12,749 matches
-
se bazeze pe evaluarea informațiilor primite cu privire la strategia de afaceri, mediul de afaceri (posibile instituții similare, tendințe ale pieței și alți factori externi care ar putea afecta rentabilitatea în viitor) și la principalii factori interni și să fie comparată cu opiniile proprii ale instituției de credit solicitante (previziuni financiare, astfel cum se explică la punctele 93-106 ), pentru a evalua credibilitatea acestora în ansamblu. ... 108. Pe baza informațiilor analizate, autoritatea competentă trebuie să dezbată ipotezele instituției de credit solicitante și
ANEXE din 15 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277751]
-
pentru motivele stricte de procedură prevăzute de lege. ... 23. Cât privește invocarea principiului egalității, statuat de art. 16 din Constituție, nu se poate constata încălcarea acestuia, de vreme ce actul normativ criticat reglementează o procedură specială, care nu poate fi comparată cu cea obișnuită, de drept comun, acest element constituindu-se într-un criteriu obiectiv și rațional pentru diferența de tratament juridic instituită de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002. Stabilirea procedurii de judecată aparține unui domeniu de reglementare asupra
DECIZIA nr. 537 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278880]
-
baza datele de activitate și factorilor de emisie corespunzători, fiind calculați, ca parametri de ieșire, emisiile de GES și consumul final de energie. Fermentația enterică Evoluția emisiilor produse de fermentația enterică sunt calculate de modelul LEAP_RO (Figura 107) și apoi comparate cu valorile din INEGES (Figura 108). Se poate observa că majoritatea emisiilor provin de la bovine și ovine și că nivelul emisiilor e relativ constant în perioada 2010-2019. Figura 107. Evoluția emisiilor produse de fermentația enterică în perioada 2010-2019 conform
STRATEGIA din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277164]
-
la educație al tuturor copiilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare Articolul 26 (1) Ulterior încheierii celei de-a doua etape de înscrieri, unitățile de învățământ analizează rezultatele cuprinderii copiilor antepreșcolari și preșcolari în unități de învățământ, le compară cu rezultatele recensământului și informează comisia de înscriere județeană/a municipiului București cu privire la situația copiilor recenzați care nu sunt încă înscriși la o unitate de învățământ. (2) În cazul în care, după efectuarea analizei menționate la alin. (1) , se
METODOLOGIE-CADRU din 15 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280450]
-
de departajare. Capitolul IX Asigurarea dreptului la educație al tuturor copiilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare Articolul 32 (1) După încheierea celei de-a doua etape, unitățile de învățământ analizează rezultatele cuprinderii copiilor în clasa pregătitoare, le compară cu rezultatele recensământului și informează comisia județeană/a municipiului București cu privire la situația copiilor recenzați care nu sunt încă înmatriculați la o unitate de învățământ. (2) Dacă analiza menționată la alin. (1) demonstrează că există copii recenzați neînscriși în nicio
METODOLOGIE din 15 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280424]
-
pachete de lucru, activități sau servicii și include obiective clare, activitățile care urmează să fie desfășurate în vederea realizării obiectivelor respective (inclusiv costurile pe care le presupun acestea) și prestații concrete pentru a identifica rezultatele activităților respective și a le compara cu obiectivele relevante. Atunci când două sau mai multe proiecte de C&D nu sunt separabile în mod clar unele de altele și, în special, în cazul în care nu prezintă probabilități independente de succes tehnologic, acestea sunt considerate un singur
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 22 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280527]
-
în considerare indicatorii de mediu propuși prin legislația actuală. ... ... 3.3.9. Studiul de fezabilitate Studiul de fezabilitate se va elabora de către un proiectant autorizat conform prevederilor HG nr. 907/2016 și va avea la bază necesitatea dezvoltării proiectului și caracteristicilor tehnice, comparând soluțiile alternative mai detaliate în vederea asigurării alegerii soluțiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Studiul de fezabilitate se va concentra pe investițiile incluse în prima fază a implementării Master Planului/Strategiei locale de termoficare aprobat/ă, corespunzător "proiectului
GHIDUL SOLICITANTULUI din 9 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278336]
-
implementării Master Planului/Strategiei locale de termoficare aprobat/ă, corespunzător "proiectului" ce va fi propus pentru cofinanțare din fonduri UE. Pe baza Master Planului/Strategiei locale de termoficare se va întocmi studiul de fezabilitate, urmând a se elabora conceptul preliminar și caracteristicile tehnice, comparând soluțiile alternative mai aprofundate pentru a asigura alegerea soluțiilor celor mai eficiente din punctul de vedere al costurilor. Reabilitarea instalațiilor va trebui făcută în conformitate cu standardele stabilite prin directivele CE relevante și cu legislația română în vigoare. Acolo unde
GHIDUL SOLICITANTULUI din 9 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278336]
-
