2,638 matches
-
ea obține dreptul de a fi ereditară. În definitiv, criza din 1840 nu pune sub semnul întrebării locul Franței în Orient. Realizările celui de-al Doilea Imperiu. Sub cel de-al Doilea Imperiu sînt puse bazele expansiunii. Împins de partizanii colonizării, misionari, militari și marinari, anumite cercuri de afaceri, saint-simoniștii de care se simte legat, împăratul duce o politică colonială mai ambițioasă și mai coerentă decît cea a predecesorilor săi. Guvernator al Senegalului din 1854 pînă în 1861 și din 1863
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Întoarcerea la regimul civil după căderea Imperiului declanșează marea insurecție din Kabylia în 1871. Administrația celei de-a treia Republici avea să se arate în schimb mult mai dură pentru "indigeni" decît al Doilea Imperiu. Expansiunea Nașterea unui partid colonial. Colonizarea cunoscu marea sa expansiune sub a III-a Republică. Cauze diverse explică caracterul de acum înainte sistematic al colonizării. Opinia publică rămase mult timp imdiferentă; dar s-a format, puțin cîte puțin, un curent de opinie favorabil, deși compozit. Unii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Republici avea să se arate în schimb mult mai dură pentru "indigeni" decît al Doilea Imperiu. Expansiunea Nașterea unui partid colonial. Colonizarea cunoscu marea sa expansiune sub a III-a Republică. Cauze diverse explică caracterul de acum înainte sistematic al colonizării. Opinia publică rămase mult timp imdiferentă; dar s-a format, puțin cîte puțin, un curent de opinie favorabil, deși compozit. Unii puteau invoca justificări economice: coloniile, bogate în materii prime, piață liberă pe timp de protecționism renăscut începînd mai ales
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adesea slăbiciunea acestui calcul, dar mari companii și societăți beneficiară de facilități de implantare și de exploatare în colonii. Curiozitatea geografică pe care au suscitat-o explorările continentului african, în special, încă puțin cunoscut, a fost un alt element favorabil colonizării. Rivalitatea cu Anglia și Germania în Africa, sau doar cu Anglia în Orient, îi împingea de asemenea pe conducătorii francezi la a nu se lăsa întrecuți de celelalte puteri pe teritorii încă de cucerit și la a afirma prestigiul național
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fondată în 1893. Se dezvoltă, în special, o sensibilitate colonială, realizată prin ilustrațiile răspîndite prin publicațiile misionare, prin partea de exotism pe care o comportă Expozițiile Universale din 1889 și 1900, și de naționalismul difuz. Publicat în 1874, Eseu despre colonizare la popoarele moderne de P. Leroy-Beaulieu cunoaște cinci reeditări pînă în 1908: dovadă a unei audiențe certe. Politica colonială a avut totuși adversari crînceni. Partizani ai "reculegerii", Clemenceau și radicalii se ridică în 1885 împotriva "acestor expediții coloniale care ne
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de independență a Vietnamului (Viet-minh), de inspirație comunistă. În protectoratele din Tunisia și din Maroc, mișcările naționaliste se afirmă. Guvernele franceze succesive sînt împărțite între veleități liberale și o atitudine de fermitate, adesea datorată presiunii rezidenților generali și a mediilor colonizării. Astfel, la 20 august 1953, rezidentul general din Maroc îl destituie pe sultanul Mohamed al V-lea. După căderea taberei fortificate de la Dien Bien Phu la 7 mai 1954, care dovedește gravitatea situației militare din Tonkin, Pierre Mendès France devine
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
autoritate. DOCUMENT Republica nouă văzută de de Gaulle "De șapte ani, după prăbușirea sa în fața prăpastiei războiului civil și iminența falimentului economic și monetar, a început drumul înainte, prin adoptarea de instituții stabile și eficace, prin cooperarea care a înlocuit colonizarea, prin dezvoltarea planificată, în beneficiul tuturor francezilor, a economiei noastre, a dotării noastre, a învățămîntului nostru, a capacității noastre științifice și tehnice, pe scurt, prin impulsionarea în toate domeniile de acțiune deschise forțelor noastre vii; în afară, printr-o politică
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de cerc, cu o pistă lungă împărțită la mijlocul ei de spina în jurul căreia se învîrtesc caii și carele. Cîmpiile Decumate. Teritorii între Rin și Dunăre cuprinzînd Valea Neckarului și Jura suabă. Roma a făcut din acest teritoriu o regiune deschisă colonizării astfel încît să creeze o zonă de protecție pentru Galia în fața popoarelor germanice. Acest teritoriu era supus impozitului (decima), de unde și numele. Cler, cleric. Clericul este un om al Bisericii, prin opoziție cu laicul. Este cel care are o funcție
