4,004 matches
-
dintre toți cugetătorii și scriitorii de orice fel, nu numai de azi și numai de ieri, să nădăjduim că și de mâine. Nu știu ce ideie intimă are domnia sa despre divinitate, dar în ultimul timp a asociat la considerațiile sale de artă clerul ortodox, ziarul "Universul" și un Dumnezeu moral și pudic, cărora le-a adaos puțin și poliția Regatului României, la bunele oficii ale căreia a apelat contra unora dintre scribii contimporani cei mai ticăloși și mai blestemați. (Ticăloșia lor consistă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tuturor să i se închine. Mai ales învinșilor care trebuiau să facă act de supunere. N-ar fi fost prudent, crede C. Rezachevici, să facă apel la consimțământul marilor boieri, deoarece Petru Aron se purtase bine cu boierii și cu clerul, din care cauză „destui boieri, chiar din vârfurile Sfatului Domnesc” îl urmaseră în Polonia. Pribegiseră odată cu fostul domn logofătul Mihul și frații săi Duma și Tador, Stanciul Marele, Duma Braevici, Costea Danovici, Ion pârcălabul și Vasco Levici, așadar șapte inși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-a prins vii, i-a tras în țeapă prin buric, cruciș, unul peste altul, în număr ca la 2 300”. La 9 decembrie 1473, domnul își făcea o intrare triumfală în cetatea sa de scaun. Atunci, mitropolitul, cu tot clerul bisericesc, „i-a făcut o minunată și frumoasă întâmpinare, dar mai mult au proslăvit pe Dumnezeu pentru toate câte le dăduse robului său Ștefan voievod. Și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. Domnul trimite două solii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o acțiune limitată și nu de organizarea unei campanii de amploare. Vitejii. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare (p. 46) se arată că, după alungarea lui Radu cel Frumos, în 1473, întorcîndu-se în scaunul său de la Suceava, „mitropolitul cu tot clerul bisericesc i-a făcut o minunată și frumoasă întîmpinare, dar mai mult au proslăvit pe Dumnezeu pentru toate cîte le dăruise robului său, Ștefan voievod și acolo a făcut atunci mare ospăț mitropoliților și vitejilor săi”. După bătălia de la Vaslui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bogățiile seculare ale indigenilor, pe care în marea lor majoritate le trimiteau familiilor lor din peninsula iberică, dar își opreau suficient pentru construirea de conace în stil colonial. Catedrala și bisericile sunt, de asemenea, dovezi ale bogăției și recunoașterii autorității clerului în viața cotidiană a populației peruane. Nu am reușit în cele trei luni de muncă la Ambasada României din Lima să cunosc cât de cât bine orașul care este foarte extins și care are o populație de câteva milioane de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Suceava, cu gropnițele Descălecătorilor de la Rădăuți și cu însuși mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, cu un cuvânt, pământul cel mai bogat în urme din trecut și din aminiri scumpe pentru întreg neamul românesc. În zădar protestară boierii și clerul în frunte cu domnul lor Grigore Ghica, împotriva încălcării hotarelor țării, demonstrând Porții că Austria a cuprins două ținuturi întregi din pământul Moldovei, în loc de o fâșie îngustă, necesară pentru deschiderea unei căi de comunicație, dară protestările moldovenilor răsunau în pustiu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Hârlău. Cei doi fii ai lui Petru Rareș, Ilie (Iliaș, 1546-1551) și Ștefan Rareș (1551-1552), care i-au succedat la tron, au fost aspru condamnați în istorie de cronicarul Eftimie, nemulțumit de măsurile luate de domni împotriva boierimii și a clerului. Iliaș Rareș, care trăise la Constantinopol ca ostatic, avea să dovedească aplecare spre religia islamică; or, acest lucru era absolut condamnabil în țările române, state de veche tradiție ortodoxă, care au făcut pe parcursul Evului Mediu din ortodoxism un element activ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în târgu în Huși și l-au dus de l-au îngropat în mânăstire, în Pobrata, în anii 7056 (1548), aprilie 7”. Creșterea obligațiilor față de Poartă, l-a determinat pe Ilie Rareș să impună la bir chiar sfatul domnesc și clerul, prin tradiție scutiți de dări, ceea ce i-a atras opoziția politică a acestora. Unii boieri au fugit în Polonia. Înainte de a pleca la Constantinopol, în iunie 1551, pentru a cere sultanului micșorarea obligațiilor către Poartă, Ilie Rareș a convocat sfatul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Să ne amintim că evenimentele, reluate și de Nicolae Iorga, se desfășurau în plin Ev Mediu, în care ideologia religioasă domina întreaga societate europeană, de la Atlantic la Urali. Trecerea unui fiu de voievod român de la ortodoxism la islamism a înspăimântat clerul, boierimea și oamenii de rând și faptul s-a oglindit în următoarea alegere de domn: alegerea cel de-al doilea fiu al lui Petru Rareș, Ștefan, fratele lui Iliaș, a întâmpinat multe îndoieli și chiar dușmănii, căci se crease în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
