3,295 matches
-
o boală a limbajului. Mai mult, sacrul ca patologie a limbajului exclude ceea ce este esențial în existența unei religii: „ideea de Dumnezeu”. Incontestabil, ea are un caracter a priori. II.3. În căutarea limbii perfecte cercetarea limbilor indo-europene în cadrul științei comparate a religiilor a avut însă importanța sa. În ciuda tuturor chipurilor și formelor pe care le poate lua o limbă, mai există convingerea că ele ascund un fond comun, originar, revelat oamenilor de către divinitate la începutul timpurilor. Prezența acestei limbi originare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
compararea indicațiilor aparatului de verificat cu indicațiile unui aparat etalon, ambele aparate măsurând, simultan, aceeași mărime. Am folosit pentru comparare valorile inregistrate pe un traductor de forță etalonat. Descrierea traductorului este prezentată mai jos (Foto 6.8.) Pe baza măsurătorilor comparate s-a trasat o scară etalon de echivalență liniară (Fig. Nr.6.9). 6.2.2.1.2 Metodologia de testare experimentală cu presoalgezimetrul Măsurarea pragului de presiune 1. Se așează pacientul În poziția Întins pe orizontală cu expunerea zonei
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
parametrilor. Pentru F calc > F α, ν1 și ν2, unde, α - prag de semnificație, se respinge ipoteza nulă, adică parametrii sunt diferiți. Regula de decizie se bazează pe testarea ipotezei nule astfel: dacă aceasta se verifică, ,,se consideră că eșantioanele comparate provin din aceeași populație, sau altfel spus, factorul cauză nu influențează semnificativ variația variabilei considerate.” ; dacă nu, se admite că variabila independentă influențează semnificativ variabila dependentă considerată în analiză. În cazul ANOVA bifactorială, se testează trei ipoteze, două privind egalitatea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
grupelor și între grupe. Pentru a determina gradul de semnificație a factorilor de grupare, se compară coeficientul Fisher calculat cu cel tabelat. Dacă F calc > F tab , corespunzător unui grad de semnificație dat și numărului gradelor de libertate a varianțelor comparate, legătura este semnificativă, factorul de grupare este determinant pentru variația caracteristicii rezultative. Cu cât factorul ales influențează mai mult variația grupelor, cu atât dispersia din interiorul grupelor este mai mică și dispersia dintre grupe este mai mare. Cu alte cuvinte
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria problemelor contemporane ale educației. Fiecare dintre aceste direcții de valorificare a metodei istorice presupune demersuri elaborate și surse de documentare specifice. Am putea asocia acestor considerații și remarca potrivit căreia toate cercetările contemporane debutează
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor, transformat din 1990 în Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, instituție al cărei director a fost din 1970 până în 1975. Rezultatele cercetărilor sale, contribuții de istorie literară, de folcloristică sau de literatură comparată, au apărut în „Studii și cercetări științifice” (filologie), revistă în care a debutat în 1955, devenită în 1964 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista arhivelor”, „Viața românească”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
estetici mai subtile, pe care, dată fiind vârsta literaturii române, nu a găsit cu cale să o formuleze. În Condițiunea ideală a poeziei comentatorul descoperă la Maiorescu certe afinități cu estetica modernă a lui E. A. Poe, în urma unui minuțios studiu comparat stabilind câteva similitudini aproape surprinzătoare: ideea incompatibilității structurale dintre artă și știință, izvorul poeziei - filosofia germană, preocuparea pentru sugestivitatea liricii, concizie și pentru compunerea ei mentală, cultivarea efectelor și disprețul față de inspirație. Într-o Schiță pentru o istorie a criticii
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
explică aspecte ale culturii germane, într-o manieră pozitivistă, adecvată scopului urmărit, acela de informare și promovare. Deosebită - prin informația utilizată și metodă - este teza de doctorat, Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide, o cercetare de literatură comparată aplicată producțiilor similare din „mittelhochdeutsch, provensală, flamandă și latină medievală”. Autorul pleacă de la infrastructura ideologică proprie spiritului religios-cavaleresc, pentru a stabili „ideile care alcătuiesc fondul comun” ce a determinat cruciadele, percepția generală a fenomenului, precum și literatura din epocă. Face o
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
aspecte noționale sau tematice. T. analizează scrierile lui Walther von der Vogelweide din primele decenii ale secolului al XIII-lea (de menționat că nu traduce nici un citat, deși sunt mai puțin accesibile), relevându-le conținutul, particularitățile prozodice și de stil, comparate mereu cu altele similare, și conchizând că e cel mai modern dintre poeții timpului. Germanistul nu neglijează nici literatura clasică și modernă, așa cum atestă studiile despre Goethe, Kleist, Uhland, Nietzsche, Stefan George, Rilke ș.a., rămase în periodice, dar și Istoria
