2,979 matches
-
Vasluiului. Un copil de vreo 12 ani se apropie de ușa trăsurii și, întinzându-i Smarandei Vogoride un buchet de flori, îi spuse în grecește: ’EÓ mšroj th~j MhtrÒj mou (Din partea mamei mele). Peste două decenii, devenit om de condei, mesagerul va publica o poezie destinată unei largi popularități: „Mult e dulce și frumoasă / Limba ce vorbim, / Altă limbă-armonioasă / Ca ea nu găsim“ (G. Sion, Limba românească). Greaca nu mai era acum folosită decât de unii bătrâni cu anterie și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Orientală de dinainte de 1939 din cauza recompunerii artificiale operate prin tratatele de pace, ca și datorită măsurilor centralizatoare ale conducătorilor din majoritatea țărilor astfel redefinite. Mai direct spus, năzuințele centralizatoare, voința de a da naștere unor noi patrii transetnice dintr-un condei, iată factori ce au provocat catastrofa, împingînd la extrem incandescența identităților micro-naționale care se simțeau foarte nesigure. Acești factori sînt revelatori pentru ura puternică ce a motivat primele expulzări de mase și pri-mele genocide ale erei contemporane. Fără să mai
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
înțepătoare a pledoariei pentru integritatea morală și intelectuală a colaboratorilor Luceafărului. Neuitând subiectivitatea tinerilor critici literari, Eugen Barbu dădea în vileag ceea ce el considera a fi o conspirație din lumea scrisului românesc, pusă la cale de mai mulți slujitori ai condeiului, care, lipsiți de onestitate, și-ar fi adus laude reciproce, în timp ce pe alte coloane ale articolelor ar fi dezavuat și bagatelizat munca celor de la Luceafărul. Principalul vizat era Mihai Ungheanu, o tânără speranță a criticii literare românești în 1968, un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
24. Participanții la această întrunire de la Uniunea Scriitorilor, instituție care din 1968 avea să devină un tărâm interzis pentru Eugen Barbu, au ales cu unanimitate de voturi, "manifestată prin puternice și repetate aplauze"25, să acorde încredere talentaților slujitori ai condeiului enumerați mai sus. În aceeași ambianță destinsă, s-a trecut la discutarea proiectului de raport al Comitetului, care avea să fie prezentat de Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, la proiectata adunare generală a literaților din 14-16 noiembrie 1968. Textul raportului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
promovarea lui Mircea Eliade și a lui Eugen Ionescu, radioasele figuri ale exilului românesc, într-un moment când aceștia erau încă percepuți, în spațiul cultural comunist, drept transfugi legionari? Să nu-și fi făcut loc în paginile Luceafărului barbist tinerele condeie ale literaturii? Și aici, realitatea l-a contrazis pe Eugen Jebeleanu. Prin ședințele cenaclului "Labiș", special creat pentru tinerii scriitori, și prin paginile Luceafărului s-au perindat mai toate numele reprezentative ale noului val al literaturii române: Ioan Alexandru, Nichita
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
este Lazăr Scriba de Trapezunda, Iacub Giacomi seamănă izbitor cu Al. I. Ștefănescu, care are o soție poreclită Dante (Nina Cassian), cu cap de cal, Trandafil Lambru este Mihai Beniuc 37. Scriitorii caricaturizați în Principele s-au simțit lezați de condeiul lui Eugen Barbu, căutând un moment prielnic pentru a-i da o replică dură prozatorului. Era nevoie însă de o atentă documentare și de un scriitor curajos, cu gură bogată și pană ascuțită, care să identifice eventualele nereguli ale operei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
caracteriza, de partea autorului Principelui. Ca și Mihai Ungheanu, Fănuș Neagu a demonstrat că taberele rivale din lumea literară a acelor ani - reale, nu fictive - au suferit transformări permanente, fiecare grup încercând să atragă de partea sa cele mai talentate condeie, cei mai importanți exponenți ai tinerelor generații de scriitori. În privința scandalului declanșat de Fănuș Neagu în 1970, Eugen Barbu lăsa să se înțeleagă, în 1982, că nu i-a purtat niciodată pică mai tânărului său confrate: "Cât privește polemica cu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
