3,820 matches
-
Dealul Corodeștilor de la est, ce separă valea noastră de Valea Studinețului (de asemenea, afluent al Tutovei, cu care confluiază la Iana-Hălărești). Dealul Corodeștilor, cu importantul punct trigonometric din Vârful Gugiumanu (441m), este component al uneia dintre cele mai importante dintre Colinele Tutovei, colină care începe din nord, de la Culmea Racovei prin D.Măngălăriei (485m) și se continuă spre sud prin D.Obârșenilor (care în Vârful Țâioara atinge 481m) D.Măgura (470m) D.Gugiumanu (441m) D.Cociuba (390m) D.Tigăii (310m) până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de la est, ce separă valea noastră de Valea Studinețului (de asemenea, afluent al Tutovei, cu care confluiază la Iana-Hălărești). Dealul Corodeștilor, cu importantul punct trigonometric din Vârful Gugiumanu (441m), este component al uneia dintre cele mai importante dintre Colinele Tutovei, colină care începe din nord, de la Culmea Racovei prin D.Măngălăriei (485m) și se continuă spre sud prin D.Obârșenilor (care în Vârful Țâioara atinge 481m) D.Măgura (470m) D.Gugiumanu (441m) D.Cociuba (390m) D.Tigăii (310m) până la confluența Studinețului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Stâcășeni-Ruși-Gâlțești-Gura Iezerului din cauza lipsei podurilor. Cel puțin din acest punct de vedere, al infrastructurii mijloacelor de transport, am mai spus-o și o voi repetea ca realitate dură, că satul Stâncășeni, ca și multe alte sate în condiții similare din Colinele Tutovei, se găsesc încă în epoca feudală. În această vară (a anului 2007) nu am mai putut rezista dorinței de a-mi revedea, după mulți ani, satul copilăriei. Un consătean binevoitor, domnul Gh.Hriscu, diplomat universitar economist, cetățean de onoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
strădania financiară a acestui vrednic fiu al Stâncășenilor, diplomatul universitar Hriscu Gheorghe. Cele 66 nume (Tabel IV) înscrise pe fațada monumentului sunt o mărturie a numărului mare de martiri dat neamului de acest sătuc pe un fund de vale din Colinele Tutovei. Desigur, și alte nume pot avea o vechime mai mare (Hriscu, Vrabie, Stoica ș.a.), sau sunt ajunși aici prin căsătorie cu fete localnice (Barbu, Stancana, Marinciu, Bulbuceanu, Ibănescu etc.). Sunt și nume ce indică naționalități diferite, ajunse aici în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
tatii, a acceptat cu greu să se mute în casa surorei mele mai mari de la Bârlad. Mama a fost, de altfel, ultima din familie care a părăsit satul natal, prefigurând începutul destrămării vieții patriarhale răzeșești și în această parte a Colinelor Tutovei. Aici, la Bârlad, nu a dus lipsă de nimic ... dar dezrădăcinată de locul și satul atâtor trăiri, a căzut și ea bolnavă la pat...și după o prelungită luptă între viață și moarte și-a dat duhul (împlinise 78
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
geogr., nr.4, t.VI. BUCUR N., MITU V., BARBU N., DARIE T. (1955), Complexul natural și de utilizare din centrul pomicol și viticol Comarna-Iași, Rev. "Grădina, via și livada", nr.11. BURDUJA C., BARBU N. (1955), Contribuții la fitogeografia Colinelor Tutovei, Probl.de geogr., II. SFICLEA V., BARBU N. (1956), O nouă interpretare a suprafeței de eroziune Câmpuri-Rugetu, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.II, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1956), Contribuții la studiul lutului loessoid de terasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
strădania generațiilor anterioare. Cu această convingere și cu certitudinea că geografia ieșeană a rămas pe mâini bune, a venit timpul să mă retrag și să mă reculeg întru cele veșnice. CUPRINS O viață de om / 5 I. Ținutul de origine Colinele Tutovei / 8 II. Județul Vaslui Comuna Voinești / 26 III. Satul natal Stâncășeni / 39 IV. Familia Barbu / 77 V. Copilăria / 114 Primii ani (1924-1931) / 114 Școala generală (1931-1937) / 116 VI. Adolescența / 124 Școala Normală de Învățători / 124 Prima conjunctură / 124 A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
simplu, din existența noastră. Bunica mea după mamă, Eliza Gărdescu, îi lăsase mamei, la moartea sa, în 1942, cula și proprietatea ei din Pietroasa, de pe dealurile Drăgășanilor. Tatăl meu, A. Duiliu Zamfirescu, moștenise de la tatăl lui, Duiliu Zamfirescu, via de pe colinele Odobeștilor. Tatăl lui Vlad poseda la Herești, lângă București, Casa de piatră, palatul istoric al familiei Herescu, dobândit de bunicul lui, precum și pământurile ce țineau de el, unde crease o minunată pepinieră, cunoscută pentru calitatea produselor. Mai avea și un
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
