17,484 matches
-
Acasa > Stihuri > Momente > NU-I AȘA, DOAMNE? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 770 din 08 februarie 2013 Toate Articolele Autorului femeia are coastă de drac, nu-i așa, Doamne? futu-i coasta ei! dar parcă ăla nu era Lucifer, cel mai frumos și iubit înger al tău? și de ce l-ai izgonit, Presfinte? înțeleg, înțeleg, poate de aceea nici eu nu voi mai proslăvi femeia, că deja i s-a suit la
NU-I AŞA, DOAMNE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354577_a_355906]
-
de ignorat nici alternativă de a străbate pur și simplu per pedes cărările de pe versanții din amonte, din nordul insulei (Els Amunt), unde adesea te-aștepți să dai peste însuși zeul Pan în carne și oase, tolănit undeva pe-o coasta. Cu puțin noroc, dacă se nimerește o zi de sărbătoare, muzica și dansurile populare vor surprinde prin unicitatea lor, neavând nicio asemănare cu obiceiurile și datinile de pe insulele-surori, aflate la o aruncătura de băț (mai bine spus, la o aruncătura
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
pereche, iar hora satului prilejuia încă întâlnirea destinelor pentru tinerimea așezării moldave. În gospodăria lui Neculai Albu, felcerul satului pentru necuvântătoare, fusese găzduit de ceva timp un sergent. Era comandantul unei grupe de ostași care asigura paza dealului de la răsărit, coasta cea încoronată de pădurea înțesată cu unități de artilerie, aflate în dispozitiv de luptă. Neculai Albu avea fete mari, între care Ileana strălucea de frumusețe. Nici flăcăul venetic nu era mai prejos. Se vedea asta la horele satului, mai ales
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
își terminaseră lemnele de foc, ba chiar și cioclejii cei rămași de pe urma vitelor și a oilor, dacă le aveau. Sobele lor de gătit înghițeau întruna mai tot ce ardea. Gospodarii cu mai puțină stare își aduceau vreascurile de la pădurea din coasta satului. Pentru câte o sarcină de găteje se-nțelegeau ei cumva cu paznicii boierului Sturza și-o scoteau la capăt. Dar acum era opreliște mare din partea sentinelelor sergentului cel țanțoș. Dumitru lu' Ciocoiu însă nu prea era dus la Biserică
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
săptămînă cu o bătrînă de 85 de ani, care a adus pe lume nici mai mulți nici mai puțini decât 12 copii. Señora mea (Manola, să-i zicem), merge vara trei luni în Galicia, în Nordul Spaniei, sau în Valencia - coaste ale Spaniei atâta de mult pomenite prin arii de operă, operetă, muzică ușoară sau flamenco -, pentru „a mai schimba gălăgia și poluarea Madridului cu linișea și puritatea naturii”, zice ea mereu zâmbindu-mi, atunci când stăm la povești. Nu este nici
BĂTRÂNEŢE, HAINE GRELE!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354677_a_356006]
-
cei opt kilometri până la lac. Ajunși acolo, ai mei și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
tăierea capului. Aflând apoi că Dimitrie îl încurajase să se lupte cu Lie, a trimis soldații să-l străpungă cu sulițele în închisoare. Și văzând soldații venind către el, Dimitrie și-a ridicat mâna dreaptă și a fost străpuns în coastă, asemenea Mântuitorului pe cruce. Unul din slujitorii săi credincioși, pe nume Lupul, primise de la Dimitrie inelul și mantia sa, pe care înmuindu-le în sângele sfântului, a făcut cu ele multe vindecări. Și răspândindu-se vestea, multă lumea îl căuta
SFÂNTUL MARE MUCENIC DIMITRIE, IZVORÂTORUL DE MIR de ION UNTARU în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347180_a_348509]
-
mării, cu mirosul ei specific de sare și de alge, cu pescăruși ce planează lin deasupra orașului, într-o dorință prietenoasă de comunicare pasăre-om, aer, apă și uscat. În mod neașteptat pentru noi, obișnuiți cu peisajul românesc al Mării Negre, coasta este acoperită de o vegetație de tip mediteranean: câțiva arbuști de liliac înflorit și chiparoși, simbolul vieții și al longevității. Un copac cu frunze de culoare kaki s-a înverșunat să străpungă cimentul falezei și să crească chiar pe malul
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
