15,474 matches
-
avantajos beneficiarului. “ ... ... 22. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) Constituție privind egalitatea în drepturi. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție și prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin mai multe decizii Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
de apreciere a legiuitorului, Curtea precizează că interpretarea și aplicarea normelor juridice în vederea determinării în concret a bazei de calcul, potrivit art. 109 alin. (1) și (2) și art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența autorităților publice responsabile în materia pensiilor militare de stat, iar în caz de litigiu, de competența instanțelor judecătorești. ... 31. De altfel, Curtea observă că interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu
DECIZIA nr. 391 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294649]
-
normativ similar, doar pentru anul 2022, însă, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra constituționalității acestora în redactarea care continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepțiile au fost invocate. ... 27. Textele din Constituție invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
de urgență ale Guvernului. ... 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa recentă, respectiv Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 față de critici identice formulate de același autor ca în prezenta cauză. *) Decizia Curții Constituționale nr. 388 din 17 septembrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
În acest sens, Curtea a reținut, în paragraful 34 al Deciziei nr. 388 din 17 septembrie 2024, că nu poate examina criticile ce vizează instituirea unor excepții de la regulile salarizării, întrucât nu Legea-cadru nr. 153/2017 constituie obiectul controlului de constituționalitate în cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
în instanțele superioare. Acest aspect se datorează faptului că, la momentul pensionării, aceștia vor fi supuși unei taxări mai accentuate în comparație cu colegii lor care au beneficiat de indemnizații mai reduse. ... 60. În forma legii supusă inițial controlului de constituționalitate se propunea un nivel de impozitare de 15%, care, însă, a fost considerat neconstituțional de Curtea Constituțională pentru că norma care prevedea acest impozit nu era suficient de clară, fiind astfel contrară art. 1 din Constituție, iar nu pentru cuantumul
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
au realizat prin recalcularea lor impusă prin dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/2010, iar Curtea Constituțională a respins, într-un număr semnificativ de decizii, criticile ridicate împotriva acestor măsuri, atât în cadrul realizării controlului a priori de constituționalitate (deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), cât și, ulterior, în cadrul realizării controlului a posteriori de constituționalitate (a se vedea, în acest
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
realizării controlului a priori de constituționalitate (deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010), cât și, ulterior, în cadrul realizării controlului a posteriori de constituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.051 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 februarie 2013, Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
2024 și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.152A/2024. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, Înalta Curte de Casație și Justiție susține că, atât prin modul în care a fost adoptată, cât și prin conținutul normativ, legea supusă analizei de constituționalitate încalcă prevederile constituționale ale art. 61 alin. (2), ale art. 75 alin. (1) privind principiul bicameralismului, ale art. 115 alin. (4), (6) și (7) referitoare la regimul juridic al ordonanțelor de urgență, ale art. 1 alin. (3) și (5) privind
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
nu au transmis Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra obiecției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legii criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 29. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
le asigură controlul, atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență pentru autoritatea publică tutelară. ... ... ... ... 30. Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că, atât prin modul în care a fost adoptată, cât și prin conținutul normativ, legea supusă analizei de constituționalitate încalcă următoarele prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 61 alin. (2) privind structura Parlamentului, art. 75 alin. (1) referitor la sesizarea Camerelor Parlamentului și art. 115
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
legislativă. ... 31. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de sesizare, a termenului în care acesta este îndrituit să sesizeze instanța constituțională, precum și a obiectului controlului de constituționalitate. Dacă primele două condiții se referă la regularitatea sesizării instanței constituționale, din perspectiva legalei sale sesizări, cea de-a treia vizează stabilirea sferei sale de competență, astfel încât urmează să fie cercetate în ordinea antereferită, iar constatarea neîndeplinirii uneia dintre
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
celor două Camere ale Parlamentului, respectiv de 2 zile începând de la același moment, dacă legea a fost adoptată în procedură de urgență. Totodată, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora, care, potrivit art. 77 alin. (1) teza a doua din Constituție, se face în termen de cel mult 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, iar, potrivit art. 77 alin. (3) din