poloneze. Și totuși face parte dintre cei care au rupt, o dată pentru totdeauna, cu trecutul; dar imaginea vaselor arse nu încetează să-l bântuie. Habar n-aveam, pe vremea vacanțelor de vară în satul părinților noștri dinainte de război, că lumina colinelor Moldovei mă va însoți până în acel depărtat și tardiv Occident. Că ea va fi celălalt pol luminos al acestei experiențe fatidice și întunecate a anilor ’50, care trebuia să ducă la exil. Că, de aici, din Franța, tot ea, lumina
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
maslu). Celelalte sînt facultative, ca pelerinajele la marile sanctuare sau la vreun loc sfînt. Dar, paralel cu aceste practici oficiale, mai sînt și altele care, în afara calendarului liturgic, exprimă credințe mai mult magice decît creștine. Este cazul focurilor aprinse pe coline în ajunul Sfîntului Ioan de vară, 24 iunie, al dangătelor de clopote pe tot timpul nopții de Toussaint pentru a întîmpina sufletele morților, a buturugii arse în fiecare cămin în ziua de Crăciun și în zilele următoare pentru a proteja
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
periferice ale orașelor Botoșani,Huși și din târgurile Lespezi și Tg. Frumos, de unde proveneau treierătorii. Curente de migrație sezonieră de mai mică intensitate se semnalează din Podișul Central Moldovenesc (țigani, lăeși), din zona de contact cu Dealul Mare - Hârlău, din Colinele Tutovei, de pe Valea Siretului. O importanță deosebită o aveau și migrațiile dintre diferitele părți ale Câmpiei Jijiei. Migrațiile sezoniere, prin caracterul lor, n-au dus la formarea unor așezări rurale cu un număr mare de locuitori. Ele au avut o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
septembrie 1321, în exil, la Ravenna. Cosmologia dantescă combină viziunea greacă, urmînd îndeaproape rigorile creștine. Infernul se deschide cu pădurea întunecată în care, la jumătatea vieții, Dante rătăcește calea și întîlnește fiarele: pantera, leul, lupoaica ce-i zădărniceau urcarea pe colina virtuții. Cele trei fiare simbolizînd: necumpătarea, trufia și lăcomia. Virgiliu, poetul latin îl va salva și-i va fi călăuză prin infern și o parte din purgatoriu. După Poarta Infernului și Vestibulul Infernului urmează cele nouă cercuri infernale, debutînd cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
m-aflai într-o pădure-ntunecoasă/ pierdut de drumurile-adevărate./ Vai! cît e zicerea de-anevoioasă/ despre pustiul codru și-aspru foarte/ ce-n gînd 'noiește spaima fioroasă!/ De-amar ce e, ceva mai mult e moarte.// Dar ajungînd la poala-unei coline,/ acolo unde se sfîrșea cea vale/ ce-mi înfricase inima de-a bine,/ privind în sus, văzui spetele sale/ ornîndu-i razele bunei planete/ ce duce omul drept pe orice cale". "Sensul literal este cel pe care îl arată litera textului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prostia, orgoliul, trufia de care dau dovadă. -Prin lipsa dorinței de a învăța, de a înțelege drumul corect ! Iar trufia ne este pedepsită în primul rînd ! Masivul Ceahlău văzut desigur și de Sadoveanu din turnulețul său ,,de fildeș” de pe colina Breazu, cînd își scria romanele. Cap. XI învățăturile lui Isus Christos După cărțile citite, după filmele văzute, dar și din discuțiile cu alți oameni, răspunsul la întrebarea cine a fost Isus, începea să prindă contur. Trebuie reamintit faptul că din
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
sugestii oferite de vilele �mp?ra?ilor Nero ?i Adrian. Era prev?zut ?i un teatru �n manier? antic?. Din apartamentele distribuite �n jurul unei cur?i circulare, perspectivele alunec? din terase �n gr?dini c?tre unduirea molcom? a colinelor. �n saloane, stucuri ?i fresce ai discipolilor lui Rafael traduc natură �n ornamente. Unele dintre propunerile de la vila Madame � care a r?mas neterminat? � s�nt recompuse de Vignole (1512-1573), cu concursul lui Ammanati ?i al lui Văsari, pentru vila
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
opozi?ie cu aceast? complexitate erudit? ?i teatral? sau grandoarea tragic? a unui Michelangelo, este chinte-sen?a umanismului arhitectural pe care-l manifest?, prin luminozitatea, senin?tatea ?i ?inuta să semea??, vila Rotonda (1567-1569) a lui Palladio. Din �naltul unei coline din apropiere de Vicenze, planul s?u �n form? de cruce greceasc? permite o vedere panoramic?, compen-s�nd absen?a unei gr?dini din acelea care �mbin?, ca la villa d�Este (Tivoli, 1549) construit? de Ligorio, topografia, vegeta?ia
