KorAP: Find »[drukola/base=consul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...184 >

4,590 matches

Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525

mulți „ochi și urechi” în Principate. Astfel, ea numea un consul la Iași, în persoana lui Pfaff, până la 22 ianuarie 1832, urmat de Spiridon Brizzi, adus de la Galați, până în septembrie 1833, de M. Pappanicolas și apoi de Samuel Gardner (1836-1858). Consulul din Iași era ajutat, începând din martie 1832, de un staroste. în septembrie 1833, agentul consular din Botoșani era ridicat la rang de viceconsul, în timp ce alți agenți consulari erau instalați la Focșani (din februarie 1830) și la Bârlad (din 1833

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
intențiile rusești puteau fi mai ușor observate, dar este de înțeles această mulțime de agenți consulari austrieci și prin faptul că numărul sudiților Austriei era mai mare în Țara Românească decât în Moldova. în perioada de referință au existat doi consuli generali englezi la București: E. L. Blutte (1826-1834) și Robert Colquhoun (1835-1859). Rapoartele lui Blutte erau adresate, cu precădere, ambasadorilor englezi la Viena, lord Cowley până în august 1831, Forbes până în februarie 1832 și F. Lamb până în septembrie 1834; cele ale

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
englezi la Viena, lord Cowley până în august 1831, Forbes până în februarie 1832 și F. Lamb până în septembrie 1834; cele ale lui Colquhoun erau, de asemenea, îndreptate către ambasadorul englez la Viena, Fox Strangways, dar și direct, către vicontele Palmerston. Misiunea consulilor englezi nu era deloc usoară în contextul în care un Blutte, de exemplu, nu recunoștea legitimitatea administrației militare rusești din Principate, iar orice documente emanate de la aceasta erau privite ca pași pe calea pregătirii anexării Principatelor. Canalele de comunicare oficială

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
legitimitatea administrației militare rusești din Principate, iar orice documente emanate de la aceasta erau privite ca pași pe calea pregătirii anexării Principatelor. Canalele de comunicare oficială fiind tăiate, Blutte se limita la proteste oficiale, care aveau puțini sorți de izbândă. însuși consulul austriac la București aprecia într-un raport din 14 aprilie 1832, că Kisseleff hărțuia sudiții englezi pentru a-l determina pe Blutte să plece sau să fie rechemat. După cum se știe, la 7 noiembrie 1829, în urma morții generalului Jeltuhin, președinte

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
dorească, pe temeiul unei bune credințe reciproce, ca nici alții să nu se bizuiască, tot făcând încălcări, pe ceea ce nu se poate numi decât complezența europeană”. Cu toate acestea, o anumită dinamică se pusese în mișcare, poate și datorită rapoartelor consulului englez, care își va da roadele mai târziu. Unele ziare engleze pledau pentru constituirea unui stat românesc independent, sub dinastie străină, ca soluție pentru împiedicarea anexării Principatelor la Rusia și pentru stăvilirea expansiunii țariste. Rapoartele lui Blutte zugrăvesc și flagelurile

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
în fapt, Jeltuhin organizase, în Oltenia, încă din 1829, un corp de voluntari români, care însă, din punctul de vedere al lui Blutte nu se deosebeau de „bandiții care însoțeau pe Vodă Ipsilanti la 1821”. Modul lor de organizare, adaugă consulul englez, este „în raport cu starea de mizerie și de deznădejde a poporului” . Kisseleff duce mai departe această inițiativă, creând o miliție națională, care, însă, pentru Blutte, nu e decât „o poliție militară îmbrăcată și echipată după sistemul rusesc”. în aprilie 1830

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
în raport cu starea de mizerie și de deznădejde a poporului” . Kisseleff duce mai departe această inițiativă, creând o miliție națională, care, însă, pentru Blutte, nu e decât „o poliție militară îmbrăcată și echipată după sistemul rusesc”. în aprilie 1830, după cum relatează consulul englez, proiectul de organizare a noii miliții pământene prevedea 6 batalioane de infanterie și 6 escadroane de cavalerie, cu un total de 4490 de oameni. Soldații urmau să fie recrutați câte unul la 43 de familii, iar ofițerii - dintre boieri

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Cuza, surghiunit la mânăstire pentru că „cu obrăznicie s-au depărtat din oraș, fără a-și lua în această voie”. Minciaky însuși a trebuit să vină la Iași să insiste pe lângă boieri pentru adoptarea documentului, îmbinând promisiuni și amenințări, zugrăvite de consulul englez, ale cărui surse îl țineau foarte bine informat asupra desfășurării evenimentelor, sperând probabil, într-o retragere de ultim moment a documentelor sub presiunea consulilor străini. în final, după o întrerupere de două luni din cauza epidemiei de holeră care făcea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
la Iași să insiste pe lângă boieri pentru adoptarea documentului, îmbinând promisiuni și amenințări, zugrăvite de consulul englez, ale cărui surse îl țineau foarte bine informat asupra desfășurării evenimentelor, sperând probabil, într-o retragere de ultim moment a documentelor sub presiunea consulilor străini. în final, după o întrerupere de două luni din cauza epidemiei de holeră care făcea ravagii la Iași, Regulamentele au fost adoptate de-abia în octombrie 1831, după cum susține istoricul I. C. Filitti, și sub puternica impresie a zdrobirii insurecției

