3,127 matches
-
1940, relativ la exproprierea pădurilor, morilor, pivelor și teascurilor evreiești, pentru a da o uniformitate în modul de aplicare a acestui decret, dar și pentru a ușura lucrările comisiunilor de luare în posesie la fața locului a acestor bunuri am alcătuit comisiuni pe plăși cărora le-am dat un formular de instrucțiuni întocmit de noi. Am dispus ca pentru păduri să se întocmească un proces-verbal aparte, iar pentru mori și pive să se folosească formularele tip trimise de subsecretariatul de stat al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
muncă obligatorie și autorizat săși exercite profesiunea până la 30 iunie 1943, în conformitate cu Comunicatul 1 din 25 noiembrie 1942 al Comisiei interministeriale, instituită prin hotărârea Consiliului de Miniștri în ședința din 27 octombrie 1942. În conformitate cu dispozițiile Comunicatului 1 și 4 al Comisiunii interministeriale, se adresează Împuternicitului guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, în iulie 1943, C-tin I.Gavrilescu, domiciliat în Dorohoi, str.Carmen Silva, nr.2, care exercita comerțul de coloniale, fructe, pescărie, fabrică de cafea. Acesta solicită eliberarea autorizației de scutire
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
branșă, să conducă magazinul cu soția mea, pentru că nu am găsit nici un român etnic. Magazinul înființat în anul 1942, este de un real folos având experiență și specializare, fiind în strada principală. Rog dispuneți în conformitate cu Comunicatul 1 și 4 al comisiunii interministeriale să se acorde numitului evreu autorizații de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii. Din documentele anexe cererii, înțelegem că, Dumitru Ursaciuc avea 34 de ani, mobilizat, absolvent curs primar, de profesie agricultor, „face practică comercială cu firmă înscrisă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Legea din 1930 stabilește că nicio persoană de altă cetățenie nu poate exercita vreo profesiune În România - nici pe cont propriu, nici ca salariat - decât pe baza unei autorizații prealabile și a unui livret profesional, date de Ministerul Muncii, cu avizul Comisiunii Migrațiunilor (Gusti 1938: 596). Chiar dacă și după 1930 o parte a forței de muncă calificate continuă să fie adusă din străinătate - mai ales În cazul ramurilor tinere aleindustriei (Industria românească... 1940: 12) -, Încurajarea implicării În industrie, ca specialiști, a populației
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
idee am avut ca să învăț medicina, că nu e de mine, că s-o las în lături și să urmez cariera părinților și moșilor mei»“. Ceva mai încolo, tânărul prezentându-și forului de resort diploma de doctor în medicină, „membrii comisiunii și-o trecură din mână în mână, uitându se la dânsa cu multă atențiune și cu multă curiozitate. Ca toată lumea în București, se mirau și ei cum un fecior de boier mare - termen uzitat pe atunci - a putut să-și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
decât ce e definitiv și viceversa. În urma reformei agrare din 1922 cele două sate ale Cârțișoarei devin proprietare ale unor însemnate suprafețe de teren, pe care le va administra primăria, după cum urmează: Prin Hotărârea Nr 211 din 18ugust 1929 a Comisiunii Ocolului Făgăraș, satul Oprea intră în proprietatea următoarelor terenuri: - pădure 300 de jugăre și 650 stânjeni pătrați, - fânaț 11 jugăre, - pășune 18 jugăre neproductiv, - pășunatele din Laita și Valea Doamnei 1354 jugăre și 913 stânjeni. În afară de acestea satul mai are
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dănilă, la 3 martie 1948: «Am constatat că aceste comuni sunt cele mai recalcitrante în colectarea porumbului. Comuna Oprea Cîrțișoara a colectat numai câteva sute de kg., iar Streza doar 2000 de kg. Colectarea porumbului a fost încurcată și de comisiunea interimară (a comunii,n.n.), care întotdeauna a trecut la discuții negative de colectare și a căutat portițe prin care să obțină aprobarea ca această comună să fie scutită de cotă. Punem în vedere primarului, notarului și membrilor comisiunii interimare să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și de comisiunea interimară (a comunii,n.n.), care întotdeauna a trecut la discuții negative de colectare și a căutat portițe prin care să obțină aprobarea ca această comună să fie scutită de cotă. Punem în vedere primarului, notarului și membrilor comisiunii interimare să caute să determine pe locuitorii comunei să predea cota de porumb în termen de 15 zile. După acest termen voi dresa acte de dare în judecată la legea sabotajului, căci consider aceste comune a fi cele mai recalcitrante
