KorAP: Find »[drukola/base=colorant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...132 >

3,283 matches

Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266

foarte rapidă pentru domeniul de concentrații inițiale investigat 50-400 mg L-1, iar echilibrul s-a atins în 5 minute, capacitatea de sorbție atingând 149, respectiv 1200 mg g-1 (Zhang și al., 2009). 4.4.3. Efectul temperaturii asupra biosorbției coloranților După terminarea procesului de vopsire a materialelor textile, efluenții sunt evacuați cu temperaturi ridicate (50 - 60șC), chiar dacă în prealabil parcurg etape de răcire. Procesele convenționale biologice de tratament al apelor reziduale au un randament redus în îndepărtarea coloranților sintetici la

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
asupra biosorbției coloranților După terminarea procesului de vopsire a materialelor textile, efluenții sunt evacuați cu temperaturi ridicate (50 - 60șC), chiar dacă în prealabil parcurg etape de răcire. Procesele convenționale biologice de tratament al apelor reziduale au un randament redus în îndepărtarea coloranților sintetici la temperatură înaltă, datorită inactivării microorganismelor. De aceea, temperatura reprezintă un parametru important care afectează capacitatea de biosorbție a biomasei, într-o posibilă aplicare practică (Banat și al., 1996; Fu și Viraraghavan, 2001a). Hu (1996) a studiat efectul temperaturii

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Capacitatea de biosorbție scade de la 9,86 la 6,93 mg g-1 la o creștere a temperaturii de la 20 la 50șC, la o concentrație inițială a colorantului de 50 mg L-1 (Nacera și Achira, 2006). Efectul temperaturii asupra biosorbției coloranților cu fungi a fost relatat de Kaushik și Malik (2009) într-un articol de sinteză și reiese că în majoritatea studiilor se indică o creștere a capacității de sorbție cu creșterea temperaturii. Gallanger și al. (1997) au constatat un efect

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
capacității de sorbție cu creșterea temperaturii. Gallanger și al. (1997) au constatat un efect invers și anume biosorbția colorantului Reactive Brilliant Red cu R. oryzae se intensifică cu scăderea temperaturii, dovedind un proces de adsorbție fizică. De asemenea, echilibrul biosorbției colorantului Acid Red 57 pe fungul filamentos inactiv Cephalosporium aphidicola a fost favorizat de scăderea temperaturii. O creștere a temperaturii de la 20 la 50șC conduce la o descreștere a capacității de biosorbție, de la 74,38 la 46,25 mg g-1 (timpul

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
biosorbției Remazol Brilliant Blue R (concentrația inițială 100 mg L-1) prin P. chrysosporium cu creșterea temperaturii până la 30șC (70%), care descrește ulterior cu creșterea temperaturii (60% la 50șC). Aceste studii sugerează că biomasa fungică este capabilă de a reține colorantul la temperaturi ridicate cu posibilitatea de aplicare în tratarea apelor reziduale cu coloranți. Efectul temperaturii asupra biosorbției colorantului reactiv Remazol Black B cu R. arrhizus indică o temperatură optimă de adsorbție de 35șC, iar adsorbția se reduce cu creșterea ulterioară

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cu creșterea temperaturii până la 35șC (de la 710 mg g-1 la 718 mg g-1) și apoi a rămas stabilă cu creșterea temperaturii (717 mg g-1 la 55șC) ( Zeroual și al., 2006). Capacitatea de biosorbție la echilibru a fungului Penicillium restrictum pentru colorantul Reactive Black 5 pe biomasa fungică uscată a fost studiată la trei temperaturi constante de 20, 35 și 50șC. Creșterea temperaturii conduce la o mărire a capacității de reținere a biomasei pentru colorantul investigat, de la 100,46 la 112,50

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
la echilibru a fungului Penicillium restrictum pentru colorantul Reactive Black 5 pe biomasa fungică uscată a fost studiată la trei temperaturi constante de 20, 35 și 50șC. Creșterea temperaturii conduce la o mărire a capacității de reținere a biomasei pentru colorantul investigat, de la 100,46 la 112,50 mg g-1 (Iscen și al., 2007). În procesul de biosorbție a colorantului reactiv Synazol, într-un efluent textil multicomponent, cu biomasa autoclavată a fungului A. niger sau a algei Spirogyra sp. a fost

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
soluției 6,5. Pentru Methylene Blue, cantitatea reținută la echilibru scade cu creșterea temperaturii, dovedind că procesul de biosorbție a acestui colorant este exoterm. În schimb, pentru Basic Magenta și Rhodamine B, biosorbția este stimulată de temperaturi mai mari. Sorbția coloranților Basic Magenta și Rhodamine B are loc printr-un proces controlat de difuzie (Yu și al., 2009a). Chu și Chen (2002a, 2002b) au studiat efectul temperaturii asupra biosorbției a doi coloranți bazici întrebuințând biomasă de nămol activ uscat. S-a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Basic Violet 3 și de 1,45 kcal mol-1 pentru biosorbția Basic Yellow 24, care dovedește o adsorbție rapidă limitată de difuzia intraparticule. Aksu și Tezer (2005) au relatat că în cazul algei verzi Chlorella vulgaris capacitatea de sorbție pentru colorantul Remazol Black B a crescut cu creșterea temperaturii. Temperatura are un efect redus asupra biosorbției colorantului Malachite Green cu biomasa de Chlorella în domeniul 278-323 K (Tsai și Chen, 2010). Tulpinile de cianobacterii procariote sunt considerate cele mai termofile tulpini