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tot mai sus ca păduchele în freza imperiului roman, iar născocitorul spune că blestemele lor l-au ajuns pe împărat, care a murit în captivitatea persană. Iar cei șapte munți pe care stă curva îmbrăcată în stacojiu sînt cele șapte coline pe care era așezată cetatea Romei. La 17,18 ne mărturisește chiar făcătorul de nele- giuiri și scorneli drăcești, că femeia este Roma: Și femeia, pe care ai văzut-o, este cetatea cea mare, care are stăpînire peste împărații pămîntului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
între hotarele sfinte ale pământului românesc, înseamnă ținuturile bogate și de farmec pline din înaltul Carpaților până pe țărmul Mării Negre, din codrii și pășunile Maramureșului și Bucovinei până în lunca fertilă a bătrânului Danubiu, din câmpiile mânoase ale Banatului și Crișanei până în colinele domoale ale Moldovei ”. Geografia contribuie la formarea și educarea elevilor în spiritul unor înalte responsabilități umane, problemă deosebit de actuală. Protecția mediului înconjurător și valorificarea rațională a resurselor naturale din orizontul local și din întreaga țară, constituie sarcini și cerințe noi
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
despre părțile componente ale munților (picior, plai, etc.). La predarea dealurilor este bine venit fragmentul: „În mijlocul pământului românesc, munții formează un inel ca zidul unei cetăți. Dar tot cuprinsul cetății și toată marginea e plină de înălțimi mici (dealuri și coline) ce se pierd încetul cu încetul spre șes, făcând un fel de cunună împrejurul munților". De cele mai multe ori lectura este folosită în timpul predării lecției, nu pentru a introduce pe elev în tema ce urmează a fi predată, ci pentru a
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
fi predată, ci pentru a întări și confirma cele spuse de învățător. „După ce străbate Câmpia Română, cu care se întrece în frumusețe și măreție, Dunărea galbenă de mâl se despletește istovită, în apropiere de orașul Tulcea, așezat sub horă de coline, în trei mari brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe prin care se rostogolește în Marea Neagră". Punem în evidență astfel că Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei brațe, că pământul aflat între aceste ape este cel mai tânăr, roditor și
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
se arată decât în locul unde lume nu mai e, nu se dezvăluie decât pe "această culme a vederii"32, în dinamica unei vederi spirituale, noetice, care este "intensitatea vizionară a apariției obiective"33. De aici, din climaxul luminării, ajunsă pe "colina bucuriei", vederea "va relua totul de la început acum, anume mereu de pe o culme clarvăzătoare"34. De pe această culme e posibilă a doua întoarcere, aceea a vederii pline către chipul gol al lumii. A porni pe drumul Cuvântului, adică pe calea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ca și cum ai viețui în cer/ Și să străvezi mireasa de departe"83. E ca și cum vederea e pusă în depărtarea de unde luminează nevăzutul, întinsă în distanța evacuată care face posibilă prevederea chipului. Astfel încât "buza de lumină/ Ce-și sângeră icoana pe colină"84 este imaginea imposibilității imaginii, forma transparenței înseși, manifestarea non-fenomenală a revelatului. Întoarcerea în pustiul acestui început absolut este actul de retrimitere non-imitativă, nereprezentabilă, la invizibilul întipărit iconic în vizibil 85. Întoarcere a perspectivei deopotrivă, căci pentru a intra în vederea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mai întâi în vedere, ca apariție imediată, este glisarea perspectivei, efect de clivaj care pune înțelegerea în cumpănă: "dezghețul mai dăinuie/ și nimic nu împiedică râul să se desprindă de acest/ poem atât de zadarnic, unde/ între glasul păsării și colină/ e o indiferență de pajiște". Contrar aparenței, nimic nu dăinuie, nu rămâne în structura unei închegări, în rama poetică a tabloului. Singura subzistentă - și rezistentă - este desfacerea, desprinderea, decurgerea. Peisaj al derivei, scena unei dislocări. În chiar substanța poemului, ceva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
distanțează, creează distanța neutră. Pajiștea nu privește poemul, ei nu îi pasă de cuvântul care o spune. Se spune singură, arătându-se așa cum este, desprinsă - laolaltă cu râul - de preaplinul unei intenții, al unei vizări cu privire la. Între glasul păsării și colină, pajiștea e intervalul inaparent, golul unei transparențe de neprivit. Spațiul invizibil - invizabil - al retragerii din vedere: "pe când/ pădurea refuză orice refugiu, orașul se retrage/ lent din ochi, apele/ alunecând tăcute/ într-un sentiment de orizont al iernii". Niciun reper stabil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]