6,563 matches
-
durabil<footnote http://www.thomascook.com/sustainable-tourism/environmentally-aware-hotels/, accesat la 12.05.2012. footnote>; 3) Lanțuri hoteliere: Lanțul hotelier Fairmont este considerat un lider în transformarea unităților de cazare din lanț, astfel încât să își reducă impactul asupra mediului înconjurător Și climei<footnote http://www.fairmont.com/EN FA/AboutFairmont/environment/GreenPartnershipProgram/ Index.htm, accesat la 12.05.2012. footnote>. Lane (2009: 22-23) a identificat principalele motive pentru implementarea greoaie a principiilor turismului durabil, vina aparținând mai multor „actori”: industria turistică, autoritățile, piața
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mai mare decât industria, neagă efectele pe care le produc asupra mediului sau asupra culturii. Într-un studiu realizat în Marea Britanie, Shaw Și Callum (2006) au intervievat un grup de studenți cu privire la impactul pe care îl au transporturile aeriene asupra climei. Tinerii respondenți au dat dovadă de o lipsă majoră de informații cu privire la efectele pe care le generează transporturile aeriene, considerând zborul cu avionul mai degrabă un drept decât un privilegiu. Unul dintre studenți a constatat că: Fac mult zgomot, dar
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
de subiecte precum turism durabil Și încălzire globală, rezultatele prezentate anterior nu sunt deloc încurajatoare. Într-un alt studiu, realizat în Noua Zeelandă, Becken (2007) a descoperit faptul că oamenii nu se informează cu privire la impactul pe care îl au transporturile asupra climei Și consideră că întreaga populație este vinovată pentru încălzirea globală, dar nu Și propria persoană: Când subiecții au fost implicați în discuții despre încălzirea globală, a devenit evident că propriile cunoștințe cu privire la concept erau doar generale, foarte rar fiind făcute
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Când subiecții au fost implicați în discuții despre încălzirea globală, a devenit evident că propriile cunoștințe cu privire la concept erau doar generale, foarte rar fiind făcute legături între comportamentul personal (de exemplu transportul aerian) Și impactul pe care îl are asupra climei... În urma unor discuții, subiecții au fost de acord că este responsabilitatea tuturor. În multe cazuri, subiecții au generalizat responsabilitatea la întreaga populație, în dauna referințelor la propria persoană. (Becken, 2007: 358) Vacanța este considerată de mulți ca fiind cele două-trei
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
alegerii acestor state în funcție de mai multe criterii: a) Motive de ordin geografic: toate cele Șase țări sunt amplasate în partea de vest a regiunii Europa Centrală Și de Est; fiecare țară dispune de forme de relief variate Și de o climă relativ similară; b) Motive de ordin politic: țările sunt membre ale UE, în etape diferite de integrare (țări membre ale spațiului Schengen: Polonia, Republica Cehă, Slovacia Și Ungaria; țară membră a zonei Euro: Slovacia) (www.axa-schengen.com/en/schengen countries
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Peterson, "Christina of Sweden." Lesbian Histories and Cultures: An Encyclopedia, Garland, New York: 2000, p. 170 footnote>. Gestul Cristinei, de a împărți patul cu una din doamnele ce făceau parte din suita regală nu era ceva neobișnuit pentru societatea scandinava. Datorită climei reci, era un obicei des practicat că persoane de același sex să doarmă împreună, pentru a se încălzi. Însă atracția fizică a reginei pentru domnișoara Ebba este demonstrată de corespondență dintre cele două în care își declarau dragostea una alteia
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de înțelegere a sistemelor existente”. Cu alte cuvinte, în pofida criticilor din toate direcțiile, teoria economică dominantă oferă posibilitatea revizuirii modelului dezvoltării economice, a unei analize în care să fie atribuite valori economice bunurilor considerate până nu demult libere (aer, apă, climă, vegetație sălbatică, plăcerea destinderii în mijlocul naturii etc). Controverse privind economia dezvoltării Lord Robbins observa, acum mai bine de patru decenii, că teoria dezvoltării economice adresează două tipuri de întrebări: Care sunt cauzele fundamentale sau condițiile dezvoltării economice? Ce traiect va