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
V-II î.I.C.), 24 Popularea celtică, 24 Origine, 24 Părți constitutive, 25 Organizarea Galiei celtice, 26 Teritoriul cetății sau civitas, 27 Organizarea politică, 27 Oppida și exploatarea teritoriului, 28 O țară atrăgătoare, 29 Galia de Sud, 30 Marsilia și colonizarea, 30 Dezvoltarea societăților indigene, 31 Documente: 1. Galia văzută de Cezar, 33 2. Oppidum-ul de la Bibracte pe Muntele Beuvray, 34 3. Cucerirea Galiei (secolul al II-lea î.I.C. secolul I d.I.C.), 36 Roma și Galia sudică. Galia transalpină, 36
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al XIX-lea, negustorii munteni se întîlnesc cu românii din Ardeal, aduc idei, aduc și cărți. Influența ideii latiniste e mai timpurie în Muntenia. Încă în prefața gramaticei lui Enache Văcărescu, din 1787, se vorbește de romani, de Traian, de colonizarea Daciei etc., ceea ce presupune familiarizarea cu ideile Școlii ardelene, atunci abia născânde. Să se mai adauge la aceasta și o înfloritoare literatură în sudul Transilvaniei (Barac etc.). 1 Holera, Calendarul Buciumului român pe 1853. Grație acestei legături mai mari, Gh.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în misticismul propriu și autosuficient. Ce mai putem citi în "programul statului etnocratic" avansat de Crainic în 1938? Pe pământul neamului românesc trăiesc astăzi și oameni de alte rase și credințe. Aceștia au ajuns aici prin invazii (ca ungurii), prin colonizare (ca germanii) sau prin infiltrări meșteșugite (ca evreii). Iubindu-și mai mult propriul popor decât pe al nostru, nici unul dintre ei nu prezintă garanții de securitate pentru organismul oficial al statului" (Niessen în Sugar: 2002, 227). Ceaușescu gândea cel puțin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o problem? major?? Trebuie s? c?ut? m r? spunsul �n Reczypoczpolita polonez? , zon? �mp? r? it? �ntre Rusia, Austria ? i Prusia. Evreii o duceau mai bine �n Prusia ? i �n partea repartizat? Austriei; �n Rusia, ei trebuiau s? respecte �Leg? m�ntul de colonizare�. Neput�nd s? devin? membri ai breslelor, au fost obligă? i s??? i c�? tige existen? a exercit�nd profesii de care era nevoie, dar pe care nici un cre? țin respectabil n? ar fi acceptat? o. Faptul c? evreii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
n? ar fi acceptat? o. Faptul c? evreii au fost for? a?i s? exercite anumite profesii, umilin? ele degradante, masacrele ? i expulz? rile c? rora le? au fost victime au contribuit la instituirea unui fel de �Leg? m�nt de colonizare� evreiesc. Dar evreii au preferat degradarea, persecu? iile ? i chiar moartea dec�ț s? renun? e la spiritul lor na? ional? religios at�ț de aparte. �ntr? o astfel de situa? ie, numai Dumnezeul lor (identificat cu spiritul lor na? ional) ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu spiritul lor na? ional) ? i supravie? uirea lor ? i a familiei lor contau. Din punct de vedere istoric, familia este ca o fort? rea?? �ntr? un ? inut ostil; onoarea ei nu poate fi �ntinat?. �n cadrul Leg? m�ntului de colonizare, evreii respectau un statut dublu. Atunci c�nd erau cu familia lor manifestau toate calit?? ile care nu le erau de obicei atribuite de c? tre observatorii superficiali: erau oameni de n? dejde, cinsti? i, ascult? tori, genero? i, curajo? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i evrei au �ncercat s? evite aceast? situa? ie emigr�nd. �n deceniul 1820? 1830, �n timpul domniei lui Ioni?? Sturdza, asist? m la o cre? tere rapid? a populă? iei evreie? ți �n Moldova la grani? a teritoriilor Leg? m�ntului de colonizare. �ntoleran? a religioas? ? i persecu? ia erau aproape necunoscute �n principate. P? m�nturile rom�ne? ți nu au cunoscut nici o Noapte a Sf�ntului Bartolomeu, nici Închizi? ia, nci o Ioana d�Arc ars? pe rug. La Hu? i (dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sociale. Astfel, Ministrul de Interne, Contele Viaceslav Plehve, a dat urm? torul ordin: �Trebuie s? �nec? m revolu? ia �n s�nge evreiesc! � Teoria lui Hugh Seton? Watson s? a adeverit deci punct cu punct. Evreii din cadrul Leg? m�ntului de colonizare rusesc nu aveau nici o speran?? pe viitor, a? a c? mul? i dintre ei au �ncercat s? plece. Influxul permanent de evrei a agravat o situa? ie deja grav? ? i a constituit pentru na? ionalismul rom�n o veste proast?; cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu leg? turile cu �Mama Spania� ? i cu latinitatea? Ar trebui mai cur�nd s? scoat? �n eviden?? faptul c? la fiecare evreu sefard din Rom�nia erau circa treizeci de evrei a? kenazi proveni? i din Leg? m�ntul