8,426 matches
-
Peisajele exotice au atras în zonă personalități ale literaturii mondiale: Charles Dickens, Heinrich Heine, Gustave Flaubert, Alexandre Dumas și Ernest Hemingway. Pe lac se găsesc grupul de insulițe Borromeo. Cea mai renumită dintre ele este Isola Bela celebră prin grădinile contelui Vitaliano Borromeo, cu arbori exotici decorativi, pomi fructiferi, lămâi, portocali etc, plantată între anii 1650-1671. Pe țărmul lacului se află atât stațiuni balneoclimaterice italiene ĂBavena, Stresa, Arona) cât și elvețiene ĂLocarno; Ascona; Brissago). Parcul este împodobit cu peșteri artificiale și
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
din anii '60, atent la raportul între știință și literatură, s-a interesat de combinația de sunete și cuvinte, de știința comunicării, de limbajul și unitățile narative ce se pot combina în cele mai diverse moduri. Focalizând prin parabola narativă (conte philosophique) măștile actualității desfigurate de irațional, varii masacre și cataclisme (inclusiv ecologice), Calvino și-a acreditat mai ales în "Castel" performanța de jucător în domeniul polisemiei narative, manevrând un vast țintar al poveștilor-arhetip, preexistente și mereu rescrise printr-un nesfârșit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
preexistent, cel al întâlnirii sufletului geamăn, protestatar și postmodern, desigur. Adevărata aventură a lui Antoine și Clémence începe sub auspiciile iubirii, ludică și gravă totodată, de-a fantomele invizibile, menite să inducă noua ordine morală în metropolă. Ca într-un conte philosophique de Voltaire, deși cu gândul la marele stilist de caractere, îmblânzitorul de moravuri Flaubert. Adriana Gliga, traducătoare a șapte cărți dificile (amintim doar excepționala "Rapsodie română" de Dominique Fernandez) reușește să echivaleze în românește nemântuita vervă descriptivă și dialogică
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rațional și imbatabil se dovedește a fi în treburile practice, pe-atât de vulnerabil și expus pare a fi în plan spiritual, mai ales de când îl are în grijă pe marchizul Donatien Alphonse François de Sade (care de fapt era conte), sosit în 1803, de fapt transferat din infernul de la Bicetre: Era un bărbat trecut bine de șaizeci de ani, extrem de corpolent, cu trăsăturile buhăite, dar încă fine. Părul lung avea acea culoare nedefinită a blonzilor când albesc, fără să fi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Orașul Nou, are cartiere, galerii subterane, o hală ("Piața Mare"), spital ("Frații Porumbelului"), bordel ("Prințesa împuțită"), uzină electrică, tramvai, cale ferată, hipodrom, bancă de credit etc. Este traversat de râul Letea ce străbate toată provincia condusă de un guvernator zis Contele. Orașul și provincia depind administrativ de capitala imperială. Așadar totul rămâne sub semnul unui destin geografic și istoric ambiguu, chiar dacă sugestiile semnelor de civilizație ne duc cu gândul la anii '30-'40 ai veacului nostru. Așadar, povestea poate avea loc
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
noilor frontiere ale acesteia cu Ungaria și consfințirea actului în tratatul de pace s-au realizat cu dificultate. O serie întreagă de evenimente au făcut ca membrii Consiliului suprem să întârzie luarea unei decizii în acest sens. Șeful delegației maghiare, contele Albert Apponyi a venit la Conferința de Pace cu o cantitate mare de material documentar, încercând să determine marile puteri să schimbe conținutul tratatului de la Trianon, în favoarea Ungariei. România a trebuit să facă față acestei ofensive publicistice a guvernului ungar
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
deloc să trecem Dunărea, dar că „dacă principele și țara se cred ținuți a contribui la libertatea creștinilor, guvernul imperial nu se va opune nici direct nici indirect”, ținând seama de „starea de fapt” a independenței, mai mult „împăratul și contele Andrassy, sunt foarte dispuși, să facă a ni se da la apropiata pace o parte a Dobrogei”. Și măcar dacă sprijinul austriac ar fi fost real și posibil. Dar, Kogălniceanu, el însăși vedea de ce va trebui să se lovească, atunci când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
devenit european prin intervenția Franței și Angliei de parte Imperiului Otoman. Rusia este înfrântă. Congresul de pace desfășurat la Paris în 1856 a pus problema „statului tampon” rezultat prin unirea Moldovei cu Țara Românească ca soluție problemei orientale. În cadrul Congresului, contele Walewscki, propunea unirea Principatelor sub conducerea unui principe străin. Propunerea s-a bucurat de sprijinul Rusiei, Sardiniei, Prusiei și Angliei dar a fost respinsă cu vehemență de Poartă și Austria. Problema unirii a fost abordată de marile puteri în conformitate cu propriile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