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
represiunii ce a urmat. Regulamentul moldovean a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832, cu o jumătate de an întârziere față de documentul similar muntean. Deja în august 1831, Kisseleff făcea cunoscut misiunilor străine din Principate principalele prevederi regulamentare. în fapt consulii nu au apreciat deloc noile reguli care loveau în privilegiile și/sau în sursele lor de venit. Astfel, față de regulile relative la actele stării civile, Blutte adresează, în decembrie 1832, o scrisoare Postelniciei Moldovei, în care subliniază că acordul său

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
depind și care are calitatea exclusivă de a-i invita să se prezinte la proces. Blutte constata și desființarea dreptului străinilor de a apela la Constantinopol, ca instanță supremă de justiție, în condițiile corupuției generalizate care domnea în țară. Protestele consulului englez nu au rămas, de această dată, fără ecou, apelul său la capitulații, convingând pe secretarul de stat al Munteniei să declare această decizie ca nulă și neavenită. Și gerantul viceconsulului prusian la Iași se plângea, în septembrie 1832, că

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
nu întotdeauna președinții sfaturilor orășenești invita pe starosti să asiste la procesele dintre sudiți și pământeni. în plus, după pronunțarea sentinței, sfaturile însărcinau pe ispravnic cu executarea ei, fără a cere autorizația starostelui. După cum se vede, argumentul de bază al consulilor și agenților străini era că drepturile lor sunt stabilite prin tratatele încheiate de țările lor cu Poarta. Ei cereau aplicarea capitulațiilor ca în oricare alt teritoriu otoman, refuzând să accepte autonomia de care se bucurau Principatele. Beizadea Nicolae Suțu vorbea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
La 17 aprilie 1832, secretarul de stat al Munteniei, Barbu Stirbey, îl înștiința pe Blutte că demersul său pentru crearea unui nou viceconsulat la Brăila nu a fost acceptat. Acesta din urmă replica subliniind că este dreptul său incontestabil, în calitate de consul acreditat, de a numi delegați în provincie pentru apărarea intereselor sudiților din diferitele părți ale țării. Afrontul suprem are loc însă în luna mai, când Blutte este singurul consul general neinvitat la un dineu de gală pe care Kisseleff îl

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Acesta din urmă replica subliniind că este dreptul său incontestabil, în calitate de consul acreditat, de a numi delegați în provincie pentru apărarea intereselor sudiților din diferitele părți ale țării. Afrontul suprem are loc însă în luna mai, când Blutte este singurul consul general neinvitat la un dineu de gală pe care Kisseleff îl organizează cu prilejul aniversării reginei Angliei. în aceste circumstanțe, ambasadorul englez la Viena, Lamb, trimite copiile rapoartelor lui Blutte lordului Heytesbury, ambasadorul englez la St. Petersburg, și primului ministru

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
continuat, mai ales la Iași unde, după cum scria Blutte în vara anului 1832, se răspândeau pamflete care caricaturizau pe ruși și proclamații care îndemnau la nesupunere civică. Șase luni mai târziu, în fruntea „opoziției moldovenești” se aflau, după cum ne informează consulul englez, mitropolitul, episcopul de Roman și majoritatea boierilor. Acutizarea crizei egiptene din 1833, cu pericolul căderii Constantinopolului în mâinile lui Mehmed Aali a îndepărtat din nou speranțele retragerii rusești din Principate într-un interval previzibil. Țarul profita de situația grea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
Rusiei era de „a păstra zălog Moldova și Țara Românească, până ce împrejurările îi vor permite să le anexeze pentru totdeauna la imperiul ei”. De altfel, în ciuda rezolvării conflictului turco-egiptean, în loc să se retragă, alte trupe rusești pătrundeau în Moldova, după cum observa consulul englez. „Ruleta rusească” continua: trupele țariste când se retrăgeau peste Prut, când revenea sub pretextul unor tulburări în Rumelia, puse la cale, după părerea lui Blutte, de agenții ruși. Confuzia cea mai adâncă domnea, existând zvonuri că Turcia cedase Principatele

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
și de război”. Situația se clarifică însă în iarna anului 1833, o dată cu demisia lui Kisseleff, principalul avocat al anexării Principatelor la Rusia. Blutte prezintă și alte indicii prevestind o apropiată numire a domnilor, cum ar fi beratul de acreditare a consulului francez la Iași, Mimaut, în care numele domnului este lăsat în alb. Prima confirmare oficială venea de la Conferința ruso-turcă de la St. Petersburg, de unde lordul Ponsonby îl informa pe Palmerston că domnii urmau să fie numiți la două luni după schimbarea