gazele regenerabile/ cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durata de viață economică, pragul de maximum 250g CO_2 eq/kWh. Valoarea ajutorului este independentă de producție; (2) Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Pentru determinarea deficitului de finanțare în astfel de cazuri, solicitantul finanțării trebuie să prezinte în cererea de finanțare o cuantificare, pentru scenariul factual și un scenariu contrafactual credibil, a tuturor costurilor și
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283733]
-
cheltuielilor aferente proiectului, până la plata cheltuielilor efectuate în timpul fazelor de execuție a proiectului din fondurile alocate României din Fondul pentru modernizare. ... (4) Valoarea ajutorului de stat este 100% din costul net suplimentar (deficitul de finanțare) care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Finanțarea se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate de către solicitant. (Se va utiliza un curs de schimb euro-leu (inforeuro) din luna anterioară lansării apelului de proiecte). Un solicitant
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283733]
-
va elabora conform prevederilor H.G. nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și va avea la bază necesitatea dezvoltării proiectului și caracteristicilor tehnice, comparând soluțiile alternative mai detaliate în vederea asigurării alegerii soluțiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Solicitantul trebuie să justifice, în studiul de fezabilitate (sau într-o analiză/ studiu separat), faptul că în urma realizării investiției, unitatea de
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283733]
-
prin investiție nouă. Se va prezenta analiza cererii de energie în conformitate cu standardele specifice și legislația în vigoare pe o perioadă de cel puțin un an, în relație cu necesitatea investiției. Toate opțiunile posibile și realiste trebuie analizate și comparate din perspectiva costurilor de investiții și de operare (la valoare actualizată netă). ... 3.1.11. Analiza Cost Beneficiu Pentru a evalua viabilitatea financiară și economică a proiectelor de investiții depuse în cadrul acestui apel, aplicațiile de finanțare vor trebui să fie însoțite
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283733]
-
cu secțiunea Studiul de fezabilitate din Cererea de finanțare și cu studiul de fezabilitate. (1) Costurile eligibile sunt: a) costurile de investiții pentru instalații noi de cogenerare de înaltă eficiență; ... (2) Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Costul suplimentar net tipic se determină ca diferența dintre valoarea actualizată netă (VAN) pentru scenariul factual și pentru scenariul contrafactual pe durata de viață a proiectului în conformitate cu prevederile COMUNICAREA COMISIEI
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283733]
-
forma a 2 injecții de 150 mg la 30 min interval în locuri distincte de injectare ... Într-o analiză retrospectivă, specificată în prealabil, din SUA, a pacienților anti-JCV pozitivi, aflați în tratament cu Tysabri administrat intravenos (registrul TOUCH), a fost comparat riscul de LMP între pacienți tratați cu dozele administrate în intervalele aprobate și pacienți tratați cu dozele administrate în intervalele prelungite intervale de administrare medii de aproximativ 6 săptămâni Analiza a demonstrat o reducere a riscului de LMP la pacienții
ANEXĂ din 29 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283768]
-
se iau în calcul în anul următor. ... ... ... 13. Plata, în baza sistemului de premiere și penalizare, aferentă indicatorului de eficiență Grad de ocupare (ICP12), se realizează după următorul mecanism: a) Îndeplinirea indicatorului de eficiență ICP12 se raportează și verifică trimestrial, comparându-se cu valoarea planificată conform realizării din anul precedent; ... b) Formula de calcul pentru stabilirea valorii ICP12 este: ICP12_realizat an N = Σcălători - km / Σlocuri - km oferite la vânzare ICP12(%) = [ISCP12_realizat an N / ICP12_realizat an (N-1)] x 100 ... c) Perioada comparată
ANEXE din 30 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285657]
-
7. stabilește procedurile ce trebuie urmate/aplicate în vederea realizării sarcinilor de serviciu de către salariații din subordine, identifică riscurile activităților pentru structurile organizatorice din subordinea sa, întreprinde acțiuni care să atenueze influența riscurilor identificate, monitorizează, evaluează și înregistrează rezultatele, le compară cu obiectivele stabilite, identifică abaterile și propune măsuri de remediere; ... 8. analizează diverse situații statistice și rapoarte privind rezultatele periodice ale structurilor organizatorice din subordine, în vederea fundamentării unor propuneri de măsuri și decizii; ... 9. analizează activitatea structurilor organizatorice din
REGULAMENT nr. 8 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284590]
-
trebuie urmate/aplicate în vederea realizării sarcinilor de serviciu de către salariații din subordine conform atribuțiilor structurilor organizatorice; ... 9. identifică riscurile activităților din cadrul structurilor subordonate, întreprinde acțiuni care să atenueze influența riscurilor identificate, monitorizează activitatea, evaluează și înregistrează rezultatele, le compară cu obiectivele stabilite, identifică abaterile și prezintă planul de remediere; ... 10. analizează situațiile statistice și rapoartele privind rezultatele periodice ale activității din structurile coordonate în vederea fundamentării unor propuneri de măsuri și decizii; ... 11. analizează periodic activitatea structurilor din subordine