imoralitate, iar gloaba pentru răscumpărarea „vinii” s-a plătit înaintea episcopului, a șoltuzului, a pârgarilor și a altor „oameni buni și bătrâni”, ce fuseseră martori, după dreptul cutumiar. Judecata Episcopiei nu era întotdeauna „dreaptă și curată”, iar zvonurile privind abuzurile clerului au ajuns și la urechile domnitorului. Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) îl admonesta, în plin Divan, pe episcopul Varlaam de la Huși: „Popo! Ce nu giudeci dreptu când îți vin cărțile mele? Ți-oiu rade pletele!”. Nu știm cum vor fi făcut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de vot pentru alegera deputatului lor în divan. Au fost recunoscuți numai 28 de alegători, Melchisedec fiind înlăturat de pe listă. La 13 mai 1857, Departamentul Cultului și al Instrucției Publice, adresându-se Ministerului de Interne, comunica listele alegătorilor din rândul clerului, prezentate de către Episcopiile de Roman și Huși și de către mitropolit, exprimând rezerve în privința ultimei liste. Lista Episcopiei de Roman cuprindea 27 de nume, iar cea a Episcopiei de Huși, 34 de nume, ambele figurând în anexa documentului. Lista primită de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 16 iunie. Protestul atât de demn și întemeiat al preoților din Huși nu a găsit înțelegerea cuvenită. La 7/19 iulie 1857, au avut loc în Moldova alegerile pentru Adunarea ad-hoc, care au fost falsificate de caimacanul Nicolae Vogoride. Clerul moldovean, în frunte cu mitropolitul Sofronie Miclescu, s-a abținut de la vot. În eparhia Hușilor, din 28 de preoți înscriși în liste au votat numai 9. Din scrisoarea atribuită lui C. Hurmuzaki (nesemnată, de aceea documentul trebuie privit cu prudență
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași: „Și noi credem tare în puterile ce ne voiesc binele, de aceea nu ne îndoim cât de puțin că nu va fi Unirea, măcare că voitorii răului și iubitorii întunericului se laudă că nu va fi aceasta. La Huși, clerul s-au purtat ca și în Iași și ca și în Roman: după ce episcopul de acolo au cărat alăturea cu protopopu de oraș 17 popi, apoi ei în contra voinței înalte au ales de deputat nu pe pomăzuitul vlădicăi dar pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cerut „duhovniceștii consistorii” să întregească listele electorale, în care găsim înscriși printre cei 35 de clerici hușeni alegători pe Melchisedec Ștefănescu. La 29 august, Episcopia de Huși comunica Ministerului de Interne alegerea arhimandritului Melchisedec ca deputat în Adunarea ad-hoc de către clerul din Huși. Locotenentul de episcop Ghenadie Tripoleos a transmis următoarele informații Ministerului de Interne (Departamentul din Lăuntru): „Potrivit dispozițiilor atingătoare de facerea din nou a alegerei deputaților la Divanul ad-hoc, subscrisul convocând în sala episcopiei pe toți preoții din rezidenția
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nume). Doamna Bârseanu, președinta Orfanilor de război, îi prezintă pe doamnele din comitetul ei, printre care două trei săsoaice. Seara, mare prânz în Sala Unicum - 400 de tacâmuri -, toate notabilitățile Ardealului, oficialitățile și fruntașii din Vechiul Regat, militarii și înaltul cler. Regele face un toast frumos, dar așa de rău spus în emoțiunea ce-l cuprinde, încât îți este milă de el. Pe urmă vorbesc domnii Pherekyde și Maniu. La orele 12 noaptea sfârșește această lungă zi. făgăraș Vizita la Săliște
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lucrul, ospițiul însă nu va înceta a primi infirmi, după închipuirile de astăzi și cel ce va ave... " Veniturile ospiciului au fost relativ mari, 50.000 lei, "care s-au aignuit din paragraful afacerilor de bine a Casei Centrale a Clerului", la care s-au adăugat 12.000 lei luați de la Sf. Spiridon (din "paragraful milelor") și vreo 14.000 rezultați "prin reprezentații în folosul săracilor, la care sunt îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai puțin decît în 1906). În această perioadă existau 6 licee, cu aproape 2 000 de elevi. Este adevărat, un număr aproximativ egal de tineri români frecventau școli secundare de stat în limbile maghiară sau germană. Pentru pregătirea învățătorilor și clerului funcționau 6 preparandii și, respectiv, 5 seminarii teologice (8). Românii din Transilvania solicitaseră, încă din 1848, o universitate în limba maternă. Se crease doar o catedră de limba română pe lîngă Universitatea din Cluj, la care predarea se făcea însă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