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în acești determinanți explică, în mare măsură, diferențele în nivelul de performanțe economice și ratele de progres material între țări. Resursele naturale, contactele externe și oportunitățile pieței joacă, de asemenea, un rol însemnat în progresul material. Oricum, cu excepția posibilă a climei și a efectelor sale asupra performanțelor economice, resursele naturale au avut doar o importanță secundară, atât în dezvoltarea țărilor occidentale, cât și în a acelor din „Lumea a treia” începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Exploatarea resurselor naturale și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și mai cu deosebire prin serbezimea feței sale, ce dovedea vreo durere prematurată în năuntrul sufletului ei. Părul cel negru ce îi cădea pe umerii cei albi, talia-i răsărită și aerul tot melanholic arăta îndestul că nu este din clima arzătoare a Italiei. Și cu adevărat era fiica contelui de Serrey, ambasadorul extraordinar al M. S. britanice lângă curtea celor două Sicilii. Miss Henrieta (așa se numea) pare că nu s-ar fi împărtășit nicidecum la bucuria generală ce auzea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și pentru că erau lipsiți de cele trebuincioase pentru ale traiului, toate suferințele acestea apăsau greu pe românii strămutați fără de nici o vină. Dar chiar lăsând toate acestea la o parte, unde ar fi găsit în nouăle lor așezări toate condițiile de climă și de alt soi, neapărat trebuitoare pentru modul lor de-a trăi și de-a se hrăni, încît nu se puteau deloc deprinde și-și vedeau pieirea cu ochii. Deci hotărâră să-și puie toate silințele ca să se întoarcă în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
legi, desigur folositoare pentru moment, sunt numai niște paliative timporare în contra unor cauze prea generale, prea periodice pentru ca să ajute tocmai mult populațiunilor noastre din sate. 80 {EminescuOpXIII 81} Țara noastră, cu pământul ei în mare parte aluvial și sub o climă nestatornică, e în adevăr de-o rodire fenomenală - însă, ca toate țările roditoare, ea e supusă unei iregularități constante a producțiunii. Hanovera; nisipelnița sfântului imperiu germanic, Prusia; Polonia au o rodire mare ori de mijloc, însă regulată. Și ploile torențiale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rămas vorba populară "un voinic cât patru ori o cruce de voinic" Hrana originară cată să fi fost grâul, dar a fost suplantat tocmai prin natura climatică a țării, tocmai prin iregularitatea producțiunii. Astfel ingeniul poporului s-a luptat în contra climei cu două plante; mai târziu s-a luptat cu pătulele de rezervă cari, la 1864, au fost desființate. Recoltele rele de porumb sau se repetă peste toată țara din patru în patru ani, sau sunt locale și apasă mai cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și face, adeseori însă în condiții foarte oneroase. Va să zică atât introducerea meiului și a porumbului ca alimente, cât și magazinele de rezervă au fost mijloace întrebuințate în contra iregularității producțiunii țării, o iregularitate constantă, periodică ca însăși natura brazdei și a climei. Ele au fost asemenea mijloace îndreptate în contra unui rău psicologic, incuria răsărită din aceleași cauze climatice. În adevăr o climă care-și râde de prevederea omului, care promite zâmbind un an bun și te surprinde c-o recoltă rea, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de rezervă au fost mijloace întrebuințate în contra iregularității producțiunii țării, o iregularitate constantă, periodică ca însăși natura brazdei și a climei. Ele au fost asemenea mijloace îndreptate în contra unui rău psicologic, incuria răsărită din aceleași cauze climatice. În adevăr o climă care-și râde de prevederea omului, care promite zâmbind un an bun și te surprinde c-o recoltă rea, care azi te îmbogățește, mâine te aduce în sapă de lemn, e un mare inamic al prevederii și al muncii liniștite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vorbe? Necesitatea a creat-o, necesitatea a stins-o. Grâul sămănat în zonele tropice nu produce spice. De ce? Pentru că-n acele locuri, nefiind iarnă, grâul se reproduce prin rădăcinile sale proprii, ca la noi o seamă de ierburi; fără sila climei el nu are necesitatea și nu-și ia osteneala de-a produce spice și de a-și granula fructul. În clima de mijloc, unde iarna-i nimicește rădăcinile, el produce semințe silit de climă. Tot astfel, când tot ce-i
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
locuri, nefiind iarnă, grâul se reproduce prin rădăcinile sale proprii, ca la noi o seamă de ierburi; fără sila climei el nu are necesitatea și nu-și ia osteneala de-a produce spice și de a-și granula fructul. În clima de mijloc, unde iarna-i nimicește rădăcinile, el produce semințe silit de climă. Tot astfel, când tot ce-i trebuie țăranului se introduce din străinătate, fie chiar de o calitate proastă, dar ieftenă, el nu-și ia osteneala de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o seamă de ierburi; fără sila climei el nu are necesitatea și nu-și ia osteneala de-a produce spice și de a-și granula fructul. În clima de mijloc, unde iarna-i nimicește rădăcinile, el produce semințe silit de climă. Tot astfel, când tot ce-i trebuie țăranului se introduce din străinătate, fie chiar de o calitate proastă, dar ieftenă, el nu-și ia osteneala de-a mai semăna in și cânepă, de-a le supune variilor operațiuni ale topirii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în țări roditoare afli inegalitate de clase, glorie, onori, biruri mari, mult zgomot, mari răsturnări și o istorie care are haz la citit. Fără îndoială România cată a se număra între țările roditoare și, deși poate promiscuitatea etnică și nestatornicia climei nu ne predispune la mari răsturnări, nici ne lasă s-ajungem la mare glorie - dar haz are istoria aceasta, mai ales cea modernă și, veacurile viitoare nu vor putea să treacă fără un zâmbet de dispreț peste ușurința cu care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