REGULAMENT nr. 8 din 21 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284590]
-
3 care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante. Această aliniere la standardele internaționale reflectă angajamentul României de a promova și proteja drepturile omului în cadrul său juridic intern, consolidând astfel statutul său de membru al comunității europene și internaționale. Comparând textul revizuit al articolului 22 cu cele ale altor constituții europene, se poate observa că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au incluse în documentele lor fundamentale prevederi similare ce vizează interzicerea torturii și a tratamentelor inumane. De exemplu, Constituția
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
libertăți, este acum mai bine echilibrat prin alineatul (4) al articolului 24, protejând astfel dreptul la apărare împotriva unor posibile abuzuri prin clasificarea excesivă a informațiilor. Revizuirea propusă a articolului 24 trebuie să fie privită și prin prisma contextului internațional. Comparând cu alte constituții europene, găsim că multe dintre ele includ prevederi similare care subliniază importanța dreptului la un proces echitabil și la o apărare adecvată. De exemplu, Constituția Germaniei (Grundgesetz), în articolul 103, garantează dreptul la un proces echitabil, iar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
investiție în stabilitatea și prosperitatea României. În acest demers au fost avute în considerare și experiențele altor națiuni care au adoptat măsuri similare de protecție a libertății economice, pentru a ne asigura că România adoptă cele mai bune practici internaționale. Comparând și analizând diferite modele constituționale, putem identifica cele mai eficiente strategii care să ne permită să ne atingem obiectivele fără a compromite principiile democratice sau stabilitatea financiară. Un exemplu relevant este Constituția Elveției, care oferă un model de echilibru între
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
majorităților necesare pentru guvernare. Totuși, experiențele din alte democrații europene sugerează că un asemenea sistem poate stimula dialogul interpartidic și colaborarea, aspecte care pot contribui la o guvernare mai echilibrată și la legiferare mai atentă la nevoile diverse ale societății. Comparând cu alte țări europene, observăm că România nu este singura care se confruntă cu provocările reprezentării echitabile în cadrul parlamentelor naționale. De exemplu, în Germania, pragul pentru a intra în Bundestag este de 5% din voturi sau câștigarea a cel
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a articolului 120 aduce în discuție mecanisme-cheie legate de alegerea și demiterea autorităților locale, un proces care trebuie să reflecte competența, dorința și alegerea cetățenilor. Pentru a înțelege mai bine propunerile de modificare, să analizăm actualele reglementări și să le comparăm cu cele introduse prin alineatele (3)-(6). Actualmente, alineatul (2) al articolului 120 din Constituția României prevede că „Guvernul numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București“. Prefectul este reprezentantul Guvernului la nivel local și supraveghează aplicarea legilor
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
situația actuală, unde demiterea este posibilă doar prin proceduri juridice sau politice mai rigide, acest mecanism ar putea spori răspunderea directă a aleșilor față de alegători. Pentru a pune aceste schimbări într-un context mai larg, este folositor să le comparam cu sistemele constitutive ale altor țări europene. De exemplu, în Franța, alegerile locale se desfășoară în două tururi, similar cu propunerea din alineatul (5). În Germania, primarii și președinții de consilii sunt de asemenea aleși prin vot direct de către
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
de Grefieri. Această modificare reflectă o deschidere către o mai mare flexibilitate în cariera magistraților și o recunoaștere a importanței schimbului de cunoștințe între teorie și practică. Pentru a înțelege mai bine rațiunea din spatele acestei revizuiri este util să comparăm prevederile constituționale din România cu cele din alte țări europene. De exemplu, Constituția Franței sau cea a Germaniei nu detaliază incompatibilitățile funcției de procuror în textul lor constituțional, ci lasă această determinare legislației secundare. Aceasta oferă o mai mare flexibilitate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
revizuire a articolului 133 din Constituția României vine să răspundă nevoii de consolidare a independenței justiției și de adaptare a cadrului legislativ la realitățile și provocările actuale. Prin urmare, este important să analizăm motivele care stau la baza acestei inițiative, comparând propunerile de modificare cu textul actual și anticipând impactul pe care acestea le-ar putea avea asupra sistemului judiciar românesc. Articolul 133 în forma actuală definește Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ca fiind structura responsabilă cu asigurarea independenței sistemului judiciar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]