3,867 matches
-
Doilea Război Mondial, nivelul de implicare al statului fiind legat și de nivelul impozitelor din țara respectivă. În Suedia, de exemplu, modelul a fost legat câteva decenii de principiul căminul oamenilor (folkhemmet). În Europa de Vest în ansamblu, welfare nu a avut conotațiile de ajutor pentru cei săraci, pe care tinde să le aibe în Statele Unite, unde un termen mai specific a fost Aid to Families with Dependent Children (vezi). Țările fost comuniste, precum România, caută cel mai potrivit model de urmat, cel
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Adevărul (1935-1937). Toate aceste variații apar însă, la o mai atentă considerare, drept superficiale în raport cu unitatea de substanță pe care o conferă o ieșită din comun încredere în poezie (nu și în literatură, care - cum am văzut - are pentru avangardă conotații negative, fiind asimilabilă convenției). Încât, pentru nici un alt reprezentant al avangardismului românesc nu sunt mai adevărate cuvintele lui Jules Monnerot, deja citate de noi, după care miza esențială a poeziei (suprarealiste) „este nu de a exprima sau a reprezenta, ci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
baroce a sărbătorii) devine astfel spațiul ideal pentru sugestia interferențelor eu-univers, topos în care imaginea eului și imaginile lumii se pot întâlni, sub semnul deplinei transparențe, al purității și prospețimii, al deschiderii plurale a ființei. Declanșată ca reverie acvatică, cu conotații de spațiu matern-securizant („te-ai îmbrăcat în părul blond al oglinzilor / oglinzi oglinzi grădini peste pânzele aerului / sărutarea de sălcii tremurate a umbrelor / continuare a ochiului în harfele de ape”), suita metaforelor multiple, a comparațiilor și „corelativelor obiective” ce le
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
doctrina postmodernistă, preferând paradigma mai largă a modernismului. Pe de altă parte, în paramodernism, elitiștii au posibilitatea să se delimiteze de conceptul "culturii populare", de masă, esențială pentru globalismul postmodern. Cum se vede, construcția lui Sorin Adam Matei nu are conotația negativă a paramodernismului lui Riggs, apropiindu-se, mai degrabă de pozitivitatea lui Shuhei Endo, care, totuși, e departe de mentalitatea existenței "boierilor minții", acesta continuând să creadă într-un globalism popular al culturii și civilizației. În fine, ca să pun capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
acolo, punându-le, însă, pe seama "modernismului" lui Zigu Ornea, care i-ar fi atras pe tinerii postmoderniști într-o capcană. Efortul eroic, care te izbește la d-l Negoiță, este încercarea de a salva conceptul de postmodernism, golindu-l de conotațiile care l-au dus la deces și încărcându-l cu semnificațiile unei noi paradigme culturale, căreia domnia sa nu i-a găsit un alt nume pe potrivă, deși el există și se află într-o tonică ofensivă. Acesta s-a născut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
adev]rul triumf] într-o situație specific]. Iar acest adev]r-forț], susține el, trebuie s] r]spund] nevoilor societ]ții, trecând peste scopurile egoiste ale individului (Gandhi, 1968, 6, pp. 171 și urm.). În ideea de satyagraha stau ascunse toate conotațiile unei forțe, ale unui efort de a se mobiliza sau de a lua cu inc]p]tanare o atitudine ș.a.m.d. Aceast] fort] ar putea fi una subtil coercitiv] sau una agresiv] și violent] în mod evident. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult decat simple cerințe morale. Exist] orient]ri în materie de mod], etichet]; exist] mai multe moduri de a trage cu arcul; de asemenea, exist] orient]ri economice și modalit]ți de gandire prudent]. Tao și te pot avea și conotații negative, de exemplu, atunci când vorbim despre mijloacele folosite de oponenți. Ins] majoritatea scriitorilor chinezi folosesc termenul tao cu referire la propriul sistem de orientare comportamental] și având în vedere perspectiva social]. În traduceri, tao - calea (orientarea) - apare de regul] că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui scop i-a împins pe musulmani la r]zboaie, iar termenul din Coran care exprim] acest efort că un intreg este jihad. De multe ori tradus într-un mod simplist și eronat drept „r]zboiul sfânt”, jihadul are o conotație mult mai vast], care include lupta cu mijloace pașnice, cum ar fi predicarea, educarea, iar într-un sens mai personal și interiorizat, lupta pentru purificarea sinelui. Cand se refer] la ap]rărea armat] într-un r]zboi dus în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei erau conștienți de faptul c] dispoziția moral] a musulmanilor, la fel ca și a lor, era conturat] de concepții monoteiste comune, bazate pe porunca divin] și pe revelație. Termenul adab a ajuns s] fie folosit pentru a defini o conotație vast] de semnificații prin discursul moral, etic, intelectual și literar pe care îl determină. Tot în aceast] perioad], cuprins] între secolele al VIII-lea și al X-lea, putem observa apariția poziției teologice și intelectuale identificate cu tradiții, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