de colonizare. Ceea ce ar trebui s? explice fenomenul respectiv. Noul stat rom�n era �n c? utarea identit?? îi ? i a locului s? u, �nconjurat de probleme interne ? i externe cov�r? itoare. Modernizarea constituie o sarcin? dificil? chiar ? i �n Occident, unde era un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iul lui Mihail Kog? lniceanu), C. Sumuleanu ? i Ion Zelea Codreanu, tat? l viitorului fondator al G? rzii de Fier. Na? ionali? ții democra? i propuneau o reform? agrar? moderat? , o variant? a reformei agrare din 1864 a lui Cuza, colonizarea p? m�nturilor statului, m? suri �mpotriva alcoolismului, na? ionalizarea companiilor de asigur? ri, vot universal pentru rom�ni; str? inii (evreii) urmau s? fie alunga? i din sate ? i nici un evreu nu putea face parte din for? ele armate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
evrei din Europa de est era mai complex?. �n Polonia ruseasc? , partea de vest a Rusiei ? i, din nefericire, ? i �n Rom�nia, existau rela? îi �ncordate �ntre evrei, birocra? ie ? i populă? ie. Pentru ace? ți evrei din cadrul Leg? m�ntului de colonizare, Germania ? i Austria reprezentaser? �ntotdeauna o cultur? superioar? , ? i, �nainte de Hitler, un tratament mult mai bun. �n timpurile moderne, dac? masele de evrei est? europeni ț�njeau dup? o cultur? apusean? , priveau spre Viena sau Berlin. Atunci c�nd au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
spunea el, �ei nu manifestaser? cine ? ție ce eroism de pe vremea Vechiului Testament�. Se a? tepta oare Iorga (sau al? i critici ai evreilor est? europeni) că neasimila? îi ? i cumplit de maltrata? îi evrei ai Leg? m�ntului de colonizare s? lupte eroic pentru tor? ionarii lor? Său s? lupte ? i s? moar? pentru idealurile lui s? m?n? toriște ? Dar evreii care luptau �n for? ele armate ale Fran? ei, Angliei, Germaniei sau Americii? (Sau, apropo, cei din for? ele armate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se sim? eau bineveni? i, ci doar tolera? i c�ț timp �? i pl? teau impozitele ? i d? deau bac? i?. Gandhi, partizanul nonviolen? ei, spunea: �A nu fi p? rta? la r? u este o datorie�. Evreii �Leg? m�ntului de colonizare� nu s? au asimilat niciodat? unui mediu neoccidental. Ca produs al istoriei, mentalitatea lor era capitalist?. Genera? ia mai v�rstnic? era fatalist? , dar foarte pu? ini tineri voiau s? tr? iasc? a?a cum tr? iser? ta? îi lor. Drept
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu generozitate a culturii. Evreii vienezi asiguraser? culturii vieneze o �nflorire f? r? precedent. Finan? ele evreie? ți sprijineau aproape orice manifestare artistic? din Occident, chiar ? i pe cele din Ungaria vecin?. Dar �n atmosferă nepropice a �Leg? m�ntului de colonizare� (inclusiv �n Rom�nia) un asemenea fenomen nu a avut niciodat? ? anse de manifestare. Iorga ? i na? ionalismul s? u cultural s? ar fi descurcat mult mai bine f? r? sprijinul lui Blank, care tr? gea multe șfori �n politic?. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
deosebire �ntre evrei ? i evrei ? i chiar ? i atunci c�nd �i critică. Pre? uia bineintegrata comunitate evreiasc? sefard? (necazul era c? , din r�ndul celor 800.000 de evrei, propor? ia dintre evreii spanioli ? i cei ai �Leg? m�ntului de colonizare� era poate de 1 la 30). Cele mai grave acuză? îi erau aduse evreilor din Transilvania, Basarabia ? i Bucovina, care refuzau s? se asimileze, ajung�nd �n cele din urm? la concluzia c? �problemă evreilor din Rom�nia trebuie rezolvat? �. �Dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rile din Rom�nia nu prea sem? nau cu condi? iile oferite de Fran? a. ? i Iorga ? tia acest lucru. S?m? n?torismul era de neconceput pentru mentalitatea evreiasc? a celor care f? ceau parte din �Leg? m�ntul de colonizare�, iar �n regiunea respectiv? se aflau foarte mul? i evrei. �n cele din urm? , pe la sf�r? ițul anilor �30, persecu? iile brutale din perioada aceasta au spulberat speran? ele lui Iorga �n privin? a asimil? rîi evreilor. �n disperarea lor, ace? tia �? i c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
structurilor de putere.” În plan pedagogic, este vorba despre a conduce indivizii, nu grupurile de-a lungul unui proces de raționare critică, pentru a conștientiza structurile non-emancipatoare în care sunt prinși, fie că este vorba despre instituții sau chiar despre „colonizarea cotidianului” prin mass-media. Tot în acest grupaj poate fi introdus și P. Feire, cu Teoria conștientizării (1970), analiza sa focalizându-se mai mult pe raporturile sociale dintre clasa conducătoare (a coloniștilor) și cei oprimați, cu scopul de a-i abilita
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]