7,605 matches
-
Toată această stare de fapt, atmosfera familială tensionată, se prelungește până la vârsta de 30 de ani a deținutei, când aceasta ia hotărârea de a înfia un copil, sperând într-o ameliorare a climatului familial și într-o reconsiderare atitudinală și comportamentală a soțului față de ea și valorile familiei. „Am înfiat un copil care nu avea părinți... tatăl murise în pușcărie, iar mama a fost bolnavă... au fost foarte săraci... am sperat că bărbatul se va liniști... se va schimba... m-am
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
responsabilă a propriilor acte revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție și să provoace procese de schimbare psihosocială la nivel comportamental, atitudinal, psihic al deținutelor. Deținuta trebuie susținută, încurajată să-și analizeze (să facă o introspecție a propriei vieți) condiționările, experiențele trecute, să conștientizeze impactul acestora, al atitudinilor inadecvate asupra comportamentului, să înțeleagă și să accepte că toate aceste experiențe, reprezentări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pregătire. Indiferent de abordare, valorile, atitudinile și abilitățile specialistului sunt instrumente terapeutice legitime. ● Elaborarea de către specialiști a unor programe educative cu mesaje corecte, vizând reechilibrarea și recuperarea socială a deținuților, pregătirea reintegrării sociale, precum și prevenirea transmiterii generațiilor următoare a modelelor comportamentale violente prin: - programe de terapie cognitiv-comportamentală; - programe de dezvoltare personală; - programe de terapie a infractorilor violenți; - programe de terapie experiențială; - programe de combatere a comportamentului delincvent feminin; - programe speciale pentru condamnații cu pedepse mari, în special cei cu condamnări pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
individ la care este posibilă apariția unor simptome severe de întrerupere va fi internat în spital și supus unui tratament medicamentos. Intervenția psihologică în cazul alcoolismului poate lua trei forme distincte de terapie: Terapia de grup. Terapia de susținere. Terapia comportamentală. Terapia de grup reprezintă tratamenul cel mai frecvent folosit pentru alcoolici. Aceasta presupune întâlniri frecvente cu aproximativ 10 persoane, împreună cu unul sau mai mulți psihologi. Scopul terapiei de grup este de a-i determina pe indivizi să își observe propriile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
individul are o personalitate dependentă, iar tratamentul este de lungă durată, intensitatea relației crește și, de aceea, dependența trebuie să fie dirijată spre întregul colectiv terapeutic, și nu doar spre un singur medic (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 421). Terapia comportamentală reprezintă una dintre abordările mai recente cu privire la corectarea disfuncționalităților psihologice. Această metodă s-a bucurat de popularitate în anii ’50-’60, în special în Statele Unite și Marea Britanie. De asemenea, în ceea ce privește profilaxia alcoolică, Gelder este de părere că, în ultimul timp
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
abordările mai recente cu privire la corectarea disfuncționalităților psihologice. Această metodă s-a bucurat de popularitate în anii ’50-’60, în special în Statele Unite și Marea Britanie. De asemenea, în ceea ce privește profilaxia alcoolică, Gelder este de părere că, în ultimul timp, interesul pentru metodele comportamentale, ce se concentrează asupra actului de a consuma alcool, și nu asupra problemelor psihologice, a cunoscut o creștere semnificativă (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 555). Dezvoltarea terapiei comportamentale este strâns legată de reacțiile științifice aduse împotriva abordării dinamice. În special
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcoolică, Gelder este de părere că, în ultimul timp, interesul pentru metodele comportamentale, ce se concentrează asupra actului de a consuma alcool, și nu asupra problemelor psihologice, a cunoscut o creștere semnificativă (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 555). Dezvoltarea terapiei comportamentale este strâns legată de reacțiile științifice aduse împotriva abordării dinamice. În special H.J. Eysenck a fost unul dintre oponenții principali ai psihanalizei, acesta fiind convins de avantajele terapiei comportamentale ca metodă alternativă de terapie (Eysenck, 1964). În ciuda faptului că terapeuții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
o creștere semnificativă (Gelder, Gath, Mayou, 1994, p. 555). Dezvoltarea terapiei comportamentale este strâns legată de reacțiile științifice aduse împotriva abordării dinamice. În special H.J. Eysenck a fost unul dintre oponenții principali ai psihanalizei, acesta fiind convins de avantajele terapiei comportamentale ca metodă alternativă de terapie (Eysenck, 1964). În ciuda faptului că terapeuții behavioriști nu împărtășesc o singură abordare teoretică și nu aderă la o serie specifică de tehnici terapeutice, cu toții sunt de acord că accentul trebuie pus pe comportamentul observabil. Astfel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
