136,312 matches
-
Vianu, George Călinescu, Gala Galaction, Ion Marin Sadoveanu. În anul 1928, pe lângă Casele Naționale a început să funcționeze o bibliotecă (inițial cu 150 volume). În 1940, biblioteca număra peste 2000 volume. Tot în anul 1928, prin Decizia ministerială nr. 33422, comuna Breaza de Sus s-a declarat localitate climaterică. Cu puțin timp înainte, în 1925, au început lucrările de plantare a Bulevardului Eroilor din Breaza de Sus cu 242 tei, iar în anul 1935 peisajul edilitar s-a îmbogățit cu o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cartier unde populația nu a scăzut față de anii anteriori. - Nistorești - poziția acestui cartier aflat la distanță față de centrul orașului dar mai aproape de DN1 explică densitatea de 155 loc/ km2. - Valea Târsei - cartier aflat practic în mediul rural, la contactul cu comuna Adunați prezintă o densitate medie de 125 loc/ km2. - Frăsinet - aflat dincolo de DN1, are o densitate de 105 loc/ km2. - Podu-Corbului - cartier mic al orașului, situat tot pe partea opusă, dincolo de DN1 are numai 85 loc/ km2, deci o densitate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1935 de către Societatea “Cultul Eroilor”. O placă de bronz, azi dispărută, amintea numele eroilor din Breaza de Sus căzuți la datorie în Primul război mondial(1916-1918ă -Monumentul eroilor din Gura Beliei -Breaza, înălțat de aceeași societate cinstește amintirea ostașilor din comuna Matei Basarab (așa se numea acest cartier odinioarăă și a tuturor ostașilor români căzuți de-a lungul veacurilor pentru întregirea neamului. -Monumentul închinat inițial celor trei regi: Carol I, Carol al II-lea și Ferdinand, comuniștii schimbându-i ulterior destinația
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Localitatea se pretează la cicloturism, putându-se face deplasări spre Adunați, Talea, Cornu, Câmpina, Poiana Câmpina, Comarnic. Cu autoturismul deplasări de o jumătate de zi se pot face spre stațiunile de pe valea Prahovei, care nu mai necesită nici o prezentare: spre comuna Secăria (trecând prin Comarnic), frumoasă așezare de munte; spre Telega (trecând prin Câmpina) unde se pot face băi în lacul sărat (83m adâncime) și se poate vedea clădirea închisorii Doftana; spre Brebu (odată cu vizitarea localitătii Telegaă unde se poate admira
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
localitătii Telegaă unde se poate admira complexul architectural (format din casă domnească- reședința de vară a domnitorului Matei Basarab, biserică si clopotniță), lacul Brebu și cadrul natural imortalizat pe pânză de pictorul Stefan Luchian; spre lacul de acumulare Paltinu și comuna Valea Doftanei, cochetă așezare de munte. Se pot face deplasări de o zi cu autoturismul, cele mai frumoase trasee recomandate: -BreazaSinaia- Muntele Păduchiosu- valea Ialomiței (prin Moroieni, Pietroșița, Târgovișteă- MoreniFilipești- Poiana Câmpina- Breaza (160km) -BreazaBăicoi- Plopeni- Slănic- Vălenii de MunteCheia-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din "MASTER PLAN JUDEȚUL IAȘI": Pentru sistemul de canalizare și epurare din Județul Iași au putut fi identificate următoarele probleme: Alimentare cu apă Obiectivele de calitate a apei furnizate cuprinse în Tratatul de aderare vor duce la investiții directe în comune fără rețele de apă și care se confruntă cu o calitate inadecvată a apei din puțuri. Pentru comune care se confruntă cu o calitate inadecvată a apei din puțuri însă care dispun de rețele adecvate de alimentare, conectarea consumatorilor la
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
următoarele probleme: Alimentare cu apă Obiectivele de calitate a apei furnizate cuprinse în Tratatul de aderare vor duce la investiții directe în comune fără rețele de apă și care se confruntă cu o calitate inadecvată a apei din puțuri. Pentru comune care se confruntă cu o calitate inadecvată a apei din puțuri însă care dispun de rețele adecvate de alimentare, conectarea consumatorilor la aceste rețele va duce la atingerea obiectivului de conformare. În multe puțuri publice nivelul de oxidare și conținutul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
la atingerea obiectivului de conformare. În multe puțuri publice nivelul de oxidare și conținutul de nitrat sunt peste limitele stabilite. Termenul limită pentru atingerea obiectivului privind oxidarea este anul 2010, în timp ce termenul limită pentru nitrat este anul 2015. În multe comune rurale, nu va fi realist posibil să se respecte aceste termene limită. Obiectivul POS vizează ajungerea la o rată de conectare de 70% la sistemele de furnizare centralizată de apă până în 2015. Rata prezentă de conectare este de 46%. Dacă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