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
anexată la Rusia”. în primăvara anului 1834, Blutte prezintă tractările pentru numirea noilor domni, partidele boierești înaintând memorii pentru a-și susține candidații. Favoriții, în Țara Românească erau Barbu Știrbei, fost secretar de stat, caracterizat de Blutte ca „mijlocitor între consuli și cârmuirea locală, ridicat de puțină vreme la boierie”, Grigore Ghica, bogat, deci mai puțin lacom, și ascultat de boieri, precum și fratele său, Alexandru Ghica, mai controversat și agreat de ruși. în Moldova, Mihail Sturdza, născut în Basarabia și considerat

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
viitorilor domni, adresate fie St. Petersburgului fie Constantinopolului, se vor confrunta cu transferul responsabilităților dintr-o capitală în alta, fără ca aceasta să împiedice pe țar să controleze politica din cele două Principate, atât prin agenți secreți, cât și direct, prin consulul rusesc investit de Convenția de la Akermann cu puteri discreționare. Numele domnilor, Alexandru Ghica și Mihail Sturdza, deveniră publice, la 29 martie 1834. Cu această ocazie, Blutte reflecta: „Nu trebuie dedus de aici că Principatele vor înceta să depindă în întregime

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
de ocolitoare încât trec prin toate orașele mari ale Principatelor, incluzând Bucureștii și Iașii. Trupele rusești deci, în loc să fie retrase, își vor schimba numai numele, din corpuri de ocupație, în trupe însărcinate cu paza drumurilor militare și a aprovizionării Silistrei”, consulul englez adăugând „dorința cea vie ( pe care o cunosc de mult) a tuturor claselor de locuitori ai Principatelor de a fi scăpați de ocrotirea exclusivă a Rusiei, în scopul de a fi puși sub garanția colectivă a celor cinci Mari

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
cinci Mari Puteri”. Blutte descrie și eforturile domnilor de a se sustrage umilitoarei ceremonii de investitură de la Constantinopol, eforturi rămase zadarnice. Evacuarea Principatelor a avut loc la 5 iulie 1834, Blutte reiterând, cu acest prilej, că domnii rămân sub oblăduirea consulului rus Minciaki și a celorlalte elemente rusești rămase în noua miliție pământeană. Consulul englez îl descria pe Alexandru Ghica ca fiind fidel în întregime Rusiei, că avea în fiecare seară întâlniri cu Minciaki și că îi place „ să se joace

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
ceremonii de investitură de la Constantinopol, eforturi rămase zadarnice. Evacuarea Principatelor a avut loc la 5 iulie 1834, Blutte reiterând, cu acest prilej, că domnii rămân sub oblăduirea consulului rus Minciaki și a celorlalte elemente rusești rămase în noua miliție pământeană. Consulul englez îl descria pe Alexandru Ghica ca fiind fidel în întregime Rusiei, că avea în fiecare seară întâlniri cu Minciaki și că îi place „ să se joace de-a miliția ajutat de generalul Starov”. La 11 octombrie 1834 a survenit

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
întârziată de întreruperea survenită în secretariatul lui Palmerston, odată cu schimbarea guvernului. Succesorul lui, ducele de Wellington, a ocupat funcția de titular la Foreign Office până în aprilie 1835, când a revenit Palmerston. Acesta din urmă l-a numit în funcția de consul la București pe Robert Colquhoun, care a activat în Principate între 22 februarie / 6 martie 1835 și 8/20 iulie 1859. Era pentru prima dată când un consul britanic în Principate era numit direct de Foreign Office fără recomandarea ambasadorului

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
a revenit Palmerston. Acesta din urmă l-a numit în funcția de consul la București pe Robert Colquhoun, care a activat în Principate între 22 februarie / 6 martie 1835 și 8/20 iulie 1859. Era pentru prima dată când un consul britanic în Principate era numit direct de Foreign Office fără recomandarea ambasadorului britanic la Constantinopol. Acest fapt, plin de semnificații, îi conferea o jurisdicție specială, în acord cu statutul de autonomie a Principatelor. Merită de remarcat că, spre deosebire de predecesorul său

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
în Principate era numit direct de Foreign Office fără recomandarea ambasadorului britanic la Constantinopol. Acest fapt, plin de semnificații, îi conferea o jurisdicție specială, în acord cu statutul de autonomie a Principatelor. Merită de remarcat că, spre deosebire de predecesorul său, noul consul își adresa rapoartele direct ministrului de externe, Palmerston. Mai mult, o depeșă din 15 decembrie 1837 îl înainta în gradul de consul-general pentru a-i spori influența și prestigiul în fața domnitorului Țării Românești și pentru a-l pune pe picior

REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]