7,311 matches
-
se lucreze mai mult la nivelul politicilor naționale ale statelor membre care prezintă anumite reticențe în acceptarea coordonării și definirii obiectivelor care trebuie îndeplinite în comun. În acest sens, efectele ingineriei instituționale trebuie să aibă un caracter pozitiv în afirmarea coerenței, eficacității și legitimității intervențiilor Uniunii Europene. Dar există și unele limite politice și operaționale ale politicii europene de management al crizelor. Uniunea Europeană este organizația internațională în care evoluțiile sistemului internațional din perioada Războiului rece și repercursiunile sale în domeniul securității
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
procent de 2 % din P.I.B. pentru acoperirea cheltuielilor de securitate și apărare în context internațional, marea majoritate a acestor state situându-se sub acest procent, justificând lipsa de resurse naționale pentru acest domeniu. În al șaselea rând, problematica coordonării și coerenței este importantă în managementul crizelor. Diferențele structurale și funcționale între Comisie și Consiliu rezultă din cele două concepții distincte de management al crizei. Abordarea comunitară, articulată în jurul politicii de dezvoltare și de prevenire pe termen lung se opune, concepției interguvernamentale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cu serviciile diplomatice ale statelor membre și cu funcționarii serviciilor competente ale Secretariatului General al Consiliului și cei ai Comisiei Europene. S.E.A.E. îl sprijină pe Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în realizarea coerenței și coordonării acțiunii externe a U.E., precum și la elaborarea de propuneri referitoare la politica externă a U.E., la care specialiștii români au o contribuție deosebită. În cadrul Comisiei Europene, experții români contribuie la aplicarea prevederilor din tratate, directive și dispozițiuni, aplicarea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
colectiv de apărare și de securitate, fiind obligată să dezvolte capacități militare destinate îndeplinirii misiunilor stabilite de către aceste organizații. În acest sens, Carta albă a apărării reprezintă un document important în definirea parametrilor procesului de transformare a armatei asigurându-se coerența între misiuni, capacități și resurse. Totodată, acest document, strâns corelat cu prevederile Strategiei Naționale de Apărare, definește obiectivele politicii de apărare, stabilește direcțiile de îndeplinire ale acestora, precizează misiunile specifice pentru Armata României și prevede resursele care urmează a-i
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
G.P.M.), Grupul de consiliere pentru relații externe (RELEX). Totodată, în cadrul acestui sistem instituțional, s-a remarcat rolul esențial al Înaltului Reprezentant/Vicepreședinte al Comisiei Europene, sprijinit de Serviciul European de Acțiune Externă (S.E.A.E.), structură care asigură unitatea și coerența acțiunii externe a Uniunii Europene. În cadrul procesul operațional, Uniunea Europeană a devenit unul din actorii internaționali de putere globală care se ocupă cu managementul crizelor internaționale. Pe acest fond, s-a determinat creșterea influenței internaționale a Uniunii Europene, s-au analizat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
independenței energetice. Infrastructură de transport modern. Setul 2: Premise<footnote Isărescu, M.C., Postolache, T. (2000), Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu, Editura CRECE, București, pp. 54-59. footnote> - Clasificarea drepturilor de proprietate, inclusiv finalizarea procesului de privatizare. - Coerența legislației economice. - Finalizarea structurii instituționale. - Inversarea trendului economiei necontabilizate. Setul 3: România viitorului<footnote Liga studenților din străinătate, Congresul din 15 august 2011, Putna, http://www.hotnews.ro, din 19/8/2011. footnote> - România viitorului poate deveni grânarul Europei prin
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pendinte strategiile sectoriale sau locale. În sens peiorativ, o politică strategică poate fi asimilată unei strategii de rang inferior strategiei considerate. În ansamblul strategiei, politicile au rolul de a: discerne între parte și întreg; decela sinergisme în realizarea obiectivelor; asigura coerența programelor și a măsurilor; stabili sau a cunoaște partea responsabilă de elaborarea sau corectarea politicilor; transpune principiile conceptului strategiei în politici pentru ca paradigma aleasă pentru strategie să poată deveni operațională prin politică și programe<footnote AGEPITT (2009), op. cit. footnote>. Astfel
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
științific de mare actualitate (cărți, studii, articole științifice, standarde de raportare financiarăă atent selectat, aparținând autorilor autohtoni și străini reprezentativi pentru domeniul cercetat. Abordările sunt de natură calitativă și cantitativă, cu soluții și rezolvări concrete. Expunerea ideilor se caracterizează prin coerență, ceea ce creează premisele pentru Înțelegerea și lecturarea facilă a cărții. Redactarea este Îngrijită, iar numeroasele analize, modele, tabele, anexe, conținute În cuprinsul cărții, susțin complexitatea cercetării. Multidimensionalitatea abordării temei a inspirat autorul În structurarea clară a lucrării, În care aspecte