City [Orașul virtuos], sugereaz] un cadru comun care s] permit] atingerea fericirii des]vârșite și, în consecinț], roluri sociale și politice importante deținute de religie, precum și angajamentul politicienilor în probleme similare. În acest sens, accentul pus pe virtute și pe conotațiile sale etice sugereaz] un interes comun atât pentru societatea greac], cât și pentru cea musulman], în special aplicarea acestor standarde și norme în societ]ți politice. Cu cat înțelepciunea și virtutea conduc]torilor sunt mai mari, cu atât este mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
compatibile cu sensul termenilor, dar, în multe contexte - dup] cum vom vedea - pot fi extrem de înșel]toare. Vom începe cu o clarificare a semnificațiilor reale ale acestor concepte centrale. Vom discuta pentru început despre eudaimonia. „Fericirea”, în limbajul actual, are conotația unui sentiment subiectiv de mulțumire sau pl]cere (că și în expresia: „în culmea fericirii”). Grecii ins] atribuiau acest termen unei persoane, referindu-se la ceea ce ar fi, de fapt, sursa acestor sentimente, adic] posesia a ceea ce se consider] dezirabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și mediul înconjur]tor, obligațiile fâț] de semenii noștrii și fâț] de generațiile viitoare. Și asta în vreme ce, din punct de vedere lingvistic, drepturile aparțin unei tradiții a rațion]rii etice care își are originea în Antichitate. Din perspectiva acestei tradiții, conotațiile termenului aparțin mai degrab] domeniului legal decât celui moral. Așa cum arăt] Stephen Buckle în capitolul 13 intitulat „Dreptul Natural”, r]d]cinile conceptului de „drepturi ale omului” se afl] în doctrina dreptului natural. Grecii, în special filosofii stoici, recunoșteau posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îndoial] dezirabilitatea unui produs, exist] dileme legate de publicitatea pentru o anumit] marc] și de crearea artificial] a „diferențierii între produse”. Exist] apoi vechile întreb]ri legate de gusturi, aflate la granița (și uneori dincolo de ea) dintre etic] și estetic]. Conotațiile sexuale, seduc]toare și adesea f]tise, sunt folosite pentru a vinde orice fel de produse, de la gum] de mestecat la automobile; sunt sugerate false promisiuni de succes și acceptabilitate social] dac] se cump]r] un anumit s]pun sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care fiecare trebuie s] renunțe, cel putin temporar, la unele scopuri, interese sau politici proprii pentru a realiza altele. În acest sens, compromisul nu este ceva imoral, dar nu este de mirare c] acest cuvânt are de obicei unele conotații negative, si c] o anumit] utilizare a sa este în mod esențial peiorativ]. Acest sens al cuvântului apare când ne referim la o persoan] sau instituție care a fost compromis]. Ni se pare c] unele înțelegeri merg mai departe de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] astfel de speranțe legate de proges sunt iluzorii (Midgley, 1985). Selecția natural] nu îi are în vedere pe cei mai buni, ci pe înving]tori. Dup] cum spunea marele adept al lui Darwin, T.H. Huxley: «Cel mai puternic» are conotația de «cel mai bun», iar «cel mai bun» conține o trimitere moral]. În natură cosmic], ceea ce se înțelege prin «cel mai puternic» depinde de condiții (1947, p. 298). Este inevitabil] concluzia potrivit c]reia evoluția este un proces lent, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe de altă parte, ca expresie a dezvoltărilor acestui domeniu în spațiul anglo-saxon, care au constituit surse de inspirație pentru alte țări. În engleza britanică, așa cum sublinia P. Jarvis (1983, 2003, p. 20), sintagma educația adulților a avut mai mult conotații de educație pentru timpul liber, de dezvoltare a culturii generale și de satisfacere a unor hobby-uri. Autorul consideră că sintagma educație pentru adulți (education of adults) este mai potrivită, mai largă, incluzând toate nevoile de educație a adulților și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