metodă alternativă de terapie (Eysenck, 1964). În ciuda faptului că terapeuții behavioriști nu împărtășesc o singură abordare teoretică și nu aderă la o serie specifică de tehnici terapeutice, cu toții sunt de acord că accentul trebuie pus pe comportamentul observabil. Astfel, teoria comportamentală este clădită pe tradiția lui John Watson și se bazează pe teoriile propuse de I. Pavlov, Thorndike, Hall și B.F. Skinner (Strupp, 1971, p. 54). Conform terapiei comportamentale, conduita nevrotică, din punct de vedere intrinsec, nu este cu mult diferită
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt de acord că accentul trebuie pus pe comportamentul observabil. Astfel, teoria comportamentală este clădită pe tradiția lui John Watson și se bazează pe teoriile propuse de I. Pavlov, Thorndike, Hall și B.F. Skinner (Strupp, 1971, p. 54). Conform terapiei comportamentale, conduita nevrotică, din punct de vedere intrinsec, nu este cu mult diferită de cea normală. Totuși, diferența este percepută la nivelul adaptării individului în societate. În cadrul terapiei comportamentale, accentul cade pe obiceiurile dezadaptative care sunt asimilate de individ pe parcursul vieții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Pavlov, Thorndike, Hall și B.F. Skinner (Strupp, 1971, p. 54). Conform terapiei comportamentale, conduita nevrotică, din punct de vedere intrinsec, nu este cu mult diferită de cea normală. Totuși, diferența este percepută la nivelul adaptării individului în societate. În cadrul terapiei comportamentale, accentul cade pe obiceiurile dezadaptative care sunt asimilate de individ pe parcursul vieții. Aceste obiceiuri iau naștere prin asocierea dintre comportament și efectul imediat al acestuia. Scopul terapiei este ca persoana să învețe să identifice pulsiunile de a bea și să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
programe pretind participanților să ia Antabuse®, medicament care, asociat alcoolului, provoacă o stare fiziologică violentă. O altă metodă folosită de această abordare este vizionarea unei casete video în care indivizii sunt filmați în stare de ebrietate. Cu alte cuvinte, terapia comportamentală presupune modificarea acelor situații care servesc la menținerea comportamentului disfuncțional (Strupp, 1971, p. 54). Unul dintre avantajele acestei abordări este că tehnicile folosite sunt în general simple și ușor de aplicat astfel încât familia pacientului poate participa la efortul terapeutic, neavând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
efortul terapeutic, neavând nevoie de studii aprofundate în domeniu. De asemenea, datorită faptului că terapia se concentrează asupra modificării unui comportament specific, ea este profitabilă în ceea ce privește timpul, costul economic și personalul necesar. În ultimul rând, datorită faptului că, în cadrul terapiei comportamentale nu se pune accent pe abilitatea persoanei de a-și descrie sentimentele, tehnicile pot fi aplicate și acelor indivizi care în mod tradițional erau considerați inapți pentru terapia de grup sau de susținere. Strategii și politici comunitare Alcoolismul apare întotdeauna
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comunitari (spitale, servicii de terapie psihologică, servicii de asistență socială, organizații cu caracter civic). Serviciile sociale de recuperare a dependenților implică programe de tratament ce pot lua trei forme distincte de terapie: terapia de grup, terapia de susținere și terapia comportamentală. Aceste modalități terapeutice sunt discutate în cadrul intervenției psihologice. Sprijinul persoanelor alcoolice în vederea reintegrării sociale Un alt rol al comunității este acela de a oferi sprijin în vederea reintegrării sociale atât a individului în cauză, cât și a familiei acestuia. C.D. Emrick
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Postelnicu, Cosmovici, 1999). Printre complicațiile somatice cele mai frecvente se numără tulburările funcționale ale tractului gastrointestinal, ale sistemului cardiovascular, precum și ale sistemului nervos central și periferic, cu efecte asupra funcționării fiziologice normale la diferite niveluri și pe diferite paliere. Problemele comportamentale dezadaptative cel mai des asociate abuzului de alcool (alcoolismului) sunt comportamentele sexuale sau agresive inadecvate, labilitatea afectivă, deteriorarea funcțiilor judecății, mnezice, atenționale sau perceptive, deteriorarea semnificativă a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
importanță în dezvoltarea psihosexuală și socială a unui copil a fost în repetate rânduri subliniată) și, ceea ce este foarte grav, sănătatea mintală pentru întreaga viață. Suferința poate conduce la redutabile complicații, cum sunt dezvoltările patologice reactive ale personalității sau dezvoltările comportamentale dezadaptative (conduite agresive sau infracționalitate sancționabilă penal). Mai mult, modelul părintelui băutor este frecvent însușit de copil, astfel că șansa de dezvoltare ulterioară a alcoolismului este mai mare la copiii proveniți din familiile în care se bea în mod deschis
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Aspecte privind dezvoltarea, populația și sănătatea reproducerii la nivel național și studii de caz, UNFPA. Șerbănescu, F.; Leo, M.; Marin, M. (2001) (coord.), Sănătatea reproducerii în România, 1999, ARSPMS, INS, CDC, USAID, UNFPA, UNICEF. Usaci, D. (2003), Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu HIV/SIDA, Editura Polirom, Iași. Zamfir, C. (1999) (coord.), Politici sociale în România:1990 - 1998, Editura Expert, București. Zamfir, C.; Zamfir E. (1993), Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. UNDP - Romania, Center for Health Policies and Services