i-a fost atribuit pe întreaga durată a existenței regimului rolul de a oglindi noile evoluții din societate și de a educa masele în spiritul ideologiei comuniste. La rândul lor, scriitorii, priviți de regim ca niște simpli funcționari "mânuitori de condeie" au avut de ales fie a se conforma comandamenelor ideologice, fie a se plasa pe o poziție contrară. În ciuda monopolului informațional impus de statul comunist, dar și a mijloacelor de sancționare a celor care depășeau limitele trasate de partid, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Țărănesc) și un promotor al inevitabilei fericiri colective pe care, firește, o opune foametei prezentului și mai ales abuzurilor trecutului. Modelul absolut este Uniunea Sovietică. Pentru început, una percepută din cărți, deci din propagandă. Despre Stalin scrie pagini demne de condeiul unui ficționar rupt complet de realitate. De ironie nu îl putem bănui, ci doar de naivitate. Cum încă nu avusese de a face cu deciziile directe ale gruzinului, acesta îi apărea, probabil comparativ cu figurile încruntate ale lui Hitler și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de a-și exprima admirația față de personalitatea soțului dispărut prematur: "Delia, nu fac un act de politețe. Puiu e prea aproape de mine și de destinul meu ca să mă simt obligat a-i face reverențe. Spirit total, o inteligență și un condei de mare cultură și în același timp de formidabil caracter (s.a.)"8. Cu Ovidiu Cotruș nu fusese Ion D. Sîrbu niciodată prea apropiat. Îi despărțeau, în tinerețe, atât temperamentul, cât și convingerile politice. Nici ulterior nu corespondează cu el, dar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Vrânceanu, Eugen Macovschi, Nicolae Petrulian, actorii Sică Alexandrescu, George Vraca și Tanți Cocea, scriitorul Duiliu Zamfirescu și alții. Cel din urmă se raliase "cu trup și suflet" regimului de democrație populară și îl slujise, după propria declarație, cu fapta și condeiul: "Aceasta pentru că am știut că țara noastră de la 23 august intră într-o eră nouă, strălucită, în care am pășit și pășesc, sincer și conștient, alături de cei doi fii ai mei, ingineri cu sarcini trasate, și de cei patru nepoței
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Analele Brăilei (1938-1940, la Brăila), Ararat (1924-1942, la București), Ardealul (1941-1944, la București), Arhivele Olteniei (1922-1943, la Craiova), Ausonia (1939-1943, la București), Axa (1932-1933, 1941, la București), Azi (1932-1940, la București), Cetatea Moldovei (1940-1943, la Iași), Claviaturi (1941-1943, la Brașov), Condeiul (1938-1942, la Craiova), Contrapunct (1941-1944, la Timișoara), Convorbiri Literare (1919-1941, la București), Curentul Literar (1939-1941, la București), Dacia (1939-1940, la Timișoara), Facla (1925-1940, la București), Flamura (1937-1941, la Brăila), Gândirea (1921-1944, la Cluj, apoi la București), Gând și faptă (1939-1940
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ar trebui să fie legat decât de puterea operei sale de a deschide urmașilor noi porți ale literaturii, de măsura în care se înscrie într-o tradiție și instituie o tradiție. Autorul articolelor amintite nu pare a stăpâni prea bine condeiul și stilul este unul greoi. Mult mai bine argumentat este textul lui Virgil Untaru, Între biografia romanțată și industria literaturii (din nr. 2), unde se pune problema literaturii de consum incluzând aici și biografia romanțată care oferă amănunte picante, descrie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
112 Claudel, Paul, 90 claustrare, claustrant, 42, 88, 146, 148, 150, 156, 164, 176 Claviaturi, 57 Clement, Liviu, 209, 210 Cocea, N.D., 50 Codruț. Mariana Poem de dragoste II, 214 Codruț, Mariana, 214 coșmar, 11, 22, 142, 147, 149, 158 Condeiul, 57 Constantin, Ilie, 31, 32, 104 Constantin, Letiția, 49 Constantinescu, Miron, 67, 74, 77, 99 Constantinescu, Pompiliu, 55, 92, 112 Contrapunct, 57 Convorbiri literare, 40, 54, 57, 58, 244 Coșovei. Traian T. Șine de tren, vieți paralele, 219 Corbu, Daniel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
belșug. Ban lângă ban și foaia pentru literatură, teatru și artă a apărut. 1939. Din cei șapte, abia doi, rămași cu treburi tot în București, am putut grupa o seamă de tineri cu preocupări literare, cu oarecare dibăcie în vârful condeiului. Săptămânal ne întâlnim, cetim ce-am mai scris și fără înconjur criticăm aspru ceea ce e searbăd, peltic, fără miez, fără talent. Nu ne menajăm. Criticăm cu dojană. Poeții își ard caietele, geniile presupuse se resemnează. Ne convingem unii pe alții
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Lucrarea d-lui pune tragica problemă a unei autonomii a literaturii în cadrul a ceea ce ce se poate numi cultura românească. Cel puțin, o operă de însemnătatea aceleia de care ne ocupăm nu poate fi brevetată de o opinie publică a condeielor insignifiante, a petenților pătimași, a "culturalilor" troglodiți. O sentință oficială - și numai o asemenea sentință poate priva literatura noastră de o sinteză strălucită ca aceea a d-lui Călinescu - nu se poate elabora decât pe baza unei majorități defavorabile a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