va fi realist posibil să se respecte aceste termene limită. Obiectivul POS vizează ajungerea la o rată de conectare de 70% la sistemele de furnizare centralizată de apă până în 2015. Rata prezentă de conectare este de 46%. Dacă cele 5 comune urbane (orase) ar fi complet conectate, atunci rata de conectare ar creste la 55%. Ținta de 70% ar putea fi atinsă prin selectarea acelor 18 comune rurale cu cel mai mare efect asupra ratei de conectare. Colectarea și tratarea apelor
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de apă până în 2015. Rata prezentă de conectare este de 46%. Dacă cele 5 comune urbane (orase) ar fi complet conectate, atunci rata de conectare ar creste la 55%. Ținta de 70% ar putea fi atinsă prin selectarea acelor 18 comune rurale cu cel mai mare efect asupra ratei de conectare. Colectarea și tratarea apelor uzate 1. Debitul influent în facilitățile de epurare și concentrațiile scăzute de poluanți degradabili indică nivelul ridicat spre foarte ridicat al infiltrărilor de apă în rețelele
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
GHEORGHE DRĂGAN. Născut în 1943, comuna Tg. Trotuș. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, profesor universitar (de ocazie) și lucrător al pământului (de nevoie). Publicații în reviste literare și de cultură, activitate de editor carte (din 1970) și în jurnalistica scrisă și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
vorba de vreun lup? De vreun cutremur? Nu, dragii mei... mai rău! De cum ajunseră la marginea poienii, se treziră cu toții fațâ-n față cu... dopmnul Nicanor! A fost ceva de-a dreptul cumplit. Lîngă el se mai aflau inginerul silvic din comună și un alt domn străin, cu un aparat de fotografiat, spînzurîndu-i de gît. Toți copiii amuțiră și încremeniră, de parcă i-ar fi transformat muma pădurii în stane de piatră. Singură vaca trase un răget prelung, pe semne un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Noi... Am fost... Unde, mă, nu s-aude? Bu-bună ziua, do-domnule secretar, îndrăzni să ia cuvîntul Ilinca, nu pentru că ar fi fost cea mai curajoasă, ci pentru că o cunoștea oarecum domnul Nicanor. Doar ea era cea mai bună recitatoare din comună și fusese clasată pe locul întîi la un mare concurs. Tu nu ești cumva ești Ilinca, fata brigadierului Iliuț? întrebă domnul Nicanor în loc de răspuns la bună ziua. Da, domnule secretar, eu sînt. Aha ! Și-acum spune-mi repede unde-ați fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zi Bărzăunul a făcut o declarație publică, de față fiind Ilinca și Virgil, că nu vrea să mai audă de el cît o trăi, deși îi este cumnat. (Soția sa, adică sora Bărzăunului, era profesoară de franceză tot acolo, în comună). Ba chiar s-a dus și la soră-sa și i-a comunicat următoarele: Să-i spui lui mister Răgălie (de obicei îi zicea pe nume, deși era mai în vîrstă ca el cu 16 ani) că nu mai vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
doctorul. Ești cel mai indicat pentru a studia flora și fauna peșterii, spuse și Iancu Răgălie zîmbindu-i mai mult decît un cumnat. S-ar putea să ne trezim cu mari surprize acolo, întări și Nicanor. Ar fi o cinste pentru comuna noastră dacă am descoperi cu adevărat ceea ce se spune că există. Și, în cîteva cuvinte, Matei fu pus în gardă cu tot rostul expediției. Cum era și el extrem de interesat să vadă o asemenea minune, deveni cît ai bate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
el la căminul cultural cu frate-su?... Doar fusese mereu rugat să cînte în cor și refuzase ca un tîmpit!... Ce bine ar fi fost dacă ar fi cîntat!... Se ducea și el în ziua următoare cu toată echipa din comună, în care era și Ilinca, să prezinte un program artistic pe scena Teatrului de vară din oraș. Dar așa?... Cu ce s-a ales?... Cu singurătatea și mofturile pe care nu și le mai putea suporta nici el... Iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vorbele ca pe niște bolovani. Gîscă îndopată cu western-uri și romane de aventuri proaste!... Nu te gîndești la situația în care m-ai pus pe mine în fața satului?... Și pe cumnatul tău, care-i om de vază în această comună... și pe domnul Nicanor, și pe doctor, care nu-s Nuțu lui Răstoacă și nici alt derbedeu de teapa ta! Nu te gîndești deloc? Crezi tu c-ai făcut bine ce-ai făcut? Bărzăunul nu mai spuse nimic și plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