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
la 45șC, în domeniul concentrației inițiale 10-78 mg L-1 colorant, Phormidium sp. a acumulat în jur de 97% din fiecare colorant. La 50șC Phormidium sp. posedă capacități de acumulare mai mari decât Synechococcus sp., fiind considerată adecvată pentru îndepărtarea coloranților din efluenți reziduali. Studiul influenței temperaturii asupra biosorbției unor coloranți a permis calcularea parametrilor termodinamici care pot estima natura proceselor care au loc, care au fost detaliate în Capitolul 2. Numărul lucrărilor care abordează acest aspect este redus în raport cu cel

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
reziduali. Studiul influenței temperaturii asupra biosorbției unor coloranți a permis calcularea parametrilor termodinamici care pot estima natura proceselor care au loc, care au fost detaliate în Capitolul 2. Numărul lucrărilor care abordează acest aspect este redus în raport cu cel al sorbției coloranților cu microorganisme, iar o parte dintre acestea sunt prezentate în Tabelul 4.13 4.4.4. Efectul sărurilor asupra biosorbției În procesele de vopsire se utilizează cantități însemnate de săruri, încât în apele reziduale tăria ionică este ridicată, iar consecința

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
datorită NaCl nu interferă în domeniul experimental studiat cu biosorbția acestor coloranți. În procesele de vopsire se consumă cantități mari de sare, care se regăsesc în apele reziduale. Datorită acestui comportament, biomasa de T. versicolor poate fi utilizată pentru îndepărtarea coloranților direcți, pe bază de benzidină, din ape care conțin sare (Bayramoglu și Arica, 2007). De asemenea, în procesele de vopsire cu coloranții reactivi se întrebuințează concentrații mari de NaCl. Efectul concentrației NaCl, studiat pe ape sintetice, asupra reținerii colorantului Reactive

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
biomasa de C. glutamicum (Won și Yun, 2006) și Reactive Black 5 (Won și al., 2006) la o concentrație inițială de 500 mg L-1 a fost neglijabil. Înseamnă că ionii Cl- nu intră în competiție cu grupele sulfonice ale coloranților pentru situsurile aminice ale biomasei (Figura 4.79). Din punct de vedere practic, aceste rezultate sunt importante, deoarece biomasa reziduală de C. glutamicum poate fi utilizată pentru îndepărtarea Reactive Orange 16 din apele reziduale care conțin sare. În schimb, creșterea

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
elucida alterarea proprietăților de adsorbție cauzate de efectele de competiție, sau de cooperare și de a înțelege mecanismele proceselor, pentru a putea prezice comportamentul de adsorbție a contaminanților în sisteme complexe. Gallanger și al. (1997) au semnalat efectele reciproce ale coloranților sintetici și ale unor ioni ai metalelor grele, din efluenți apoși, în procesul de biosorbție cu biomasă fungică. O’Mahony și al. (2002) au investigat efectul ionilor Cd2+ asupra adsorbției pe biomasa uscată de R. arrhizus a coloranților: Cibacron Red

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
reciproce ale coloranților sintetici și ale unor ioni ai metalelor grele, din efluenți apoși, în procesul de biosorbție cu biomasă fungică. O’Mahony și al. (2002) au investigat efectul ionilor Cd2+ asupra adsorbției pe biomasa uscată de R. arrhizus a coloranților: Cibacron Red, Reactive Blue 19 și Reactive Orange 16. Reținerea fiecărui colorant s-a diminuat în prezența a 100 mg L-1 Cd2+, datorită competiției între Cd2+ și moleculele de colorant. Pentru Cibacron Red, reducerea maximă a fost de ordinul

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
datorită competiției între Cd2+ și moleculele de colorant. Pentru Cibacron Red, reducerea maximă a fost de ordinul 20 mg g-1 biosorbent, ceea ce reprezintă 12,5% din nivelul de adsorbție maxim al colorantului. S-a constatat o reducere similară în reținerea coloranților Remazol Blue și Remazol Orange. În general, concentrațiile mari de Cd2+ nu scad semnificativ capacitatea de biosorbție a biomasei. Competiția între Cd2+ și colorant poate fi reprezentată ca o suprafață de sorbție 3-D (Figura 4.82). Unii coloranți sintetici utilizați

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
de coloranți. Cromul solubil hexavalent este extrem de toxic și manifestă efecte cancerigene asupra sistemelor biologice, datorită naturii sale puternic oxidante. De aceea, prezintă interes adsorbția simultană a Cr(VI) și a unor coloranți. Cianobacteriile termofilice pot reține Cr(VI) și colorantul textil Remazol Black B individual și în amestec în diferite soluții (Aksu și al., 2009; Sattedin și Donmez, 2007). Pentru levura Candida tropicalis au fost evaluate proprietățile de bioacumulare a unor ioni metalici și coloranți și a fost elaborată o