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
dintre momentele ce o concretizează sînt destul de fragile și permeabile - și nu altfel stau lucrurile În cazul poetului nostru. Deci, dincolo de aceste precare frontiere, sînt de căutat mai degrabă (fără a neglija totuși accentele specifice fiecărei etape) elementele coagulante, posibila coerență a atitudinilor. Or, ele transpar cu destulă pregnanță dacă le privim Între coordonatele relativ stabile, urmărite În analiza „stării de spirit” avangardiste, așa cum se traduce ea la diversele nivele ale reflecției lui Voronca. Liniile unei „definiții” specifice a poeziei se
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
obiectului ca obiect În spațiu, posedînd toate elementele de echilibru ale volumului”, „Îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, peisagiului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ca existență materială, organică”. Poezia va fi și ea considerată sub semnul organicității, al unei coerențe interne de natură a-i conferi obiectivitate, eliberînd-o de excesul emoțional romantic: o de-subiectivizare despre care va vorbi, ceva mai tîrziu, și Ion Barbu. „Elementele considerate În spațiu” - aici, cuvintele - subliniază de fapt Însemnătatea sintaxei textuale, jocul relațional al
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
gîndului prin cuvînt” și opusă, În același sens, „efortului cugetării În precizie”, „inutilei strădanii a unei gîndiri ca metodă”, „ritualului profesional”, „formulei” sau „catalogului”. Exercițiul imaginației și, ca atare, imagismul ca tehnică esențială a poemului (scriiturii) e chemat să distrugă coerența stagnantă a discursurilor moștenite, multiplicînd perspectivele („Fiecare poem o pupilă”), instaurînd regimul polisemiei, mișcarea perpetuă a spiritului inventiv, atras de „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei sau de obiecte”. Imaginația este interpretată deci ca agent eliberator dintr-o realitate și ordine
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Își va găsi manifestarea cea mai semnificativă În Incantații, volumul tipărit În 1931). E un mod de a sugera, indirect, acea disponibilitate a spiritului neîngrădită de nici o convenție, amendabilă - și nu În mică măsură - doar din unghiul de vedere al coerenței și rotunjimii „clasice” a construcției lirice. ULISE ÎN ORAȘ Performanța acestor ani și, poate, scrierea cea mai Împlinită din Întreaga operă a lui Ilarie Voronca este Însă amplul poem Ulise, imprimat la Paris, În 1928, În colecția „Integral”. Comparativ cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
receptivitate senzorială, un simț al plasticei cuvîntului excelent și o aptitudine de a ridica la rang poetic orice percepție”. Citit astăzi dintr-o altă perspectivă, În favoarea căreia argumentează o Întreagă istorie a poeziei moderne, ce nu mai urmărește o exterioară coerență a „ideii” sau a „impresiei”, poemul lui Voronca apare cu mult mai puțin „impresionist”, iar „procedeele tipografice” care „sfărîmă discursul” se impun ca o necesitate organică a construcției textului, alături de „metaforismul” ce deplasează accentul de pe „realitatea” exterior-referențială spre substanța Însăși
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de texte „jurnalistice”, cu prelucrări metaforice ale „senzației” și, fragmentar, chiar cu acel „impresionism ordonat” pe firul, mai mult sau mai puțin mascat, al unei „idei” - este limpede că viziunea tradițională asupra poeziei s-a schimbat substanțial; poemul contează, În coerența sau rupturile sale funcționale, pentru conturarea „mesajului”, ca ansamblu al tuturor acestor demersuri, ce se armonizează, În ultimă instanță, În sensul concretizării, În Însăși mișcarea aleatorie a textului, a unei experiențe existențiale multiplu dimensionate. Iar actul scrierii poemului este prezent
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tendințe centrifugale, a scînteilor aruncate În jur, pentru a lumina, Într-un feeric joc de sclipiri și umbre, un spațiu din ce În ce mai larg. Iar ceea ce contează, În fond, e tocmai (sau numai) spectacolul acestei izbucniri. „Înțelesul” nu mai trebuie căutat În coerența mai mult sau mai puțin rigidă a „ideii” sau a evenimentului ca referent precis, interpretat eventual Într-o ordine alegorică, ci În fervoarea trăirii plurale a semnelor lumii, mobilizate Într-un perpetuum mobile al fanteziei, ce le descompune și recompune
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
e, a discursului, se va găsi astfel de cele mai multe ori mediată de simili-reportajul realizat de „aparatul Înregistrator” care e ochiul poetului. Intră În joc aici, fără Îndoială, și refuzul programatic al „logicii” și „gramaticii”, al limbajului conceptual-reflexiv, a cărui necesară coerență „anecdotică” periclita, ca Închidere, apetitul dinamic al unei viziuni de tip simultaneist, prin excelență deschisă, aptă de cuprinderi din ce În ce mai vaste, practic inepuizabile, ale spectacolului vieții moderne. Sfărîmarea, atomizarea discursului se impunea, așadar, iar miza pe imagism devenea o soluție adecvată
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