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
Camerei Deputaților, care a adoptat-o, în calitate de Cameră decizională, la data de 26 iunie 2024. La aceeași dată, a fost depusă la Secretarul general al Camerei Deputaților și cel al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare asupra constituționalității legii și la data de 28 iunie 2024 fost trimisă Președintelui României pentru promulgare. ... 35. Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat la data de 9 iulie 2024 prezenta obiecție de neconstituționalitate. Chiar dacă obiecția de neconstituționalitate a fost
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 21 aprilie 2021, paragraful 51). De asemenea, Curtea este competentă să analizeze în cadrul controlului de constituționalitate a priori ce privește însăși legea de aprobare îndeplinirea de către ordonanța de urgență aprobată a condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, iar în cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
competentă să analizeze în cadrul controlului de constituționalitate a priori ce privește însăși legea de aprobare îndeplinirea de către ordonanța de urgență aprobată a condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, iar în cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată, așadar asupra tuturor condițiilor impuse
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
a condițiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, iar în cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată, așadar asupra tuturor condițiilor impuse de art. 115 - Delegarea legislativă, în privința adoptării ordonanțelor de urgență ale Guvernului (Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, precitată, paragrafele 52
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
4) și (6) din Constituție, iar în cadrul controlului de constituționalitate a priori exercitat asupra legilor de aprobare a ordonanțelor se poate contesta și, implicit, Curtea poate efectua controlul atât asupra aspectelor de constituționalitate extrinsecă, cât și a celor de constituționalitate intrinsecă privind ordonanța astfel aprobată, așadar asupra tuturor condițiilor impuse de art. 115 - Delegarea legislativă, în privința adoptării ordonanțelor de urgență ale Guvernului (Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, precitată, paragrafele 52 și 53). ... 39. Curtea Constituțională a statuat
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
impuse de art. 115 - Delegarea legislativă, în privința adoptării ordonanțelor de urgență ale Guvernului (Decizia nr. 198 din 24 martie 2021, precitată, paragrafele 52 și 53). ... 39. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că viciul de constituționalitate al unei ordonanțe simple sau al unei ordonanțe de urgență emise de Guvern nu poate fi acoperit prin aprobarea de către Parlament a ordonanței respective. Legea care aprobă o ordonanță de urgență neconstituțională este ea însăși neconstituțională (a se vedea
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
octombrie 2012, sau Decizia nr. 55 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 25 februarie 2014). ... 40. Drept urmare, prin prisma jurisprudenței menționate, Curtea constată că pot constitui obiect al controlului de constituționalitate a priori dispozițiile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragraful 29, sau Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017, paragraful 32). ... 45. Examinând legea supusă controlului de constituționalitate prin prisma acestor repere jurisprudențiale, Curtea reține că, la data de 11 decembrie 2023, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
eficientizare a activității operatorilor economici, vizând în mod special performanța managementului și mecanismele de guvernare a întreprinderilor publice. Prin urmare, completarea și modificarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 de către Camera Deputaților, prin legea supusă controlului de constituționalitate, reprezintă o reglementare complet nouă și diferită în raport cu forma adoptată de Senat. Astfel, Curtea observă, pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. ... 50. Drept consecință, Curtea constată că, în procesul legislativ de adoptare a actului normativ supus controlului de constituționalitate, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a fost exclus de la dezbaterea unei părți semnificative din această lege, respectiv conținutul art. II, intervențiile Camerei Deputaților nereprezentând simple modificări și completări ale materiei adoptate de Senat, ci reglementări noi, având
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
reglementări noi, având un obiect distinct, cu încălcarea evidentă a principiului bicameralismului și a dialogului cooperant care trebuie să existe între cele două Camere ale Parlamentului. ... 51. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile art. II din legea supusă controlului de constituționalitate, precum și modificarea titlului acestei legi au fost adoptate cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (2) și ale art. 75 alin. (1). ... 52. Mai mult, în context apar ca fiind relevante și cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, paragraful 33). Soluția din cauza de față sancționează exclusiv nerespectarea exigențelor impuse de Constituție în ceea ce privește procedura legislativă de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate, Parlamentul având competența de a proceda la adoptarea acesteia în conformitate cu dispozițiile din Legea fundamentală. ... 55. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]