3,128 matches
-
și de comisiunea interimară (a comunii,n.n.), care întotdeauna a trecut la discuții negative de colectare și a căutat portițe prin care să obțină aprobarea ca această comună să fie scutită de cotă. Punem în vedere primarului, notarului și membrilor comisiunii interimare să caute să determine pe locuitorii comunei să predea cota de porumb în termen de 15 zile. După acest termen voi dresa acte de dare în judecată la legea sabotajului, căci consider aceste comune a fi cele mai recalcitrante
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Golia, cu foișorul de foc, lângă Casa Apelor, strâns în centura de piatră a Mânăstirii care se prezintă astfel ca o adevărată citadelă a orașului. La Iași, turnul Golia e ceea ce a fost la București Turnul Colței. Restaurat din grija comisiunii monumentelor istorice, împreună cu masivele ziduri ale mânăstirii, turnul din Iași va rămâne însă. Totuși reconstrucția de la 1900 îi va suprima partea superioară, a cărei arhitectură amintește întrucâtva pe cea a încântătorului turn din fața mânăstirii Bărboi. Deși trunchiat (și poate din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
luau cu majoritate de voturi, consemnate într-un proces-verbal. Comitetul de conducere era responsabil față de adunarea generală locală. Dizolvarea comitetului de conducere se făcea în condițiile în care se făcea vinovat de neglijență. Executiva sionistă era autorizată să numească o comisiune interimară care să conducă secțiunea sionistă locală până la alegeri. Adunarea generală se ține o dată pe an pentru a primi raportul comitetului de conducere și a gestiunii financiare, a vota bugetul. Potrivit statutului Organizației sioniste din România, Congresul era un organ
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
jumătate a anului 1938 reține atenția un conflict în sânul Comunității evreilor din Dorohoi. La 4 martie 1938, cu nr.3165, prefectul județului, C.Beiu face cunoscut avocatului I.Marcovici Mureș, președintele activ al Comunității că, a înaintat ministerului lista comisiunii interimare pentru a fi avizată și că, până la venirea ordinului, trebuie să gireze conducerea comunității și a tuturor instituțiilor pendinte de ea. Însă, la 5 martie 1938, prefectul revine asupra deciziei și îi face cunoscut avocatului I.Marcovici Mureș că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se facă în 10 decembrie 1939 au fost amânate din cauză că lista d-lui avocat Zalman nu era completă și s-a trimis dosarul la minister pentru a dispune. Conflictul din comunitate capătă amploare, ca urmare, la 14 decembrie 1939 președintele comisiunii interimare, trimite un Memoriu către prefect în care explică situația comunității și conflictul pentru conducerea ei. Comisia interimară a hotărât în ședința din 12 decembrie 1939, să trimită și rapoarte cu rezultatele gestiunii de la azil și spital și cu legătură
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi, avea motivații foarte profunde; conflictul nu era urmarea unor animozități ci, exprima interesele financiare ale unor evrei pentru gestionarea instituțiilor și a proprietăților comunității. Memoriu sunt câteva precizări în acest sens: „Din 10 septembrie 1939, când a fost instalată comisiunea interimară, ne-am prezentat la toate instituțiile noastre pentru a le lua în primire. La spital s-a refuzat predarea arhivei necesară pentru conducerea acestei instituții și după ce am cerut ajutorul dvs., cu adresa nr.425 din 30 septembrie 1939
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
decretului lege nr.3810 publicat în M.O. nr.271 din 17 noiembrie 1940, relativ la exproprierea pădurilor, morilor, pivelor și teascurilor evreiești, pentru a da o uniformitate în modul de aplicare a acestui decret, dar și pentru a ușura lucrările comisiunilor de luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am dat un formular de instrucțiuni întocmit de noi. Am dispus ca pentru păduri să se întocmească un proces-verbal aparte, iar pentru mori
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1940, relativ la exproprierea pădurilor, morilor, pivelor și teascurilor evreiești, pentru a da o uniformitate în modul de aplicare a acestui decret, dar și pentru a ușura lucrările comisiunilor de luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am dat un formular de instrucțiuni întocmit de noi. Am dispus ca pentru păduri să se întocmească un proces-verbal aparte, iar pentru mori și pive să se folosească formularele tip trimise de subsecretariatul de stat al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
