuncă, 1-2 lămâi, sare și piper. Mușchiulețul se taie felii și se bate cu ciocanul, apoi se sărează și se piperează. Peste feliile de mușchi, se pun câte două felii de șuncă, iar peste șuncă, se așează câte o felie de lămâie și se prinde cu o scobitoare. Se dă tigaia cu puțin ulei, pe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
un pahar de vin, se adaugă bucățile de mușchi și se lasă să dea câteva clocote. Se servesc decorate cu pătrunjel tocat mărunt și piure de cartofi. MUȘCHI DE PORC CU SOS DE HREAN Se porționează mușchiul, se bate cu ciocanul și se frige pe plită sau grătar. Se pun la topit 50 g unt în care prăjim pe ambele părți 10 felii de măr. În unt, adăugăm hreanul ras și călim timp de 2 minute, apoi dăm deoparte hreanul și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]