spun aceste însemnări, oricît s‑a lepădat Dostoievski de ele în nota de subsol. Niciodată, la nici un scriitor rus «cuvîntul» său nu a răsunat cu atîta lipsă de speranță, cu atîta disperare. Tocmai prin aceasta se explică și nemaiauzita cutezanță (contele Tolstoi ar fi spus „neobrăzare“ - doar se exprimă așa despre Nietzsche) cu care Dostoievski își permite să scuipe pe cele mai scumpe și mai sfinte sentimente omenești“2. În ce ne privește, credem că pe Șestov l‑a cam luat
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
important și le-au diversificat structura. De pildă, provincia Agenais 196. Consiliul general (Curia generalis) din Agenais este atestat prima dată în anul 1182, iar în 1232 exista deja o adunare a baronilor, cavalerilor și consilierilor municipali din comitat, supuși contelui de Toulouse. Aceste stări s-au întrunit în secolul al XII-lea, cu structura menționată, transformându-se într-o veritabilă Adunare de stări. Funcțiile adunării au rămas esențial juridice, nobilii având un rol primordial. Baronii erau invitați personal, iar cavalerii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
obligațiile militare revenind în mod egal feudalilor și orașelor. Consiliul general rezolva toate problemele ce priveau recrutarea soldaților și litigiile intervenite în legătură cu aceasta între administrația comitatului și orașe sau între diferite orașe. Avea, de asemenea, numeroase prerogative în domeniul monetar. Contele percepea subsidii extraordinare, din partea fiecărui oraș și a fiecărui senior prin intermediul comisarilor săi, de exemplu contribuția pentru organizarea Cruciadelor. Consiliul general nu vota impozitele până la apariția englezilor și, chiar în acel timp, acestea nu erau impozite propriu-zise, ci colecte destinate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
clerul superior, rezultatul fiind triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta a evidențiat spiritul de solidaritate care anima, după o jumătate de secol, "primele adunări"221. În esență acesta cuprindea prevederi privind: libertățile Bisericii engleze (art.1, 42), ale conților, baronilor și altor vasali direcți ai regelui și ale căror revendicări ocupă primul loc după cele ale Bisericii (art.2-11, 16, 26, 27, 32, 46). Nu au fost uitați nici cavalerii, de sprijinul cărora aveau nevoie baronii, în același fel
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al tuturor supușilor în privința altui "ajutor" (auxilium) decât cel acordat în situațiile cunoscute răscumpărarea regelui prizonier, ridicarea în rang de cavaler a băiatului vârstnic al seniorului și căsătoria fiicei lui în vârstă -, regele era obligat să convoace arhiepiscopii, episcopii, abații, conții și marii baroni individual, prin scrisori și, de altă parte, în mod colectiv prin șerifi și balivi pe toți vasalii, pentru o anumită zi, cu un termen de patruzeci de zile cel puțin, într-un loc anume 222. În toate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o formă ce amintește sistemul mixt ereditar-electiv din Țările Române. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978) de la Aix-la-Chapelle, de pildă, s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 306. Se acordau sau nu, concesii la încoronare ? Se poate vorbi de pactis conventis încă din această perioadă ? În istoriografie s-a discutat problema concesiilor fiscale acordate de Henric al II-lea (1002-1024) turingienilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
După moartea lui Rudolf, împărații au fost aleși conform dorinței electorilor: de a nu avea un stăpân prea puternic. Perioada cuprinsă între 1312 și 1346 este caracterizată de anarhie, pe fondul luptelor pentru tron desfășurate între familia dinastică de Habsburg, conții de Luxemburg și principii Bavariei. În aceste lupte a intervenit Franța și papalitatea, ceea ce a declanșat o mișcare protestatară sub conducerea arhiepiscopului de Mainz. Adunările principilor electori de la Oberlahnstein și Rense (1338) au proclamat necesitatea menținerii drepturilor coroanei imperiale și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
rămânând în vigoare până la desființarea Imperiului roman de națiune germană (1806)323. Documentul stabilea o anumită ordine a principilor electori (Kurfürsten) și modalitatea de alegere a suveranului: votul era dat pe rând de către arhiepiscopii de Trier și Köln, regele Boemiei, contele palatin al Rinului, ducele Saxoniei și, la sfârșit, arhiepiscopul de Mainz. Bula de Aur consolida poziția privilegiată a principilor electori. Consacrând principiul majorității, documentul permitea pretendentului la coroană dacă era elector să-și adauge votul altor trei existente, pentru a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