noianul veșniciei și s-au mistuit; unde, unde-l voi putea afla astăzi?”, se întreba Asachi, într-un articol pe această temă3), fără a se lăsa copleșit, căci conștiința efemerității determină apelul la înțelepciune. Trebuie de subliniat însă că, sub condeiul bătrînului scriitor, din noțiune de chimie, atomul devine noțiune de filozofie și morală 4). Tînărul Eminescu valorizează, de asemenea, în chip moralizator cuvîntul „atom”: „în veci aceleași doruri [spune el în penultima strofă din „împărat și proletar”] mascate cu altă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cuvîntului înțelesul de „precauție”, de „timiditate indusă de teama de boală”. Și, într-o altă împrejurare, pe cel de „posibilitate de îngrijire”. întrebat de Mircea Damian (la care, în treacăt fie spus, chestiunea a revenit de mai multe ori sub condeiul său), la o anchetă a „Vremii”, „Credeți că scriitorul trebuie să mănînce de două ori pe zi?”, poetul a răspuns: „Cred că cel puțin atunci cînd creează,- scriitorul ar trebui să mănînce... și să aibă o higienă...”18) Adică să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
era palatul unuia dintre aceștia. în fine, după război, „miliardar” părea mai puțin abstract ca înainte; un fel de nouă dimensiune, atît în tranzacții, cît și în evaluările de altă natură. De aceea nu-i surprinzător că se întîlnește sub condeiul a diverși publiciști și scriitori. Cineva, de pildă, probabil și sub influența bibliografiei străine, unde era frecvent, îl întrebuințează într-un amplu eseu antirăzboinic, referitor la enormele pierderi umane și distrugeri materiale produse în timpul marelui conflict mondial abia încheiat.3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la ale sale, adică recunoaște că are unele zile slabe, seci, inutile. Indiscutabil, formula „versuri fără de talent” denotă modestie, nemulțumire de sine, poate chiar o remușcare pentru timpul pierdut. Spre deosebire de cei care au impresia că tot ce le iese din condei e bun, el își dă seama de ratările sale. După ce criterii distinge acele versuri? Cred că după „sunet”, „greutate” și „căldură”. „Versurile cu talent” vin, parcă, de departe („e depărtat izvorul”, vorba altui scriitor), au o măreție a profunzimii și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e, pentru el, o formă de prizonierat, dezagreabilă. Lui Bacovia nu-i place, însă, nici scrisul ca profesiune liberă. Cînd se referă la el, în poezia sa, o face, aproape de fiecare dată, fără plăcere: „în van peste foi, singur, un condei/ Frec” („Monosilab de toamnă”), „Voi scrie un vers cînd voi fi liniștit”(„Destul”), „Dacă nu-i cu cine vorbi,/ Se scrie” („Glossă”)4) Deci numai în aceste condiții! Locul „inspirațiilor” și „gîndirilor” sale e, de cele mai multe ori, parcul, zăvoiul, cîmpul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sadoveanu, în povestirile și nuvelele din prima etapă a creației sale, și la Galaction 5). Pentru toți aceștia și pentru cititorii lor (ceea ce nu mai e cazul cu noi), „plumb”, venea încărcat cu reprezentarea folosirilor sale tradiționale: „tăblițe de plumb”, „condei de plumb”, „gloanțe de plumb” (fabricate în „turnătorii de plumb”), „lingurițe de plumb”, „bice cu plumb” („bici plumbuit”), „verigi de plumb”, „lanțuri de plumb”, „balamale de plumb”, „șei cu plumb” (pentru echilibrarea greutății jockeilor în concursurile hipice)6), „corzi cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
au știut unde să-l caute și ce să aleagă, bun pentru publicul larg, din el: evocările și articolele sale, care, selectate, meritau să revadă lumina tiparului într-o antologie. Profesorul nu numai că avea gust literar, dar avea și condei de scriitor. Iată secvențele de mai jos despre slăbiciunile și drama lui Panait Cerna: Era un mare admirator al femeilor. Mai rar îndrăgostit ca el. A iubit în zece ani cît alții în zece vieți! Dedica poezii unor persoane abia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pot face o frază bună decît dacă sînt odihnit. Versul lui Bacovia mai arată cît de mult ținea poetul la autenticitatea celor notate de el. Se poate scrie, desigur, și într o stare de agitație, dar ceea ce iese atunci din condei e, adesea, strigăt, vorbă dezordonată. Bacovia (probabil în urma unor experiențe eșuate) refuză așa ceva. Scrisul liniștit e scrisul meditat, cu o altă înțelegere asupra întîmplărilor vieții. în fine, versul din” Destul” îmi confirmă punctul de vedere că poezia lui Bacovia e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
încrederea în muncă și speranța într-o răsplătire a ei viitoare, fie cît de tîrziu: „Și, dacă munca trosnește din brațe, din piatră, din fier, -/ Mulțimea anonimă se va avea în vedere”. Prin energetismul său, primul vers pare ieșit din condeiul unui poet futurist, suporter al mașinismului, iar cel de-al doilea dă o formă aparent optimistă obișnuitului său scepticism. Bacovia nu scapă din vedere nici aspectul constrîn-gător al muncii, - munca făcută de voie - de nevoie, la ore fixe: „Sirenele de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]