răspândite în principalele centre urbane și chiar în comune), au avut sarcina de a desfășura acțiuni pentru adulți. Aceste instituții erau axate pe cultură și educație, ele implementând un program pentru diseminarea cunoașterii generale și vocaționale, dar, în multe cazuri, conotațiile ideologice erau evidente. În decembrie 1989, infrastructura educației adulților din România consta în 213 case de cultură, 3 000 de universități populare în mediul urban (fără personalitate juridică) și 2 738 de cămine culturale în regiunile rurale (Boeru, apud Federighi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care profesorul devine facilitator și consilier al învățării elevilor. Așadar, învățarea permanentă, învățarea pe tot parcursul vieții și învățarea autodirijată, specifică adulților au condus la schimbarea viziunii despre învățare, inclusiv a conceptului ca atare ce a dobândit noi dimensiuni și conotații. Așa cum nota J. Weinberg (apud Siebert, 2001b, p. 39), „noțiunea de învățare autodirijată câștigă tot mai mult teren și apreciere în discursurile pe tema pedagogiei adulților”, remarcând și faptul că „se depun eforturi susținute pentru conceptualizarea acestui principiu”. Tendințele se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care le identifică autorul respectiv) stă sub semnul unor crize ce rezultă dintr-un palemos, cum ar spune filosofii greci, adică dintr-o confruntare între două tendințe antinomice. Specific maturității mijlocii este conflictul dintre generativitate și stagnare. Primul termen are conotații evident altruiste și evocă strădania individului de a se implica în formarea generației tinere, atât prin educația propriilor copii (deveniți deja adolescenți), mentorizarea colegilor mai tineri de la serviciu, cât și prin participarea la o serie de acțiuni utile comunității din
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autoevaluare, să desprindă semnificația, relevanța și utilitatea conținuturilor de vehiculat, impactul lor asupra competențelor de îmbunătățit/de dobândit); 3. oferirea unui feedback și un control adecvat - toate pentru a facilita gândirea critică, respectiv o învățare semnificativă. Rolurile didactice cu aceste conotații sunt proprii educatorului pentru adulți privit ca facilitator al învățării. Facilitarea descrie un set de demersuri pedagogice care urmăresc să asiste și să ghideze învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grup) este mai degrabă una de „a fi de aceeași parte”, decât „față în față”, presupunând mai degrabă un parteneriat, o relaționare la nivel psihologic, emoțional, cu deschidere, încredere și onestitate. Dacă până acum am văzut care ar fi noile conotații ale unei predări eficiente, să vedem și ce activități de învățare realizează, respectiv ce tip de învățare abordează cursanții adulți, pentru a putea desprinde ulterior considerente cu privire la care ar fi strategiile didactice adecvate pentru facilitarea învățării la adulți. Cercetările au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
L. (2006a), „Revoluția blog-urilor”, Analele Universității de Vest din Timișoara, seria „Socio-Psiho-Pedagogie”, Editura Universității de Vest, Timișoara. Malița, L. (2006b), Noi tehnologii în educația adulților, volumul celei de-a doua Conferințe Internaționale de Educația Adulților, Iași. Malița, L. (2006c), Noi conotații ale competențelor digitale ale formatorului pentru educația adulților în mileniul III, volumul celei de-a doua Conferințe Naționale de Educația Adulților, Timișoara. Malița, L. (2007), Wiki-urile, Wikipedia, noi instrumente pentru educație, volumul celei de-a treia Conferințe Științifice Internaționale ELSE
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe de altă parte, ca expresie a dezvoltărilor acestui domeniu în spațiul anglo-saxon, care au constituit surse de inspirație pentru alte țări. În engleza britanică, așa cum sublinia P. Jarvis (1983, 2003, p. 20), sintagma educația adulților a avut mai mult conotații de educație pentru timpul liber, de dezvoltare a culturii generale și de satisfacere a unor hobby-uri. Autorul consideră că sintagma educație pentru adulți (education of adults) este mai potrivită, mai largă, incluzând toate nevoile de educație a adulților și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
răspândite în principalele centre urbane și chiar în comune), au avut sarcina de a desfășura acțiuni pentru adulți. Aceste instituții erau axate pe cultură și educație, ele implementând un program pentru diseminarea cunoașterii generale și vocaționale, dar, în multe cazuri, conotațiile ideologice erau evidente. În decembrie 1989, infrastructura educației adulților din România consta în 213 case de cultură, 3 000 de universități populare în mediul urban (fără personalitate juridică) și 2 738 de cămine culturale în regiunile rurale (Boeru, apud Federighi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care profesorul devine facilitator și consilier al învățării elevilor. Așadar, învățarea permanentă, învățarea pe tot parcursul vieții și învățarea autodirijată, specifică adulților au condus la schimbarea viziunii despre învățare, inclusiv a conceptului ca atare ce a dobândit noi dimensiuni și conotații. Așa cum nota J. Weinberg (apud Siebert, 2001b, p. 39), „noțiunea de învățare autodirijată câștigă tot mai mult teren și apreciere în discursurile pe tema pedagogiei adulților”, remarcând și faptul că „se depun eforturi susținute pentru conceptualizarea acestui principiu”. Tendințele se
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]