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Blăniță )4 chile păpușoi); Ion Gheorghiu (4 chile păpușoi); Iancu Țenu (9 chile păpușoi); Dimitrie Munteanu (7 chile păpușoi); Adrian Șaraga (40 chile păpușoi)”. a.Î. Vite de sacrificare pentru front Pe 6 iunie 1877, la Huși luase ființă o „Comisiune mixtă de requiziții” iar ajutorul prefectului, Ivanciu Teodor, semnase adresa nr.5377/1 iulie 1877 prin care Îi aducea la cunoștință polițaiului aceste eveniment cerându-i și concursul total: „După repartiția formată la 6 iunie curentu de cătră Comisiunea mixtă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o „Comisiune mixtă de requiziții” iar ajutorul prefectului, Ivanciu Teodor, semnase adresa nr.5377/1 iulie 1877 prin care Îi aducea la cunoștință polițaiului aceste eveniment cerându-i și concursul total: „După repartiția formată la 6 iunie curentu de cătră Comisiunea mixtă de requiziție, dela domnii notați mai josu ce au vite strânse și puse la Îngrășat pe diferite imașuri din județul Cahul, urmează a se requiziționa 41 vite de măcelărie și anume (...)”. Înainte de a-i nominaliza pe proprietarii animalelor, trebuie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comisionul drept "speze" pentru serviciile de avocat. Era, în plus, de o înduioșătoare prostie. Cînd logica de judecător de instrucție a lui Iunian îl strîngea prea tare, bietul Boilă nu găsea alt răspuns decît: "Nu mă declar". Nici un moment, în comisiunea de anchetă parlamentară, nu s-a conturat o înverșunare între liberali și național-țărăniști. Lupta s-a dus între Grigore Iunian, dizident național-țărănist și partidul de care se separase. Scandalul "Skoda", izbucnit la București, amplificat prin pasiunile politice, avea repercusiuni asupra
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
manuscrise românești. De asemenea, a descris această fericită perioadă în Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1990ă. Paul Mihail a ocupat diferite funcții la Chișinău: diacon și preot la biserica Soborul Vechi (1932-1944ă, secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933ă, apoi director (1941ă al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al Școlii de cântăreți bisericești (1941-1944ă. După anul 1944 a funcționat ca preot la biserica Bunavestire din Râmnicu-Vâlcea (1944-1946ă, apoi la biserica Banu din Iași. A lucrat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
civile. ș...ț femeia majoră prin trecerea ei în căsătorie își păstrează deplinătatea capacității juridice, putând exercita toate drepturile civile, fără ca actele sale să fie supuse aprobării soțului ei. Proiectul de lege, semnat de 25 de deputați și depus la Comisiunea legislativă civilă, a fost dezbătut în două ședințe, dar, până la urmă, nu a ajuns în fața Camerei deputaților. Membrii Comisiei au considerat că nu a sosit momentul pentru o asemenea schimbare, ea urma să se facă numai odată cu modificarea întregului Cod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
dincolo de Carpați, femeile au aproape plenitudinea drepturilor civile și un simț de echitate impune să nu lăsăm tovarășele noastre de aci într-o stare de inferioritate față de colegele lor din Transilvania sau Maramureș.” Proiectul depus în Cameră a ajuns la comisiunea legislativă civilă. Nu este exact că a fost respins de plano. S-a discutat în două ședințe și, din nenorocire, membri acestei comisiuni n-au fost de părere să se treacă în dezbaterile Camerei acum. Ei pretind că problema trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
stare de inferioritate față de colegele lor din Transilvania sau Maramureș.” Proiectul depus în Cameră a ajuns la comisiunea legislativă civilă. Nu este exact că a fost respins de plano. S-a discutat în două ședințe și, din nenorocire, membri acestei comisiuni n-au fost de părere să se treacă în dezbaterile Camerei acum. Ei pretind că problema trebuie rezolvată odată cu modificarea Codului Civil. Nu-i pentru întâia oară când mi se întâmplă ca o propunere a mea să nu fie admisă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