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
personalitate, cum ar fi ostilitatea, furia și neîncrederea, au fost corelate cu incidența prin boli coronariene, cu mortalitatea din cauze diverse. Cât privește factorii emoționali cu impact asupra stării de sănătate, depresia și anxietatea au fost cei mai studiați. Factorii comportamentali pot fi comportamente autodistructive prin dependență (prin ceea ce se face): fumatul, consumul excesiv de alcool și/sau droguri, alimentația nesănătoasă sau comportamentele cu grad mare de risc (prin ceea ce nu se face): lipsa activității și a exercițiilor fizice, practicarea sexului neprotejat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
excesiv de alcool și/sau droguri, alimentația nesănătoasă sau comportamentele cu grad mare de risc (prin ceea ce nu se face): lipsa activității și a exercițiilor fizice, practicarea sexului neprotejat, nepurtarea centurii de siguranță etc. Stresul și adaptarea la stres sunt factori comportamentali importanți atât în menținerea stării de sănătate, cât și în combaterea bolilor și a cauzelor acestora. Alți factori psihosociali sunt reprezentați de statusul socioeconomic (ocupație, instruire, venit), rețeaua socială și suportul social (familia, prietenii, colegii etc.), factorii ocupaționali de risc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
facilitarea adaptării. Existența unei relații între suportul social și starea de sănătate a fost semnificativ validată de numeroase cercetări, dar mecanismele ce stau la baza acestei relații au beneficiat de o înțelegere mai puțin clară. Printre posibilele mecanisme fiziologice sau comportamentale identificate au fost: efectul suportului social asupra reacțiilor neuroendocrine ce poate reduce excitarea sistemului nervos simpatic prin axa hipotalamo-hipofizo-ad renocorticală, efectul de calmare pe care sprijinul suportiv îl are în reducerea rapidă a anxietății și a tensiunii musculare, efectul suportului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
este aceea că mediatizarea consumului acestor stupefiante, integrarea lor în producții ficționale și asocierea lor cu personaje de succes au o influență negativă asupra tinerilor. Minorii asociază astfel consumul de droguri, alcool sau tutun cu succesul social și cu „eroul-model comportamental” și nu cu realitatea obiectivă, cu efectele reale ale acestui consum. Astfel, mediatizarea acestor substanțe de către mass-media devine extrem de importantă pentru protecția minorilor. Bibliografie: *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de vară) (2004), raport de cercetare al Centrului de Studii Media
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
imediat; Tratamentul eficace rezolvă mai multe nevoi ale indivizilor; Un plan de servicii și tratament individual trebuie să aibă un conținut modificabil; Menținerea în tratament pentru o perioadă adecvată este critică pentru eficacitatea acestuia; ● Sfătuirea indivizilor/grupurilor sau alte terapii comportamentale sunt componente esențiale pentru un tratament eficace al dependenților; Medicamentele sunt un element important pentru pacienți, în special atunci când sunt combinate cu consiliere și alte terapii comportamentale; Pentru indivizii dependenți care prezintă și tulburări mentale, ambele afecțiuni trebuie tratate concomitent
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
perioadă adecvată este critică pentru eficacitatea acestuia; ● Sfătuirea indivizilor/grupurilor sau alte terapii comportamentale sunt componente esențiale pentru un tratament eficace al dependenților; Medicamentele sunt un element important pentru pacienți, în special atunci când sunt combinate cu consiliere și alte terapii comportamentale; Pentru indivizii dependenți care prezintă și tulburări mentale, ambele afecțiuni trebuie tratate concomitent; Dezintoxicarea medicală este numai prima treaptă în tratamentul dependenței; Tratamentul nu trebuie să fie numai voluntar pentru a fi eficient; ● Folosirea drogurilor pe perioada tratamentului este posibilă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Suport social scăzut Suport social ridicat Impact asupra sănătății Efect de amortizare a stresului Impact asupra sănătății Intensitatea stresorului Suport social ridicat Suport social scăzut Evenimente potențial stresante Proces de evaluare cognitivă Evenimente evaluate ca stresante Răspuns fiziologic sau adaptare comportamentală cu conexiune afectivă BOALĂ Suportul social poate preveni evaluarea negativă a stresorilor Suportul social poate ajuta la reevaluarea, la inhibarea răspunsurilor nepotrivite; poate favoriza răspunsurile potrivite PND 2007-2013 PNAinc 2002-2012 JIM 2005-2010 Strategia 2001-2010 DECENIUL 2005-2015
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din București, luându-și bacalaureatul în 1951, și, în același an, intră la Școala Militară de Topografie din București. Absolvent în 1953, ajunge la gradul de căpitan în 1964, când demisionează definitiv din armată, reținând din cariera armelor doar „suflul comportamental al militarului activ” și respectul pentru valorile fundamentale ale profesiei, între care, nu în ultimul rând, „dimensiunea riscului”. Debutează în 1948 cu versuri publicate în revista școlară „Falanga” a Liceului „Mihai Viteazul”. Tot atunci, un Imn sportiv, scris la cerere
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]