1585, autor Abraham Ortelius, Harta României (Tracia), Bulgariei și unor părți ale Moldovei, 1648, autor Nicolas Samson, Harta Dunării de la Belgrad la Marea Neagră, 1684, autor Giacomo Cantelli da Vignola, Harta Regatului Ungariei în jurul anului 1703, Guillaume de L’Isle, Harta coastei de vest a Mării Negre la începutul secolului al XVIII-lea, Harta Regatului Bulgar la 1737, autor Johan van Der Bruggen, Harta Ungariei și părți ale Croației, Dalmației, Bosniei, Serbiei, Bulgariei, Transilvaniei, 1744, autor Johan Mathias Hase, Harta Burgas Băi, 1830
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
de beton destul de greu. Roțile se propteau în barele de fier‑beton ce traversau drumul și se avântau rotindu‑se adesea‑n loc pe zăpada înghețată. Șoferul înjura de toți dumnezeii și ambala motorul. A condus cu greu până în vârful coastei și a oprit mașina în fața casei. S‑a dat jos și a deschis portiera din spate. A tras femeia de pe canapea, a prins‑o pe după umeri și a încercat să o târască spre casă. Ea a gemut puternic și a
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
Acasă > Orizont > Reportaj > INNER HARBOR BALTIMORE - UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAȚII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA Autor: Simona Botezan Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Baltimore este unul dintre cele patru aglomerări urbane ale megalopolisului american și capitala statului Maryland. Situat în Golful Chesapeake, Baltimore este
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
Botezan Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Baltimore este unul dintre cele patru aglomerări urbane ale megalopolisului american și capitala statului Maryland. Situat în Golful Chesapeake, Baltimore este cel mai important port comercial de pe Coasta de Est a SUA. Fondat în 1729, orașul a fost numit după Lord Baltimore, în irlandeză House of Lords, titularul fondator al Colony of Maryland. Lordul Baltimore însuși a primit titlul sau de la un loc din parohia Bornacoola, Comitatul Longford
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
acele “Americi” care nu ni se livrează odată cu peliculele de la Hollywood, dar care există, uneori atât de aproape și de contrastant așa cum le-am văzut la Baltimore. Referință Bibliografica: Inner Harbor Baltimore - una dintre cele mai frumoase destinații turistice de pe Coasta de Est a SUA / Simona Botezan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 320, Anul I, 16 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Simona Botezan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ANXIETY Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 478 din 22 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Am senzația cronică a unei mări pustii cu arbuști înroșiti de vînt pe coastă și petice de zăpadă ce țes mersul stelelor pe cer amintindu-mi, mai degrabă, de ceața din zori, așezată între extrasistole, decît de gloriile lungi ale frigului. Iar dac-aș da la o parte acest gînd timp de o prețioasă
ANXIETY de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357095_a_358424]
-
turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea ca dintr-o coastă împunsă Aici ploile erau atât de fine Că le puteai da deoparte ca pe un pled Răcoarea lor mirosea a aromate Pe sub umbroasele gradini Fulgerele erau niște mici surprize Deoarece unde cădeau Lăsau în urmă un pomișor sau o floare
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
de la tâhari. Aur și argint sub formă de monede sau bare topite în ateliere clandestine, vase scumpe ori pietre prețioase. Pe lângă acestea romanii mai descoperiră turme de oi și vite, ascunse în peșteri de pământ săpate chiar de tâlhari în coastele versanților dincolo de niște intrări foarte strâmte, unde se deschideau încăperi vaste, grote naturale cărora, unora dintre ele, ei le săpaseră doar intrările, descoperind sub versanții aproape verticali cavități subterane în care mai apoi cetele de tâlhari se adăpostiseră cu tot cu turmele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
pas cu pas, în urma acului, dar nu am avut răbdarea să termin lucrul acela vreodată”. Una din primele creații ale sale este cea care a avut ca subiect un mânz bolnav pe care veterinarul îl doftoricea și-l cosea la coastă, după ce acesta se zgâriase într-un cui. Bineînțeles că nimeni n-a luat în seamă poezia aceea tristă și nu a avut cine să i-o transcrie, așa cum mama lui Nini, pe când fierbea bulionul în cazanul de aramă, i-a
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