latina. Majoritatea locuitorilor din Balcani, sîrbii, românii, bulgarii și grecii, aveau să fie influențați în primul rînd de evenimentele ecleziatice de la Constantinopol. Rușii aveau să fie și ei convertiți de Bizanț și să devină parte componentă a lumii ortodoxe. Deși clerul de la Constantinopol a recunoscut la început prioritatea Romei, unitatea s-a dovedit a fi imposibil de menținut. În 1054 s-a produs ruptura finală, o divizare care nu va mai fi reparată niciodată. Cele două organisme au devenit tot mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Statele care rîvneau la dominarea teritoriului Dalmației luptau și pentru obținerea controlului asupra Bosniei. Situată între bisericile rivale ale Răsăritului și Apusului, în această regiune avea să se declanșeze o mișcare religioasă separatistă. Biserica creștinilor bosniaci, care nu aparținea nici clerului ortodox, nici celui catolic, a fost obiectul unor atacuri înverșunate din partea Romei.3 A existat o vreme și un regat bosniac (vezi harta 8). Cel mai reprezentativ conducător al acestuia a fost Ștefan Tvrtko (1353-1391) , primul ban, adică guvernator, al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
sau în provinciile învecinate, Moldova, Valahia și Transilvania, membrii fostei clase conducătoare au reușit să-și păstreze privilegiile și moșiile. Este important totuși să scoatem în evidență aici că, deși conducerea laică a fost astfel eliminată, biserica ortodoxă și membrii clerului ei din administrație au fost menținuți. Pe viitor, populația din Balcani avea să fie pusă sub controlul direct al comunităților locale, care fuseseră lăsate intacte, și al mai marilor bisericii. Așa cum vom explica amănunțit în capitolul 1, aceasta avea să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
statului. La rîndul lor, patriarhii se opuneau rareori politicii otomane. Alți înalți oficiali ai bisercii erau aleși sau destituiți de către patriarh sau sinod, dar era nevoie de acordul sultanului. Patriarhia deținea controlul deplin asupra bisericilor ortodoxe și a proprietăților acestora. Clerul se afla sub jurisdicția propriilor lui tribunale și era scutit de impozite. Biserica se bizuia financiar pe onorarii, donații și pe veniturile proprietăților ei. Îndatoririle temporale și puterea patriarhului deveniseră imense prin secolul al optsprezecelea. El era așa-numitul millet
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
integrare a instituțiilor ortodoxe în sistemul lui, guvernul otoman avea avantajul de a putea include o întreagă rețea administrativă. Biserica organizase deja ținuturile aflate sub jurisdicția ei în dioceze și subdioceze pe baza numărului de enoriași din zonele respective. Un cler format din preoți de la cel mai umil rang pînă la patriarh exista pe tot întinsul Balcanilor. Mai mult, biserica și reprezentanții ei erau obișnuiți să lucreze cu autoritatea civilă și nu împotriva ei. Deoarece Patriarhia era atît de strîns legată
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
organizației, datoria Patriarhiei ajunsese să fie în jurul anului 1820 de 1,5 milioane de piaștri turcești. Și alte instituții ortodoxe erau afectate de dificultăți asemănătoare. Dat fiind că aceste costuri erau transferate de sus în jos pe scara ierarhică a clerului, la nivelul inferior, ele trebuiau să fie în cele din urmă suportate de enoriași, adică de țărani, sau achitate din profiturile proprietăților ecleziastice. Pe moșiile stăpînite de biserică, chestiunea aceasta era rezolvată pe baza impozitelor și a obligațiilor țăranilor care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ajutor din partea acestei țări. Numeroase misiuni ortodoxe din ținuturile otomane plecau frecvent în Rusia ca să obțină mai ales sprijin financiar, dar uneori și militar. Trebuie să subliniem totuși faptul că guvernul rus nu a avut niciodată o influență dominantă asupra clerului ortodox. Biserica ortodoxă, ca și credincioșii ortodocși, pretindeau practic un ajutor nelimitat din partea acestei puteri nordice, dar nu exista nici o intenție de a stabili o relație dependentă față de ea. Pe tot parcursul secolului al optsprezecelea, biserica s-a aflat sub
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din sinod rezervate laicilor și avînd grijă ca posturile vacante din administrația bisericii să fie ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna limba Patriarhiei, dar nu și a majorității bisericilor balcanice. Bisericile slave, Patriarhia de la Peć, arhiepiscopia de la Ohrid și instituțiile ecleziastice românești foloseau în primul rînd slava veche bisericească. Exista și presupunerea că Patriarhia de la Constantinopol îi reprezenta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]