muncă obligatorie și autorizat săși exercite profesiunea până la 30 iunie 1943, în conformitate cu Comunicatul 1 din 25 noiembrie 1942 al Comisiei interministeriale, instituită prin hotărârea Consiliului de Miniștri în ședința din 27 octombrie 1942. În conformitate cu dispozițiile Comunicatului 1 și 4 al Comisiunii interministeriale, se adresează Împuternicitului guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, în iulie 1943, C-tin I.Gavrilescu, domiciliat în Dorohoi, str.Carmen Silva, nr.2, care exercita comerțul de coloniale, fructe, pescărie, fabrică de cafea. Acesta solicită eliberarea autorizației de scutire
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
branșă, să conducă magazinul cu soția mea, pentru că nu am găsit nici un român etnic. Magazinul înființat în anul 1942, este de un real folos având experiență și specializare, fiind în strada principală. Rog dispuneți în conformitate cu Comunicatul 1 și 4 al comisiunii interministeriale să se acorde numitului evreu autorizații de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii. Din documentele anexe cererii, înțelegem că, Dumitru Ursaciuc avea 34 de ani, mobilizat, absolvent curs primar, de profesie agricultor, „face practică comercială cu firmă înscrisă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Blăniță )4 chile păpușoi); Ion Gheorghiu (4 chile păpușoi); Iancu Țenu (9 chile păpușoi); Dimitrie Munteanu (7 chile păpușoi); Adrian Șaraga (40 chile păpușoi)”. a.Î. Vite de sacrificare pentru front Pe 6 iunie 1877, la Huși luase ființă o „Comisiune mixtă de requiziții” iar ajutorul prefectului, Ivanciu Teodor, semnase adresa nr.5377/1 iulie 1877 prin care Îi aducea la cunoștință polițaiului aceste eveniment cerându-i și concursul total: „După repartiția formată la 6 iunie curentu de cătră Comisiunea mixtă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o „Comisiune mixtă de requiziții” iar ajutorul prefectului, Ivanciu Teodor, semnase adresa nr.5377/1 iulie 1877 prin care Îi aducea la cunoștință polițaiului aceste eveniment cerându-i și concursul total: „După repartiția formată la 6 iunie curentu de cătră Comisiunea mixtă de requiziție, dela domnii notați mai josu ce au vite strânse și puse la Îngrășat pe diferite imașuri din județul Cahul, urmează a se requiziționa 41 vite de măcelărie și anume (...)”. Înainte de a-i nominaliza pe proprietarii animalelor, trebuie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
manuscrise românești. De asemenea, a descris această fericită perioadă în Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1990ă. Paul Mihail a ocupat diferite funcții la Chișinău: diacon și preot la biserica Soborul Vechi (1932-1944ă, secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933ă, apoi director (1941ă al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al Școlii de cântăreți bisericești (1941-1944ă. După anul 1944 a funcționat ca preot la biserica Bunavestire din Râmnicu-Vâlcea (1944-1946ă, apoi la biserica Banu din Iași. A lucrat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
izolate, să se adreseze Europei și s-o Întrebe oficial ce are de gând să facă În 1883 - când expiră mandatul Comisiei Europene, căci numai de la dezlegarea acestei chestiuni va atârna și hotărârea noastră”, declarând că „dacă putem obține continuarea Comisiunii Europene până la 1883 și Întinderea competenței sale până la Porțile de Fier, eu unul aș consimți cu bucurie să Încredințeze Europei chiar aplicarea regulamentelor, căci În schimbul sacrificării unei mici părți a suveranității noastre, ne-am pune sub scutul unei declarațiuni de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
epurației” prin toate articolele. Strașnică dreptate! Înainte de a încheia aceste câteva însemnări folositoare pentru schițarea unora dintre profilele morale contemporane, mai amintesc încă o întâmplare. Niculae Iorga, deși refuzase în 1936-1938 să ceară cooptarea mea ca membru de drept în Comisiunea Monumentelor Istorice (fiindcă îndrăznisem să mă duc la banchetul dat lui Giurescu și nu mă „explicasem” după aceea), a trimis, puține zile după ce am fost numit secretar-general al Ministerului, un decret gata-întocmit în acest sens, cu raport semnat de el
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în legalitate, iar apoi am rupt decretul și l-am azvârlit la coș, căci mi s-ar fi părut nedemn pentru mine să primesc această umilință a celui ce pierduse orice mândrie. După Ianuarie 1941, cu tot avizul favorabil al Comisiunii Monumentelor Istorice, niciunul [217] dintre cei doi miniștri ai regimului Antonescu (generalul Rosetti și Ion Petrovici) nu au binevoit să respecte legea, așa încât eu n-am fost cooptat membru al Comisiunii, rămânând în locul meu Lambrino, cu toate că de la 21 Iulie 1940