erau în stare. Privi spre copacul firav, care înflorise mereu, dar nu rodise niciodată. Îl plantase în prima săptămână a pontificatului său. Din sâmburele pus atunci în pământ se ridicase un vlăstar timid, care necesitase îngrijiri încă din primele luni. Clima din Câmpia Pannoniei nu-i pria. Din superstiție, Abatele refuzase ajutorul fraților-savanți, care l-ar fi putut transforma într-un copac falnic, plin de fructe parfumate. Ajunsese să creadă că soarta sa depindea într-un fel mistic și magic totodată
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Kasser, călugării îi comunicară că urmează să meargă pe jos până la Abație. Șapte zile... 37. Ca mai toți tovarășii lui din Satul de Clone, Stin nu prea era obișnuit cu diminețile călduroase. Ziua aceea era însă neobișnuit de însorită pentru clima de pe Vechea Terra. Deși era toamnă târziu, căldura îl moleșea pe Stin, care stătea rezemat de stejarul sub care îl omorâse pe Murellius. O văzu pe Maria de departe și se grăbi să îi iasă în întîmpinare. Două fete îl
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fel ca și tehnicile de însămînțare. Arhivele păstrau însă entuziasmul călugărilor augustinieni care, printr-o asemenea manevră, reușiseră să scurteze cu două generații timpul până la Primul Beneficiu. Populația de clone părăsise apoi podișul înghețat, se mărise foarte repede, profitând de clima blândă și de câmpiile nesfârșite ale planetei. În mare măsură, stabilitatea dinastiei Boszt fusese asigurată de extraordinara productivitate a clonelor de aici. Odată cu restaurarea memoriilor ancestrale însă, laesienii avuseseră parte de o descoperire uimitoare: primul apostol cercetase cu luare aminte
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
decalcheze o realitate exterioară și primară, își pierde statutul diminuat de facsimil, de sub-realitate eronată și înșelătoare, conform schemei platoniciene. Simularea informatică nu mai este un simulacru: ea ne permite să vedem mai bine pămîntul (Spot-Images), să facem previziuni asupra climei (Meteosat), să forăm mai bine pămîntul și să ne clădim orașele (prelucrarea computerizată a datelor cartografice). Imageria numerică rafinează și lărgește lumea reală, așa cum sinteticul oferă un instrument de creație și descoperire. Mașina eliberează imaginea de mitul cavernei și de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care însă nu poate conduce la ignorarea dimensiunii structurale. 3.3. Interacțiune și manifestare Dintre elementele avute în vedere de Dumitru Drăghicescu atunci când se apropie de analiza unor structuri de tip comunitar, ne interesează mai puțin rasa, mediul fizic și clima. Configurația geografică și mai ales factorul social le considerăm relevante. Acesta din urmă include derularea evenimentelor istorice, condițiile economice, instituțiile sociale, numărul și densitatea indivizilor din punct de vedere demografic, precum și "densitatea socială, adică gradul în care membrii societății au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cauzal a ideologiei unei epoci, luate ca fenomen" (Călinescu, 197: 15, vol.2). Modul (n care Eminescu (ș( construiește fundația concepției sale militante este o dovadă (n sprijinul ideii unui sincronism cultural susținută de Ilie Bădescu. Caracteristicile morfologice (teritoriul, relieful, clima etc.), independente de voința umană, conferă un specific aparte fiecărei națiuni. Este ș( aici sesizabilă influența ideilor lui Montesquieu, Eminescu arăt(nd că teritoriul nostru permite structurarea unui stat de ciobani ș( plugari. Specificul traiului pe un teritoriu ș( relief
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
social acești factori nu acționează în mod singular, întotdeauna schimbarea socială fiind rezultatul combinării lor. Tratarea lor sumară în mod separat are doar o justificare analitică. Schimbările sociale pot avea ca sursă mediul natural, înțelegând prin acesta factori ca relieful, clima, distribuția anumitor boli. Aceste schimbări de mediu pot fi dependente sau nu de acțiunea factorului uman. Defrișările, poluarea pot antrena schimbări la nivel social. Procesele demografice sunt și ele o sursă importantă a schimbării: creșteri sau scăderi ale populației, ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]