franceza. În secolul al XVI-lea era un fel de "poartă a Italiei", fără a fi încă Italia, sărac în orașe (Torino, unul dintre cele mai mari), dar bogat în mici aglomerări de comunități muntenești și de castele. În posesiunile conților și apoi ale ducilor de Savoia, dezvoltarea stărilor și adunărilor acestora (Stati, Stamenti) a avut la origine cunoscuta nevoie de consilium et auxilium a principelui, înconjurat de nobili și clerici, iar mai târziu și de reprezentanți ai orașelor. Organizarea era
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
s-a desfășurat o luptă continuă pentru putere între șleahtă și magnați. Delimitarea între marea și mica nobilime în Polonia nu a fost rigidă, întrucât aici s-a format o clasă distinctă de mari seniori cu titluri particulare de prinț, conte sau baron, cu excepția apartenenței unora la ramura dinastiilor Rurik și Gedemyn 443. În interiorul "republicii" nu s-au putut menține rangurile marii nobilimi, cu excepția deja menționată, dar aceasta nu însemna considerarea nobilimii poloneze ca fiind omogenizată sub aspectul averii și puterii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
1660, prin pacea de la Oliva. În acest fel, regatul a reușit să se mențină într-un spațiu în care rivalitățile se manifestau permanent. Frederic al III-lea și urmașul său, Cristian al V-lea (1670-1699), sprijinit de burghezul Schumacher (devenit conte de Griffenfeld), au instaurat absolutismul în Danemarca și Norvegia. În toamna anului 1660 deputații celor trei stări privilegiate (fără țărănime) s-au întrunit la Copenhaga, pentru a găsi soluția acoperirii deficitului din bugetul statului. Orășenii și clericii, care formau cele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și Duroy: "C'est ta femme qui fait ta besogne comme elle faisait celle de l'autre. Tu ne seras rien sans elle" [Maupassant, Bel-Ami, p.188]. Cel mai sugestiv este faptul că și Nana preia controlul întregii familii a contelui Muffat: "Mais elle voulut et obtint davantage.... Peu a peu, elle s'occupa des ennuis de son intérieur, de șa femme, de șa fille, de șes affaires de cœur et d'argent, très raisonnable, pleine de justice et d'honnêteté
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
91]. Simțind confuzia valorilor, Nana exclama atunci când o întrevede pe contesă Muffat: "Eh bien! Mon cher, elle a beau être comtesse, c'est une pas-grand-chose" [ibidem, p.196]. Inversarea valorilor culminează prin lecțiile de morală pe care Nana le dă contelui: "Și vous n'étiez pas des mufes, vous seriez aussi gentils chez vos femmes que chez nous; et și vos femmes n'étaient pas des dindes, elles se donneraient pour vous garder la peine que nous prenons pour vous avoir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
vous garder la peine que nous prenons pour vous avoir. (...) Mais elles ne șont seulement pas propres, țes femmes honnêtes! (...) Și leș femmes honnêtes s'en mêlent et nous prennent nos amants!..." [ibidem, p.224]. Pierzându-și complet demnitatea statutului, contele Muffat o tratează pe Nana că pe o femeie de rang înalt: "Îl l'appela madame; îl s'estimait heureux de la revoir" [ibidem, p.223, 290]. Interferențele sociale acționează în ambele sensuri, provocând o miscare socială ascendentă și una descendentă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
că nu numai clasele de jos vor să-și schimbe poziția socială, dar nici clasele de sus nu sunt indiferente, din varii motive, față de clasele de jos. Rolurile se inversează și acum Nana este cea care pune condiții, potrivit cărora contele Muffat trebuie să o abandoneze pe prietena lui: "Est-ce qu'avant de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pour moi un petit sourire en coulisse" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. "Son regard passait sur vous comme une caresse lente, savoureuse et sans fin" [Maupassant, Miști (souvenirs d'un garçon), în La parure, p.432]. Fiica contelui Ladricourt îl cucerește din priviri pe bătrânul baron Sandorff: "elle avait positivement rendu fou, avec șes regards de feu" [Zola, L'Argent, p.29]. Totul transmite senzualitate în descrierea Parizienei: "Mme de Marelle rajustant en face de la glace leș petits
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1999 NICU, Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate, București, 1999 NOICA, Constantin, Modelul cultural european, Humanitas, București, 1993 NOUSS, Alexis, Modernitatea, Paralelă 45, Pitești, 2000 OSTER, Daniel; GOULEMOT, Jean, La vie parisienne. Anthologie des mœurs du XIX e siècle, Sand /Conți, Paris, 1989 OUELLET, Roland, L'Univers du român, P.U.F., Paris, 1972 OZOUF, Mona, Leș mots des femmes. Essais sur la singularité française, Fayard, Paris, 1999 PAGEAUX, Daniel-Henri, Literatura generală și comparată, Polirom, București, 2000 PAGES, Alain, Emile Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]