schimbă precum gărzi”... O strofă dinspre finalul poemului ar putea oferi, ea singură, un repertoriu reprezentativ de elemente definitorii pentru structurarea spațiului imaginar ca deschidere pluriperspectivică, succesiune de „priveliști” dinamizate de frenezia afectivă, urmînd un itinerariu ce conferă o relativă coerență viziunii prismatice: „un cer tăiat pe-obrazul ce-l știu itinerar / cu-ntoarceri cu-o privire pe sîngele-n fereastră / din tine se desface priveliștea Într-o glastră / și evantaliu-n palmă te-ncing ca un fierar”. Cum Ulise atrage atenția
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
său și În legătură cu aceeași carte, Emil Gulian Înregistra „uriașe enumerări de imagini, de foarte multe ori de o calitate excepțională și Întotdeauna inedite”, adăugînd Însă că e vorba de „un flux de imagini Înșirate ca mărgelele pe ață, fără vreo coerență, nici măcar interioară”; acestui „retorism metaforic” și „juisanței de imagini” i-ar lipsi „firul interior”, totul reducîndu-se la un „exercițiu” care duce la un „cerc vițios al metaforei ce se caută tot pe ea”. O altă formulă a aceluiași, că „sîngele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Însuși principiul ce prezida la construcția imaginilor, prin care se puneau, de fapt În chestiune chiar fundamentele limbajului liric tradițional. Or, programul poetului viza, - am subliniat acest lucru În mai multe rînduri - tocmai o atare destructurare, ca maximă distanțare față de coerența „anecdotică” a discursului și potențată sugestie a unei dinamici a viziunii bazată pe multiplicarea rețelei analogice, cu voita forțare a asemănării, pînă la „tabuizarea” (neo)barocă a obiectului și instituirea unui regim de cvasi-autonomie a semnificantului față de semnificat. Cu privire la aceste
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
explicabile, desigur, și prin „uzul și abuzul unei disoluții principiale” caracteristice „poeziei moderniste” În genere - cum observă criticul cu altă ocazie - dar, nu mai puțin, prin frecventa neglijare de către poet a „principiului ordonator” capabil să asigure „grămezii de semnificanți” minima coerență, fie și pe temeliile mișcătoare ale luxuriantei „imagi-NAȚIUNI”. În fond, neglijarea „compoziției”, la care se referea și Al. Philippide („Voronca neglijează cu desăvîrșire compoziția. Poemele lui apar ca o Înșiruire de versuri pline de imagini, unele din ele de o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
care am evocat-o. Ipostaza "eroică" a subiectului liric cedează, cum s-a văzut, locul celei a așteptării nu foarte sigure de succesul ei, În fața "cetății". Sub armura și În cortul presupusului cavaler războinic se adăpostește un suflet anxios, iar coerența și solida articulare a discursului său se vede la fiecare pas pusă sub semne de Întrebare. Versul, În loc să fie compact, cum promiteau anumite imagini oarecum geometrizate și o sintaxă obligată la un fel de austeritate, cu exemplul, În față, al
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
narative, pornind de la subiectele lor de cercetare. Tipologia lui include trei categorii sau perspective asupra narațiunii: referința și ordinea temporală se referă la relația dintre ordinea evenimentelor în timp real și ordinea în care acestea apar în narațiunea ca atare; coerența textuală și structura privesc strategiile lingvistice și narative utilizate în construcția propriu-zisă a poveștii; funcțiile narative se referă la contextele mai largi (sociale și culturale) ale poveștii. Cât despre modelul nostru, care tinde să sistematizeze diversele tipuri de lectură, analiză
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
după ce ne vom prezenta poziția teoretică. Poziția noastră teoreticătc "Poziția noastră teoretică" De ce ar trebui să se realizeze studii narative? Sau, altfel spus, care ar fi locul narațiunii autobiografice în psihologia modernă? Oamenii sunt, prin natura lor, povestitori. Poveștile dau coerență și continuitate experiențelor noastre și au un rol central în comunicare. Poziția noastră teoretică, bazată pe o parte din lucrările menționate mai sus, e aceea că misiunea psihologiei, alături de interesul său pentru comportamentul oamenilor și cel al animalelor, precum și de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
respectiv sau ce anume simbolizează o imagine pentru care optează naratorul. La cealaltă extremă a spectrului, anumite lecturi ignoră conținutul poveștii vieții, referindu-se în exclusivitate la forma sa: structura intrigii, secvențializarea evenimentelor, relația lor cu axa temporală, complexitatea și coerența lor, sentimentele evocate de povestea în cauză, stilul narării, alegerea metaforelor sau a cuvintelor (diateza pasivă versus diateza activă, de exemplu) și așa mai departe. Deși conținutul se impune ca evidență imediată, cercetătorii ar putea prefera studierea formei poveștii deoarece
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
cu terapeutul său. El a propus și alte criterii structurale prin care să se poată distinge între povestirile „bune”și cele „rele”, referindu-se, astfel, la existența unor goluri sau scăpări în povestea inițială - „povestea peticită” - și realizarea ulterioară a coerenței, ținându-se cont de succesiunea cronologică a evenimentelor, de punctele lor de început sau de final și de orice altceva ce ar putea ajuta la constituirea unei povești „închise” sau „deschise”. Abordarea categoriilor de conținut Acest tip de lectură, numit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]