mă nasc în familia mea cu lumină de-nțărcat unde clipele liniștea o pasc, încât m-am pus și eu pe luminat. E plăcut aici,dar contabili de fiere și venin mă tot trag din spațiul ancestral de simt adesea-n coaste un suspin și versuri în galopul unui cal... De urc Pegasul să bântuiesc prin lume un dor mă cuprinde pe urme de senin, simt sub șa metafore de spume și uneori o clipă,pe-nserate,de venin. Avem cu toții o singură
CONTRADICŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357371_a_358700]
-
predea în Algeria. În baza unui astfel de protocol a ajuns aici și Luciana Stănilă. Făcând o trecere în revistă a perioadei petrecute în Algeria, Luciana Stănilă mi-a povestit câteva lucruri interesante: Algeria este o țară frumoasă, are o coastă asemănătoare Coastei de Azur, deosebindu-se însă prin faptul că nu este amenajată la fel de frumos. Au munții Atlas, care o traversează în nord, iar în partea de sud, deșertul algerian, o poartă deschisă spre Sahara. Orașele cele mai importante sunt
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
Algeria. În baza unui astfel de protocol a ajuns aici și Luciana Stănilă. Făcând o trecere în revistă a perioadei petrecute în Algeria, Luciana Stănilă mi-a povestit câteva lucruri interesante: Algeria este o țară frumoasă, are o coastă asemănătoare Coastei de Azur, deosebindu-se însă prin faptul că nu este amenajată la fel de frumos. Au munții Atlas, care o traversează în nord, iar în partea de sud, deșertul algerian, o poartă deschisă spre Sahara. Orașele cele mai importante sunt Alger, Oran
LUCIANA STĂNILĂ (CAPITOLUL XXVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357311_a_358640]
-
într-o spirală în care se învârtesc speranțe de mâine noaptea își sărută mireasa și se topește în brațe de lumini aripi întinse construiesc o nouă zi golul se umple cu castele în dantelă filme cu conținut sentimental reflecții pe coasta de nisip vor intra în fotografii mărgele aleargă pe scări într-un clinchet de musical sugerând libertatea materiei fântâni arteziene cu personaje din povești acvarii cu apă vie și pești fericiți și la sfârșit de drum un pod de trecere
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENȚĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENȚĂ! Vântul iernii ridica fuioare de praf înghețat și gunoaie de pe străzi, scoțând sunete lugubre din coastele ieșite la vedere ale unui mileniu anemic. Cântecul de jale al ineditei orgi eoliene era susținut ferm de un cor de câini răpciugoși a căror motivație, foamea năprasnică, se dovedea suficientă pentru entuziasmul lor aproape contagios. Desigur, nu-i băga
PUNGA DE PLASTIC, EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357472_a_358801]
-
o clinică mai uman. împins din caruselul de bâlci, am căzut în noroaie pe brânci, toate umbrele lumii după mine se țin și eu fug de destin cu tălpile goale de beduin, ascult deghizat violoncelul amurgului, mă doare doina din coaste și zborul murgului, mă dor încheieturile din apele timpului și clipele nesigure ale destinului... am iubit și iubesc ca un prost, dar iubirea n-a avut nici-un rost, am cântat la țimbale când mi-era jalea mai mare și am
AVENTURA UNUI POETOMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357788_a_359117]
-
George Safir Publicat în: Ediția nr. 520 din 03 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Cum astăzi e duminică Ori weekend - cum alții mai zic, Mă întind, la o adică, N-am niciun chef să mă ridic. Îmi trosnesc vreo două coaste, Un cârcel mă încovoaie, Gura îmi dă ghes să caște, Toate-n mine se îndoaie. Întind pielea de măgariu, (Cică iar se dă la metru); O s-o pun eu pe cântariu, Taman după... Sfântu’ Petru! Și mă lungesc, și mă
ŞI IAR O TRAG PE... MÂNICĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358270_a_359599]
-
ciori pusă pe gard, mâna-i căzuse jos pe caldarâm și era plină de moloz, restul corpului parcă intrase în pământ, se amestecase probabil cu pereții dărâmați și se făcuse chisăliță. Apoi își reluă iar gândurile lui frumoase... Auzise de Coasta de Azur, îi povestse și lui nevasta unui inginer care fusese acolo, se va duce și el acolo să vadă și să vină să le povestească ăstura, lui Leu, lui Ioviță, lui Radu și cu cine s-o mai întâlni
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]