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
pot reține Cr(VI) și colorantul textil Remazol Black B individual și în amestec în diferite soluții (Aksu și al., 2009; Sattedin și Donmez, 2007). Pentru levura Candida tropicalis au fost evaluate proprietățile de bioacumulare a unor ioni metalici și coloranți și a fost elaborată o metodă de estimare a randamentului reținerii (Gönen și Aksu, 2009). Studiul bioacumulării unor ioni ai metalelor grele și a colorantului reactiv Remazol Blue cu fungul Aspergillus versicolor a arătat că adsorbția colorantului se reduce în

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
Aspergillus versicolor a arătat că adsorbția colorantului se reduce în prezența Cr(VI), iar Cu(II) și Ni(II) nu produc nici un efect. Tulpina de A. versicolor izolată poate fi un bioacumulator promițător pentru îndepărtarea ionilor metalelor grele și a coloranților reactivi din efluenții reziduali (Taștan și al., 2010). 4.4.6. Efectul altor coloranți Studiul biosorbției unui colorant sau a unor coloranți dintr-o soluție multicomponentă de coloranți care simulează efluenții textili industriali este important pentru proiectarea ulterioară a procedeelor

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
este important pentru proiectarea ulterioară a procedeelor de depoluare. În timp ce există numeroase studii despre reținerea unei singure specii de colorant de către microorganisme, se cunoaște relativ puțin despre efectele combinate a doi sau mai mulți coloranți și despre îndepărtarea simultană a coloranților dintr-un amestec. O’Mahony și al. (2002) au utilizat soluții multicomponente de coloranți Reactive Red, Reactive Blue 19, Reactive Orange 16 în cantități egale, la o concentrație totală a coloranților de 450 mg L-1. S-a observat că

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
sau mai mulți coloranți și despre îndepărtarea simultană a coloranților dintr-un amestec. O’Mahony și al. (2002) au utilizat soluții multicomponente de coloranți Reactive Red, Reactive Blue 19, Reactive Orange 16 în cantități egale, la o concentrație totală a coloranților de 450 mg L-1. S-a observat că reținerea fiecărui colorant din soluția multicomponentă la pH 2, cu biomasa de Rhizopus se intensifică cu creșterea concentrației soluției, sugerând un mecanism direct de competiție și nu de legare preferențială a

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
dependența qe față de cantitatea de nămol granular aerobic neviabil în domeniul 0,8-4,5 g L-1, la concentrația inițială a colorantului Acid Yellow 17 de 65 mg L-1 (Gao și al., 2010). Capacitatea de biosorbție la echilibru pentru colorantul acid descrește cu creșterea dozei de nămol granular aerobic neviabil. Aceasta poate fi datorată descreșterii suprafaței totale de adsorbție disponibilă, rezultată din suprapunerea sau aglomerarea situsurilor de adsorbție. Eficiența de îndepărtare a colorantului crește și apoi rămâne aproape constantă, peste

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
a fost atinsă în 15 minute, dar procentul înregistrat nu s-a modificat semnificativ. De aceea, experimentele au fost realizate utilizând 1% biosorbent și timpul de contact a fost 30 minute pentru ambele biomase (Kumari și Abraham, 2007). Studiul adsorbției coloranților Rhodamine 6G și Erioglaucine cu biomasa de Trichoderma harzianum metabolic inactivă a fost condus cu doze diferite de adsorbent (0,5-3,0 g / 50 mL) la timpul de echilibru stabilit. Creșterea dozei de sorbent intensifică adsorbția coloranților, însă după 1

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
2007). Studiul adsorbției coloranților Rhodamine 6G și Erioglaucine cu biomasa de Trichoderma harzianum metabolic inactivă a fost condus cu doze diferite de adsorbent (0,5-3,0 g / 50 mL) la timpul de echilibru stabilit. Creșterea dozei de sorbent intensifică adsorbția coloranților, însă după 1,0 g / 50 mL adsorbția colorantului nu mai crește semnificativ și poate fi datorată suprapunerii sau aglomerării situsurilor de adsorbție rezultând o descreștere a ariei suprafeței totale a adsorbentului disponibilă adsorbatului și o creștere a grosimii stratului

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
cele vii (70%). Mou și al. (1991) au constatat un comportament similar, și anume 94,9% pentru celulele autoclavate și 96,5% pentru celulele viabile umede. În selectarea unui număr de bacterii, fungi și levuri în funcție de capacitatea de legare a coloranților reactivi, Polman și Breckenridge (1996) au observat că dintre 28 specii microbiene, 64% din formele neviabile au o capacitate mare de adsorbție pentru colorantul rezidual Reactive Black 5; dintre 21 specii capabile de a lega colorantul rezidual Reactive Blue 19

Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN (2009) [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]