larg și despre alte descoperiri formidabile din această peșteră, printre care desene rupestre, unelte și arme ale omului primitiv, obiecte de cult și unele specii de animale necunoscute, în încheiere se aduceau mulțumiri "și pe această cale" cîtorva elevi din comună care și-au sacrificat o parte din prețiosul lor timp liber pentru a transporta la muzeul școlii importantele valori arheologice. Bărzăunul începu să creadă la un moment dat că-i vorba de cu totul altă descoperire. Dar cînd își dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
săpa comorile din lutul veșniciei Să-mpodobesc potecile-așteptării Pe care vei veni tu, Mireasă a zorilor din primăvara mea... Și iată cum arăta aceeași strofă publicată în revistă: Îți voi culege flori din constelații Să-ți fac din ele cununi, comuna mea, Că-n lutul tău găsesc comori de soare Cînd sap cu mama pe tarla... Ei, ce să mai zici?... Modificările redacției sînt destul de vizibile și nu degeaba s-a înfuriat Bărzăunul. Drept e și faptul că redactorul de la revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
era adevărat. El nu lucra pe tarlale. Doar părinții săi lucrau la combinat. Și poate că n-ar fi fost așa de supărat, mai ales că după apariția poeziei numele său era pomenit cu multă admirație de majoritatea locuitorilor din comună, dacă nu i-ar fi citit Ilincăi poezia la început, cea pe care o scrisese el și nu cea apărută în revistă. Sigur că în cazul ăsta a avut dreptate și Ilinca să fie țîfnoasă și să-i arunce cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cea apărută în revistă. Sigur că în cazul ăsta a avut dreptate și Ilinca să fie țîfnoasă și să-i arunce cu revista în față. Păi nu?... Să te vezi deodată înlocuită nu cu o altă persoană, ci cu o comună întreagă! Și necazul cel mare pornea de la faptul că Ilinca era sigură că înlocuirea a făcut-o Bărzăunul, intenționat, și nu altcineva. De aceea devenise neiertătoare. Adică nici nu mai voia s-audă de Bărzăun și nici să-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Moldovei, în apropierea graniței cu Republica Moldova, fiind străbătut de râul Bahlui. - Mai la nord de Târgu Frumos, în partea central-nordică a județului, în Câmpia Jijiei Inferioare și la o distanță de circa 45 kilometri de Municipiul Iași, se desfășoară teritoriul comunei Focuri. - Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei, este situat în nordvestul județului, pe terasele râului Siret, în partea de sud-est a Podișului Sucevei și la distanța de 87 kilometri față de Municipiul Iași și 15 kilometri de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Mai la nord de Târgu Frumos, în partea central-nordică a județului, în Câmpia Jijiei Inferioare și la o distanță de circa 45 kilometri de Municipiul Iași, se desfășoară teritoriul comunei Focuri. - Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei, este situat în nordvestul județului, pe terasele râului Siret, în partea de sud-est a Podișului Sucevei și la distanța de 87 kilometri față de Municipiul Iași și 15 kilometri de orașul Pașcani. - Tot în sud-estul Podișului Sucevei, dar în partea central-vestică
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
15 kilometri de orașul Pașcani. - Tot în sud-estul Podișului Sucevei, dar în partea central-vestică a județului, pe valea râului Hărmănești și la o distanță de circa 20 kilometri față de orașele Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău, se găsește satul Todirești, reședința comunei cu același nume și din care mai fac parte satele Băiceni și Stroești. - În vestul județului, puțin mai la sud de orașul Pașcani, se găsește satul Brătești, desfășurat în lunca și pe terasele Siretului și încadrat administrativ în comuna StolniceniPrăjescu
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
reședința comunei cu același nume și din care mai fac parte satele Băiceni și Stroești. - În vestul județului, puțin mai la sud de orașul Pașcani, se găsește satul Brătești, desfășurat în lunca și pe terasele Siretului și încadrat administrativ în comuna StolniceniPrăjescu. 2. Geologia Teritoriul județului se desfășoară în întregime în cadrul Platformei Moldovenești. Câmpia Moldovei se găsește în partea de nord-est a acestei platforme și este formată dintr-un soclu cristalin precambrian care pătrunde spre vest - sud-vest sub o cuvertură de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]