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Pedagogic din Galați, parcurge toate treptele didactice, fiind din 1991 profesor de istoria literaturii române la Facultatea de Litere a Universității „Dunărea de Jos”. Debutează, elev fiind, cu o povestire în cotidianul „Înainte” din Brăila (1956), iar editorial cu Literatura comparată (1978), la origine un curs universitar, alte cursuri devenind, de asemenea, cărți: Prelegeri de estetică (1984), Retorica (1997), Prolegomene (2000), Teoria literară (2002) ș.a. Li s-au adăugat mai multe contribuții de istorie și teorie literară, între care Eseul. Personalitatea
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
de exprimare individualizată, susținută și de noile câștiguri teoretice, se poate afla și în interpretările critice privindu-i pe Ion Creangă sau pe I. L. Caragiale ori în lucrările care tratează diverse chestiuni de teorie și de istorie literară. SCRIERI: Literatură comparată, Galați, 1978; Eseul. Personalitatea unui gen, introd. Ion Zamfirescu, Iași, 1979; Prelegeri de estetică, Galați, 1984; Creativitate și ideal, Iași, 1984; Teoria operei literare, Galați, 1992; Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus, Galați, 1993; Literatura marilor clasici, Brăila, 1995; Eseiști români
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
noroi... Eu am rămas și o lună de zile am stat acolo, până ne-au Îmbarcat și ne-au dus la Strâmba, o altă colonie din Balta Brăilei. Acolo a fost, poate, cea mai bună colonie din câte am cunoscut, comparate și din punctul de vedere al hranei și al comportamentului gardienilor și a comandantului, că, până la urmă, de el depindea. Chiar am avut câteva zile când am lucrat singur, cu soldați după mine, pe o semănătoare de porumb. Și plecam
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
intensă a personajului exprimate prin expresivitatea privirii. Tudor Olteanu, născut În anul 1943, la Timișoara, toată școala la București, liceul „Mihai Viteazul”. Facultatea de Limbă și Lit. Română, Universitatea București, absolvită În anul 1967, este reținut la Catedra de Literatură Comparată. I se acordă bursa Humboldt În Germania, nu i se dă voie să plece. Este trimis ca lector la Univ. din Amsterdam la Catedra de Limba română. Se stabilește În Olanda și este profesor universitar la Universitatea din Amsterdam. Opera
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îndrumătorul lui pentru lucrarea de licență. Am fost imediat de acord și i-am sugerat să-și ia ca subiect: Norman Manea (nu cred că am apucat să vă spun că de vreo patru ani, eu nu mai predau literatură comparată, ca la Începutul carierei mele, ci literatura română contemporană). Vom asista, În felul acesta, sper, la o premieră academică absolută: cea dintâi teză de licență dedicată lui Norman Manea, la vreo universitate din România! Studentul meu se numește Horia Poenaru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nici presa evreiască, Încă activă În epocă, nu a fost sensibilă la această pierdere. Atenția este captată, mai curând, la mai toate popoarele, de declarațiile conjuncturale de apartenență și angajare. Ca și Kafka sau Schulz, cu care a fost adesea comparat, Blecher nu a scris sub pseudonim, dar nici nu a făcut partizanat combativ sau formale declarații de apartenență. Fără a trata explicit teme evreiești, literatura sa trimite spre un fond stabil de sensibilitate și spiritualitate. Dacă moartea sa n-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a putut procura și chiar a trecut la lucru însușindu-și această limbă, ceea ce nu era o dificultate pentru el, care era un literat, ca pregătire și cunoscător temeinic al limbii franceze și germane, autor al unui studiu de filologie comparată a limbilor latine, precum și două volume de critică literară, scrise în anii după terminarea Facultății de Litere (1932, 1933, 1934, 1935). Existența acestora din urmă rezultă din dosarele Securității unde sunt menționate precum și din faptul că i-au fost oprite
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în cadrul filialei clujene a Academiei Române (1972-1992), lector de limbă și civilizație românească la Universitatea din Rochester, SUA (1978-1980) și lector de limba și literatura română la Londra și Cambridge (1980-1982), lector (din 1992), apoi conferențiar la Catedra de literatură română, comparată și teorie literară a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. A făcut studii de documentare la universitățile din Praga și Bratislava (1974) și la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1993). Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Folcloristul Enea Hodoș
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