femeia care administrează averea comunelor și acelea care ca avocate, ca doctorițe, ca profesoare, îngrijesc de interesele și sănătatea clienților, de instruirea și dezvoltarea sufletească a tineretului să rămână mai departe minore! Ni s-au refuzat dăunăzi drepturile civile de comisiunea legislativă a camerii. Protestăm! Mulțumim în același timp d-lui Trancu-Iași și celor 25 domni deputați, care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de comisiunea legislativă a camerii. Protestăm! Mulțumim în același timp d-lui Trancu-Iași și celor 25 domni deputați, care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Trancu-Iași și celor 25 domni deputați, care au adus proiectul de modificare a faimosului art. 197 din Codul Civil și-i rugăm să nu dezarmeze. Cât privește atitudinea comisiunii legislative din Cameră eu personal regret două lucruri: 1. Prezidentul acelei comisiuni care e și profesor universitar ieșan, D-sa a rupt firul tradiției cu care Iașul s-a fălit totdeauna. E știut că toate inițiativele nobile, toate ideile noi de revendicări meritate, de porniri generoase și drepte au pornit de la Iași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
prin instinct, că nu putem și nu trebuie să lucrăm izolate. Vine anul 1923 cu congresul de la Roma. D-na Reuss, afiliată la Alianța internațională pentru sufragiu de sub președinția d-nei Chapman Catt, ne înscrie pe câteva dintre noi în unele comisiuni procurându-ne astfel dreptul de a participa și a lua cuvântul la unele chestiuni fixate mai dinainte. Numai după ce-am asistat la lucrările congresului și am luat parte la discuțiile din comisiuni și adunări am înțeles noi necesitatea imperioasă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
înscrie pe câteva dintre noi în unele comisiuni procurându-ne astfel dreptul de a participa și a lua cuvântul la unele chestiuni fixate mai dinainte. Numai după ce-am asistat la lucrările congresului și am luat parte la discuțiile din comisiuni și adunări am înțeles noi necesitatea imperioasă a colaborării împreună șsic!ț a femeilor din toate țările în interesul unei mai bune organizări a societății omenești. Atunci am înțeles câtă înțelepciune și superioritate de gândire au dovedit marile personalități feministe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
delegate în toate organele constitutive ale Genevei. În adevăr, în toate comisiile și subcomisiile S.N., în Biroul Internațional al muncii, în organele de cooperație internațională în domeniul intelectual, al artelor, al științei, al educației, învățământului, radiofoniei, cinematografului educativ, conferința dezarmării, comisiunea păcii, comisiunile economice și financiare de Alianță are reprezentante femei și intervine mereu pentru ca femei pregătite din toate țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
toate organele constitutive ale Genevei. În adevăr, în toate comisiile și subcomisiile S.N., în Biroul Internațional al muncii, în organele de cooperație internațională în domeniul intelectual, al artelor, al științei, al educației, învățământului, radiofoniei, cinematografului educativ, conferința dezarmării, comisiunea păcii, comisiunile economice și financiare de Alianță are reprezentante femei și intervine mereu pentru ca femei pregătite din toate țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se pregătesc. Prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
țările, să fie trimise de guvernele respective spre a expune punctul de vedere și național și specific femeii în soluțiile ce se pregătesc. Prin societățile feministe afiliate, Alianța află stadiul în care se găsesc problemele puse în discuție, iar în comisiunile speciale ale Alianței în afară de S.N., Alianța pune în discuție toate problemele de interes general sau feminin ce preocupă omenirea, fiecare țară având dreptul să aibă o femeie care să raporteze condițiile speciale în care se prezintă acea chestiune în acea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
general sau feminin ce preocupă omenirea, fiecare țară având dreptul să aibă o femeie care să raporteze condițiile speciale în care se prezintă acea chestiune în acea țară. Iată de exemplu unele din chestiuni de care se ocupă Alianța în comisiunile ei: 1. Unitatea de morală și lupta contra traficului de femei și copii. 2. Abolirea sclavajului în țările în care mai există. 3. Naționalitatea femeii măritate. 4. Egalitatea condiției de muncă între bărbați și femei. 5. Alocații familiare. 6. Protecția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
mamei nemăritate și a copilului nelegitim. 8. Chestia poliției feminine. 9. Lupta contra stupefiantelor. 10. Pacea și lupta pentru abolirea războaielor etc. Cum procedează Alianța în studierea și familiarizarea filialelor sale cu aceste chestiuni? Care sunt metodele ei? Prezidentele de comisiuni trimit chestionare relative la fiecare problemă pusă în studiu. Delegatele din fiecare țară răspund, dând date asupra chestiunilor puse, arătând fiecare stadiul în care se găsește în țara sa acea problemă din punctul de vedere al legilor și al moravurilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]