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mândrie. După Ianuarie 1941, cu tot avizul favorabil al Comisiunii Monumentelor Istorice, niciunul [217] dintre cei doi miniștri ai regimului Antonescu (generalul Rosetti și Ion Petrovici) nu au binevoit să respecte legea, așa încât eu n-am fost cooptat membru al Comisiunii, rămânând în locul meu Lambrino, cu toate că de la 21 Iulie 1940 nu mai avea niciun drept. Legalitatea nu face parte însă din concepția miniștrilor noștri, așa că nu mă mir prea mult! Între timp, evenimentele politice nu țineau seama de grijile și necazurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Regina Maria de pe cheiul Dâmboviței, pentru Opera Română. Deoarece Liviu Rebreanu , directorul din 1941 al Teatrului Național și-a îngăduit să afirme un neadevăr, spunând că noi am fi hotărât dărâmarea teatrului, socotesc de datoria mea să stabilesc adevărul istoric. Comisiunea de arhitecți - în frunte cu arhitectul Iotzu , atunci decanul Școlii de Arhitectură, și Gogu Ionescu , arhitectul-șef [220] al Ministerului Cultelor și Artelor - și-au spus răspicat părerea că localul nu se mai poate repara, din pricina crăpăturilor unor ziduri esențiale
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fapt cazul nu mă privea din punct de vedere al omului, ci în funcție de principii, iar ulterior, când ne-am cunoscut, i-am făgăduit o lămurire completă pe care împrejurările nu ne-au îngăduit-o. Ultima mea imixtiune în lucrările acestei comisiuni a fost numai verbală. Controlând lucrările înainte de a le aproba, Ministrul Brăileanu m-a chemat în biroul lui și arătându-mi că în comisie se hotărâse îndepărtarea de la catedră a profesorului Breazu de la Conservatorul de Muzică, mi-a cerut și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
permanent noțiunea de Muzeu cu aceea de Expoziție. Și de data aceasta Petrovici a rămas surd la toate argumentele mele, dar n-a mai putut trece peste opunerea categorică a profesorului Lapedatu, care cunoștea îndeaproape activitatea Muzeului - fiind Președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice - și a împărtășit punctul meu de vedere: Muzeul Național de Antichități nefiind o simplă expoziție de obiecte de valoare artistică relativă, ci o instituție științifică de care depinde în cea mai mare măsură activitatea arheologică din România, elogios
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni decât pe bolnavii a căror întreținere e plătită de primăria capitalei. Primul procuror, față cu această invitațiune puțin umanitară a direcțiunii de alienați, a cerut de la o comisiune medicală un raport asupra stării poetului Eminescu. Acest raport fiind depus, dintr-însul se constată că boala crudă care a lovit pe ilustrul cugetător se agravează din zi în zi. În urma acesteia, primul procuror a cerut de la primul președinte al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
era vorba să de bani): „în seara zilei de 5 ianuarie /1890/ s-a ținut întrunirea în restaurantul otelului Traian. După oarecare discuții, s-a luat o hotărâre care, de fapt, se cunoștea de mai nainte: s-a ales o comisiune compusă din A.D.Xenopol, Gruber și Grig. Alexandrescu, care să se ocupe cu editarea scrierilor lui Creangă. La întrunirea aceasta nu a venit nimeni de la junimea, deși toți au fost invitați. După ce mulțimea s-a împrăștiat, și au rămas numai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
doi deputați roșii, Sefendache și Scafeș, amândoi mehedințeni, o susțin. Cuza este validat. Iar președintele Camerei îi trimite următoarea telegramă la Viena: „Principe Alexandru Cuza, Colegiul al IV-lea de Mehedinți alegând pe Alteța-Voastră deputat al său la Camera Deputaților, comisiunea pentru verificarea titlurilor și Camera întreagă a validat alegerea. În consecință am onoare să rog pe AltețaVoastră să binevoiască a veni să-și ia locul în Adunare. Președintele Adunării, Gr. Balș“ 8 Termenii acestei telegrame dovedesc nu numai respectul pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe când forma legală a statului nostru este monarhia constituțională. Acel criminal este achitat de juriu și în urmă, nu numai primit în sânul său de fosta Adunare, dar încă îngăduit de a o reprezenta înaintea domnitorului, ca mem bru [al] comisiunii însărcinate cu răspunsul la mesagiul tronului. Ni se pare că impunitatea și nerușinarea nu pot să meargă mai departe.37 Pentru asemenea cazuri, siguranța Statului și a Constituțiunii reclamă neapărat de a se proclama «starea de asediu». De aceea cerem
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 27). parte din același corp sau serviciu, care din doi are să facă scuze celuilalt, după care declară onoarea satisfăcută. Ei, după gravitatea faptului, pedepsesc disciplinar pe culpabil sau, dacă cazul este grav, cere ministerului, prin calea ierarhică, numirea unei comisiuni de trei ofițeri prevăzută de legea pozițiunii ofițerilor pentru punerea culpabilului în neactivitate pentru reacredință sau greșeli grave în serviciu. Șeful Corpului sau al serviciului, dacă faptul e și mai grav, poate cere chiar numirea unui consiliu de anchetă pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]