Sora otrăvitoare, Nevasta vândută, Fata rău măritată, Iovan Iorgovan, Cântecul lui Brâncoveanu, Cântecul lui Oroveanu, Arborii îmbrățișați, reunite postum în Valori ale culturii populare românești (I-II, 1987-1988). Un compartiment însemnat al operei lui F. îl constituie studiile de folclor comparat, aplicate, în cea mai mare parte, tot la eposul tradițional versificat și cântat. Cercetătorul opinează că fragmentarismului trebuie să-i fie opus studiul monografic, apelului la traduceri să-i fie preferat recursul decis la documentele în limbile respective, examenului univoc
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
Pop de Băsești, iar Gh. Șora pe a dascălului transilvănean Nicolae Horga-Popovici. Valeriu Rus urmărește poziția lui P.P. Negulescu față de orientarea psihologică în filosofia culturii. În 1972, la rubrica „Tribuna universitară”, se poate urmări o dezbatere pe tema impasului literaturii comparate. Un publicist extrem de prolific este Alexandru Boboc, care produce un număr considerabil de articole cu tematică filosofică. Dintre numele vehiculate pot fi amintite Wittgenstein, Hegel, Benedetto Croce, Pascal, Heidegger, Kant, Schopenhauer, Leibniz, Eminescu. Corneliu Albu oferă un material inedit referitor
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
Velikogo [Viața lui Ștefan cel Mare], Moscova, 1957, Bratia Jder [Frații Jderi], Moscova, 1971, Plemia Șoimaru [Neamul Șoimăreștilor], Moscova, 1977, Prikliuceniia șahmat [Aventurile șahului], București, 1983; Cezar Petrescu, Apostol, București, 1958; Al. Dima, Prințipî sravnitel’nogo literaturovedenia [Principii de literatură comparată], Moscova, 1977; Daniela Crăsnaru, Zabavî-stișki dlea vsei malîșki [Jocuri și poezii pentru copii], București, 1989. Repere bibliografice: Mihail Fridman, Cultura - un imperiu al binelui (interviu de Ilie Rad), RL, 2000, 47. I.D.
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
depășește însă fragmentarismul analizelor de detaliu și formulează concluzii de interes general. În această primă lucrare notabilă, important este mai ales raportul pe care autorul îl stabilește între limba și filosofia oricărui popor, premisă a încercărilor lui ulterioare de filosofie comparată. După F., limba nu e o copie a realității, ci o interpretare a acesteia, o atitudine specifică față de ea. Deosebirile dintre limbi ar oglindi diferențele de mentalitate: toți aceia care gândesc într-o anumită limbă își modelează gândirea în conformitate cu structurile
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
de vedere realist. Rubrici: „Însemnări”, „Cronică revistelor”, „Cronică cărților”, „Cronică dramatică”. Semnează articole Florin Papazu, I. V. Săndulescu (De la bibliotecă la realitate), Radu Câmpeanu (Limite), Mihai Ralea (Date pentru o renaștere a culturii europene), Victor Papacostea (Peninsula Balcanică și studiile comparate), Tudor Vianu (Filogeneza idealului), Stanciu Stoian, Ion Șiugariu ș.a. La rubrică „Însemnări”, Monica Urechia prezintă cartea lui L. F. Céline Voyage au bouț de la nuit, iar N. Stoica, românul lui A. Huxley Contrapunct. Alți colaboratori: Romulus Anastasescu, Ștefan Popescu, Al.
GANDUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287149_a_288478]
-
generale ale prozodiei din zona dunăreana, periodizarea istoriei versului românesc, G. își sintetizează cercetările într-o amplă Introducere în istoria versului românesc (1971). Potrivit unei concepții proprii, autorul examinează versificația românească în contextul culturii europene, stăruind asupra realizării unei istorii comparate a versificației. Lucrarea debutează cu un capitol despre poezia populară și se încheie cu un capitol despre Lucian Blaga. G. a tradus în limba maghiară din poezia lui Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, Al.T. Stamatiad și din proza
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
perspective noi asupra problemei: pe lângă contribuțiile documentare, se pune accentul pe aspectele comparatiste, autorul căutând să aprofundeze climatul spiritual-literar care explică o anumită receptare sau, dimpotrivă, în alte cazuri motivează lipsa receptivității. D. a colaborat la volumul Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), în care schițează receptarea operei lui Petőfi Sándor de către publicul românesc, precum și la tratatul Istoria și teoria comparatismului în România (1972), în care semnează capitolele referitoare la contribuția comparatiștilor maghiari din România în perioada interbelică și
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
pop., 406-429; Mihai Canianu, Din psihologia poporană. Descântece, farmece și vrăji, RIAF, 1894, 115-191; Ov. Densusianu, Limba descântecelor, „Grai și suflet”, 1930, 2, 1931, 1, 1934, 1-2; Artur Gorovei, Descântecele românilor, București, 1931, 7-197; I. A. Candrea, Folklorul medical român comparat, București, 1944, 322-375; Gh. Pavelescu, Cercetări asupra magiei la românii din Munții Apuseni, București, 1945; Ist. lit., I, 53-63; Chițimia, Folcloriști, 120-124; I. L. Popa, Contribuții la studiul practicii magice în Banat, în Folclor literar, îngr. Eugen Todoran și Gabriel Manolescu
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]